Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni i-au încredinţat lui Donald Tusk mandatul de a găsi viitorul președinte al Comisiei Europene: ”Obligațiile din tratat sunt mult mai importante decât invențiile politice”

Published

on

© EU Council

Corespondență de la Bruxelles

Primul Consiliu European după alegerile europene, soldate cu cea mai mare prezență la urne după 20 de ani și cu rezultate care inaugurează un nou echilibru de forțe între minim trei grupuri politice, s-a încheiat cu sentimentul că lipsa unui consens între șefii de stat sau de guvern va plasa Uniunea Europeană într-o coliziune instituțională între Consiliul European și Parlamentul European.

În timp ce majoritatea liderilor naționali au plecat de la Bruxelles imediat după summit, iar alții au avut declarații timide, președintele Consiliului European Donald Tusk a detaliat ceea ce au discutat Angela Merkel, Klaus Iohannis & co cu privire la procesul și criteriile de desemnare în pozițiile cheie ale ierarhiei instituționale europene, subliniind că șefii de stat sau de guvern nu au avansat propuneri și nume concrete.

Principalele elemente din declarația lui Tusk – respingerea unui ”automatism”, compararea procedurii Spitzenkandidat susținută de Parlamentul European cu o ”invenție politică” sau asigurarea că a fi candidat cap de listă nu reprezintă o ”descalificare” – vin să completeze informațiile apărute în timpul summitului, și anume dificultatea ridicată în atingerea unui consens între lideri. Într-o notă distinctă și pozitivă, șeful Consiliului European a subliniat că ”aspirația autentică” va fi realizarea unui proces de numire a liderilor instituționali într-un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică.

Consiliul European își va exercita rolul în alegerea președintelui Comisiei, adică – în conformitate cu tratatele – nu poate exista un automatism. În același timp, nimeni nu poate fi exclus: a fi un candidat principal (n.r. – Spitzenkandidat) nu este o descalificare, ci, dimpotrivă, poate crește șansele. Tratatul este clar: Consiliul European trebuie să propună, iar Parlamentul European trebuie să aleagă. Prin urmare, viitorul președinte al Comisiei trebuie să aibă sprijinul majorității calificate în cadrul Consiliului European și al majorității membrilor Parlamentului European”, a spus Tusk, într-o declarație care echilibrează atât poziția arhi-cunoscută a președintelui Franței și a liberalilor, și anume respingerea unei legături automate între rezultatele alegerilor și candidatul la șefia Comisiei Europene, cât și poziția celor 8 lideri PPE (minus Viktor Orban) de susținere a lui Manfred Weber, candidatul cap de listă al popularilor europeni.

Răspunzând unei întrebări din sală, Tusk a fost chiar mai explicit în această direcție. ”Pentru Consiliul European, obligațiile din tratat sunt mult mai importante decât ideile și invențiile politice”, a mai punctat Donald Tusk.


Ce spune Tratatul de la Lisabona?

Potrivit aliniatului 7 al Articolului 17 din Tratatul de la Lisabona, procedura de numire a președintelui Comisiei Europene este definită după cum urmează: ”Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după consultări adecvate, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune Parlamentului European un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Acest candidat va fi ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor săi. În cazul în care candidatul nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune în termen de o lună un nou candidat care va fi ales de Parlamentul European în baza aceleiași proceduri”.


Liderul Consiliului European a indicat și calea de urmat și a asigurat că va acționa cu transparență.

”Voi face acum consultări cu Parlamentul European, astfel cum se prevede în tratat. Pentru a începe acest proces, m-am oferit deja să mă întâlnesc cu Conferința președinților Parlamentului European imediat ce sunt pregătiți. În paralel, voi continua, de asemenea, consultările mele cu membrii Consiliului European atât cu privire la viitorul președinte al Comisiei, cât și cu privire la viitorul președinte al Consiliului European, la cel al Băncii Centrale Europene, precum și la Înaltul Reprezentant. Pot să promit că voi fi cât mai deschis și mai transparent posibil”, mai afirmat acesta, exprimându-și speranța că la summitul Consiliului European din iunie va exista ”claritate cu privire la aceste poziții”.

Citiți și Summitul european de la Bruxelles, de o intensitate fără precedent: Telefoanele mobile și rețelele de date ale liderilor au fost dezactivate în timpul reuniunii în care se discută funcțiile de top ale instituțiilor UE

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit marți, la Bruxelles, pentru a analiza rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai şi pentru a începe procesul de desemnare a şefilor principalelor instituţii ale UE, un summit care se anunță delicat prin prisma noilor echilibre de forțe care se configurează în noul Parlament European, unde pentru prima dată nu va mai putea fi întrunită o majoritate fără un al treilea grup politic. 

Funcţiile vizate sunt cele de preşedinte al Comisiei Europene, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, preşedinte al Băncii Centrale Europene şi, nu în ultimul rând, preşedinte al Consiliului European.


Care sunt procedurile de numire ale viitorilor lideri ai instituțiilor UE?

În ceea ce priveşte procedurile de numire, potrivit articolului 15(5) al Tratatului privind Uniunea Europeană, preşedintele Consiliului European este ales de către membrii Consiliului European cu majoritate calificată pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, mandat ce poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul actualului preşedinte al Consiliului European va expira la 30 noiembrie.

Referitor la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, conform articolului 17(7) din Tratatul Uniunii Europene, ţinându-se cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, Consiliul European, prin decizie cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat. Acesta este ales de Parlamentul European cu majoritatea absolută a membrilor săi. În cazul în care candidatul nu întruneşte majoritatea necesară, Consiliul European trebuie să propună în termen de o lună un nou candidat, supus aceleiaşi proceduri de alegere de către Parlamentul European.

Consiliul, în acord cu preşedintele ales, propune componenţa Colegiului Comisarilor.

Ulterior, preşedintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi ceilalţi membri ai Comisiei Europene sunt supuşi votului de aprobare al Parlamentului European, în urma audierilor organizate de acesta. Pe baza acestei aprobări, componenţa Comisiei este aprobată şi de Consiliul European, cu majoritate calificată. Mandatul actualului preşedinte al Comisiei Europene va expira la 31 octombrie.

Consiliul European, conform articolului 18 al Tratatului privind Uniunea Europeană, acţionând pe baza majorităţii calificate, cu acordul preşedintelui Comisiei Europene, va numi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, mandatul actualului Înalt Reprezentant urmând să expire la data de 31 octombrie.


 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, apel către liderii UE privind deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord: ,,Faceți-vă partea voastră, deoarece ei și-au făcut partea lor!”

Published

on

© European Union

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, face apel la liderii Uniunii Europene ,,să-și facă partea lor” deoarece Macedonia de Nord și-a ,,făcut deja partea” ei în ceea ce privește reformele care să-i deschidă calea spre aderare la Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat de presă.

Donald Tusk s-a aflat marți într-o vizită de lucru la Skopje, unde s-a întâlnit cu premierul Zoran Zaev, cu care a discutat despre situația deschiderii negocierilor de aderare, în condițiile în care Comisia Europeană a recomandat acest lucru la finele lunii mai atât în privința Macedoniei de Nord, cât și a Albaniei. De altfel, președintele Consiliului European va vizita Tirana tot marți pentru o întâlnire cu premierul Edi Rama. 

Potrivit declarațiilor făcute în cadrul conferinței de presă comune, Donald Tusk a reiterat aprecierile sale pentru modul în care Macedonia de Nord a gestionat situații de criză, precum criza refugiaților din 2015, sau încheierea acordului istoric cu Grecia prin care s-a pus capăt disputei care dura de aproape 3 decenii privind denumirea țării revendicată de greci. Înaltul oficial european a subliniat, în acest sens, maturitatea politică a statului din Balcani și faptul că UE nu ar trebui să uite realizările ,,remarcabile” din ultimii ani.

© European Union

,,Eforturile țării dvs. în ultimii ani au fost remarcabile. Împreună, am rezistat la una dintre cele mai mari crize de migrație cu care s-a confruntat Europa încă din al doilea război mondial. A fost pentru noi toți un test foarte dificil și solicitant de responsabilitate și eficacitate a acțiunii. Țara dvs. a trecut acest test mai bine decât multe state membre ale UE. De asemenea, ați găsit o soluție la criza politică dramatică din țara dvs. O soluție bazată pe principii democratice, decență și bun simț. Și prin Tratatul de prietenie cu Bulgaria și prin Acordul Prespa cu Grecia, ați devenit campioni ai raționalismului și maturității politice din regiunea dvs. Aceste realizări sunt cu adevărat impresionante, recunoscute la nivel internațional și nu ar trebui irosite de UE”, a declarat Donald Tusk. 

Liderii europeni s-au angajat la reuniunea Consiliului European din iunie să emită o decizie „clară și de fond” – în octombrie – privind deschiderea discuțiilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

Citiți și 13 state membre ale UE au cerut deschiderea negocierilor de aderare cu cele două ţări candidate într-o declaraţie comună, dar și accelerarea integrării europene a Balcanilor de Vest

În acest sens, Donald Tusk a amintit că și-a exprimat ,,clar părerile personale în iunie”: Macedonia de Nord, ,,în ultimii doi ani, a făcut tot ceea ce ne așteptam de la ea pentru ca UE să poată lansa negocierile în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene. Aceasta este în continuare convingerea mea puternică. Țara dumneavoastră a făcut totul”, a punctat acesta.

,,Acesta este și motivul pentru care am venit astăzi în Macedonia de Nord. Doresc să spun acest lucru clar: nu există nicio îndoială la Bruxelles cu privire la angajamentul dvs. politic pentru statul de drept și lupta împotriva corupției. Desigur, oricine poate face oricând și oriunde mai mult, mai ales când vine vorba de implementare. Dar știm foarte bine că guvernul dvs. este hotărât și coerent în acest sens, de asemenea, în ceea ce privește continuarea activității Parchetului Special”, a mai spus înaltul demnitar european.

© European Union

Donald Tusk a comparat procesul de aderare la UE cu un ,,maraton de 100 de metri sprint”, competiție pentru care și-a exprimat convingerea că Macedonia de Nord are toate calitățile pentru a o câștiga:

,,În sfârșit, permiteți-mi o singură metaforă. Procesul de aderare la UE seamănă cu un maraton de 100 de metri sprint. Și ca alergător dedicat, știu despre ce vorbesc. Pentru a ajunge la linia de sosire, este nevoie de forță continuă, rezistență și concentrare. Și uneori, ar trebui să spun și, răbdare. Nu am nicio îndoială că Macedonia de Nord deține mai mult decât suficient din toate aceste calități. Și toată lumea ar trebui să aprecieze asta”, a subliniat președintele Consiliului European. 

Citiți și Stevo Pendarovski, președintele Macedoniei de Nord, avertizează că țara sa este deja obosită să aștepte în antecamera UE: Nicio altă țară nu și-a schimbat numele pentru a deveni membră a UE

În încheierea intervenției sale publice, Donald Tusk a declarat că ,,Skopje este cel mai bun loc posibil în care aș dori să fac apel la liderii Uniunii Europene: Faceți-vă partea voastră. Pentru că Macedonia de Nord și-a făcut deja partea ei”. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel, primul discurs de la alegerea sa ca președinte al Consiliului European: UE trebuie să acționeze cu îndrăzneală și încredere în fața lui Trump, a Chinei și a Rusiei

Published

on

©️ Council of the European Union

UE trebuie să ”acționeze cu îndrăzneală și încredere” pentru a evita să fie victimă a războaielor comerciale ale președintelui american Donald Trump, pentru a-și apăra ”interesele și valorile” față de o Chină din ce în ce mai asertivă și pentru a înfrunta o amenințare continuă de securitate din partea Rusiei la frontiera estică, a susțint președintele ales al Consiliului European Charles Michel în fața diplomaților și oficialilor de politică externă ai Uniunii Europene.

În primul său discurs politic de la alegerea ca președinte al Consiliului European, Michel a avertizat că dacă Uniunea Europeană nu își asumă un rol important la nivel global, atunci alții vor face acest lucru în propriul lor interes, scrie Politico Europe.

Cred cu tărie că Uniunea Europeană trebuie să joace un rol de conducere pe scena globală. Dacă nu o vom face, alții o vor face și o vor face în propriul lor interes, nu în al nostru”, a spus Charles Michel, cel care este încă prim-ministru al Belgiei, urmând să îi succeadă lui Donald Tusk la conducerea Consiliului European la 1 decembrie.

În discursul său ținut în limba engleză, Michel a portretizat Uniunea Europeană drept un apărător al multilateralismului, făcând referirea la întâlnirea avută cu secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo.

Acesta a insistat ca Uniunea Europeană să nu devină victimă a războiului comercial al lui Trump cu China, deși a spus că ”Statele Unite rămân cel mai puternic aliat al Uniunii Europene”.

”Competiția dintre Statele Unite și China definește relațiile internaționale de astăzi. Am discutat acest subiect cu Mike Pompeo. Europa nu trebuie să fie victima tensiunilor dintre SUA și China. Europa are propriile sale interese și ea trebuie să construiască parteneriate puternice. Însă este dificil să ne unim forțele când parteneri importanți pun la îndoială sistemul multilateral”, a mai afirmat Charles Michel, în ceea ce reprezintă o critică voalată la adresa administrației americane.

De altfel, vizita lui Pompeo la Bruxelles, unde a avut întâlniri cu viitorii lideri ai instituțiilor UE – Ursula von der Leyen, Charles Michel sau Josep Borrell – a fost descrisă de ambasadorul american la UE drept un efort de ”resetare a relațiilor transatlantice”.

Charles Michel s-a referit și la relațiile Europei cu Beijing-ul sau cu Moscova, punctând că ”în timp ce apără instituțiile tradiționale, China le folosește pentru a-și atinge interesele strategice”.

El a spus de asemenea că UE trebuie să înfrunte amenințarea de securitate din partea Rusiei ”la granița estică și în sudul Europei”.

Charles Michel a fost ales președinte al Consiliului European la summitul liderilor europeni început la 30 iunie și încheiat la 2 iulie, acesta făcând parte dintr-un pachet de nume echilibrat din punct de vedere politic și al parității de gen și din care mai fac parte Ursula von der Leyen, președinta aleasă a Comisiei Europene, Christine Lagarde, viitoarea șefă a Băncii Centrale Europene și Josep Borrell, următorul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European Donald Tusk: Summitul G7 va fi un test dificil de unitate și solidaritate

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Summitul G7 va fi ”un test dificil de unitate și solidaritate a lumii libere”, a apreciat președintele Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc înainte de începerea sesiunii de lucru de la Biarritz, transmițând în același timp cele mai călduroase mesaje din partea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va absenta de a reuniunea G7, recuperându-se după o operație de extirpare a vezicii biliare, anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.

”Nu există nicio certitudine că grupul va putea să găsească soluţii comune – iar provocările globale de astăzi sunt cu adevărat serioase – sau dacă (liderii) se vor concentra pe dispute fără sens unul cu altul”, a declarat Tusk într-o conferinţă de presă la Biarritz.

Preşedintele Consiliului European a avertizat Statele Unite că o continuare a războaielor comerciale va conduce la recesiune: ”Războaiele comerciale vor conduce la recesiune, în timp ce acordurile comerciale stimulează economia, să nu mai spun că războiele comerciale între membrii G7 vor duce la erodarea încrederii, și așa fragilizată, dintre noi”, a afirmat liderul european, cu puţin timp înaintea deschiderii summitului.

Donald Tusk a respins în același timp ideea exprimată de președintele american Donald Trump, de a reveni la formatul G8, acceptând Rusia, exclusă în 2014 ca urmare a anexării ilegale a peninsulei ucrainene Crimeea și a punctat că va discuta cu interlocutorii săi pentru a chema ”Ucraina, în calitate de invitat, desigur, la următoarea ședință a G7, să audă opinia noului președinte”.

Citiți și: 
Revenirea la formatul G8 provoacă dezacorduri între occidentali înaintea summitului din Franța: Am arăta slăbiciunea G7 dacă Rusia ar reveni fără condiții la masă

”Politica Rusiei față de vecinii săi, în special agresiunea împotriva Ucrainei. În urmă cu un an, în Canada, președintele Trump a sugerat reinvitarea Rusiei în G7, afirmând deschis că anexarea Crimeei de către Rusia a fost parțial justificată. Și că ar trebui să acceptăm acest fapt. În nicio condiție nu putem fi de acord cu această logică. Când vine vorba de speculații în jurul invitării Rusiei la masă, aș dori să spun acest lucru. În primul rând: motivele pentru care Rusia a fost exclusă în 2014 (n.r. din G8) sunt încă valabile. Mai mult, există noi motive, precum provocarea rusă în Marea Azov. În al doilea rând: când Rusia a fost invitată pentru prima dată la G7, se credea că va urma calea democrației liberale, a statului de drept și a drepturilor omului. Există cineva printre noi, care să poată spune cu convingere deplină (…) că Rusia este pe această cale? Astăzi voi încerca să-i conving pe interlocutorii mei că ar fi mai bine să chemăm Ucraina, în calitate de invitat, desigur, la următoarea ședință a G7, să audă opinia noului președinte. Am vorbit cu el (n.r. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei)  în urmă cu două zile și știu că ar fi foarte interesat”, a declarat Donald Tusk, potrivit unui comunicat al Consiliului European.

Tusk a avertizat totodată că UE va riposta dacă preşedintele american va decreta noi taxe vamale asupra vinului francez, ca măsură de retorsiune la impozitarea giganţilor digitali americani.

”Voi proteja vinul francez cu o sinceră determinare (…) Dacă Statele Unite impun taxe, atunci Uniunea Europeană va răspunde pe acelaşi plan”, a declarat Tusk.

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat din nou, înaintea summitului G7 de la Biarritz, în Franţa, că va impune taxe vamale suplimentare pentru vinurile franţuzeşti în urma unei taxe aplicată de Franţa împotriva giganţilor americani din sectorul high-tech, potrivit Adevărul.ro. 

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului European a apreciat ca puţin probabilă ratificarea acordului comercial încheiat între Uniunea Europeană şi Mercosur dacă incendiile din Amazonia vor continua.

”Desigur că susţinem acordul UE-Mercosur (…) dar este dificil de imaginat un proces de ratificare atât timp cât guvernul brazilian va permite distrugerea” Amazoniei, a arătat Tusk.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

Citiți și: 
”Moment istoric” anunțat de Jean-Claude Juncker la G20: După două decenii de negocieri, UE și țările Mercosur au încheiat unul dintre cele mai mari acorduri comerciale de pe planetă

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Referitor la Iran, Tusk a cerut un nou efort din partea liderilor G7, notând că ”respingerea acordului nuclear cu Iran de către Statele Unite nu a adus niciun rezultat pozitiv”.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Lausanne, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie, SUA și Germania), după negocieri care au durat 12 ani. Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Liderul de la Casa Albă a anunțat că SUA se retrag din acest acord la 8 mai 2018, calificându-l drept unul ”defectuos”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending