Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderii europeni și politicieni o felicită pe Roberta Metsola, noua președintă a Parlamentului European: Munca și determinarea dvs. sunt o sursă de inspirație

Published

on

© Charles Michel - Twitter

Liderii europeni și politicieni au adresat mesaje de felicitare pentru alegerea Robertei Metsola în funcția de președintă a Parlamentului European pentru un mandat de doi ani și jumătate, devenind deopotrivă prima femeie care deține această poziție după 20 ani și a treia femeie din istorie în această ipostază politică. 

Președintele Consiliului European, Charles Michel a felicitat-o pe Roberta Metsola printr-un mesaj pe Twitter. „Parlamentul European este inima democrației noastre. Aștept cu nerăbdare să colaborez cu tine, dragă Roberta”, a spus el.

Reacții au venit și din parte președintei Comisiei Europene, care a declarat că munca și determinarea Robertei Metsola sunt văzute ca o sursă de inspirație.

„Cele mai calde felicitări, Roberta Metsola, pentru alegerea  în funcția de președinte al Parlamentului European. Fiind cea de-a treia femeie care conduce această casă nobilă, munca și determinarea dumneavoastră sunt o sursă de inspirație pentru noi toți. Vom lucra  împreună pentru redresarea UE și pentru un viitor european ecologic, digital și luminos”, a scris Ursula von der Leyen, pe Twitter.

Donald Tusk, președintele Partidului Popular European, a felicitat-o pe Roberta Metsola, transmițând că alegerea acesteia în funcția de președinte al Parlamentului European este o veste minunată „pentru toți cei care își îndeplinesc visurile prin muncă și determinare”.

„Alegerea doamnei Roberta Metsola , o femeie cu valori și o europeană devotată, în calitate de președinte al Parlamentului European, este o veste minunată pentru toți cei care își îndeplinesc visurile prin muncă și determinare și pentru cei care cred în Europa. Eu cred în Europa și cred în tine, Roberta”, a scris Donald Tusk.

De asemenea, felicitări au venit și din partea europarlamentarului Dacian Cioloș (Renew Europe). „Felicitări Roberta Metsola pentru alegerea dumneavoastră în funcția de președinte al Parlamentului European! În calitate de apărător al libertăților civile, europarlamentar competent cu o minte juridică strălucită, victoria celei de-a treia femei președinte este una europeană”, a declarat Cioloș.

Eurodeputatul german Manfred Weber a subliniat că rezultatul alegerilor de marți arată că majoritatea Parlamentului European dorește să colaboreze împreună. „Felicitări Roberta Metsola! Alegerile de astăzi reprezintă bunul simț pro-european în vremuri extrem de dificile. Suntem mândri să fim alături de tine, Roberta”, a scris liderului Grupului PPE, pe Twitter.

 

Citiți și: Klaus Iohannis o felicită pe Roberta Metsola pentru alegerea în funcția de președinte al Parlamentului European: Vom coopera pentru consolidarea unei UE puternice

Președintele interimar al PE, după decesul subit al președintelui David Sassoli, a fost ales în funcție din primul tur de scrutin cu 458 de voturi pentru dintr-un total de 690 de voturi. Au fost 74 de voturi nule și 616 voturi exprimate, majoritatea absolută cerând 309 voturi.

De altfel, alegerea lui Metsola a fost mai mult o formalitate având în vedere că eurodeputatul PPE nu avea oponenți din partea celorlalte grupuri majore al legislativului european, social-democrații și Renew Europe, și ținând cont de înțelegerea politică ca, în prima jumătate a mandatului, Parlamentul să fie condus de un eurodeputat social-democrat, poziție pe care a deținut-o David Sassoli. Contracandidații Robertei Metsola au fost alte două femei eurodeputat, Alice Bah Kuhnke (Verzi, Suedia), care a primit 101 voturi și Sira Rego (Stânga, Spania) – 57 de voturi.

Votul de marți a urmat unei ceremonii de omagiere a lui Sassoli, care a avut loc luni seară, în debutul sesiunii plenare.

Prin alegerea lui Metsola la șefia Parlamentului European, trei din cele patru funcții de conducere de top ale instituțiilor UE sunt deținute femei, Comisia Europeană fiind condusă de Ursula von der Leyen, iar Banca Centrală Europeană de Christine Lagarde. Singurul bărbat președinte de instituție importantă a UE este Charles Michel, șeful Consiliului European.

Metsola este membru al Parlamentului European din anul 2013, iar în actuala legislatură activează în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și în Delegația PE pentru relația cu Statele Unite.

Președintele Parlamentului European este ales cu majoritatea absolută a voturilor valabile, exprimate prin vot secret, adică 50% plus unu. Din cauza pandemiei, votul a fost ținut de la distanță.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua în zilele de 17-18 mai o vizită de lucru la Bruxelles, unde se va întâlni cu prim-ministrul Regatului Belgiei și va avea întrevederi cu oficiali ai instituțiilor UE, se arată într-un comunicat al președinției Republicii Moldova.

Miercuri, 18 mai, la ora locală 15.00, Maia Sandu va  ține un discurs în plenul Parlamentului European, iar la ora 15.30 – o  conferință de presă comună cu Roberta Metsola, președintele Parlamentului European. Joi, 19 mai, președintele Maia Sandu se va întâlni, la Paris, cu Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze.

Sandu, o pro-europeană convinsă desemnată inclusiv “Personalitatea publică a anului 2021” de revista Emerging Europe”, va deveni primul șef de stat al Republicii Moldova care se va adresa plenului Parlamentului European și îi va urma în această ipostază președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a vorbit în plenul PE, prin videoconferință, în primele zile ale războiului declanșat de Rusia împotriva țării sale.

Președinta R. Moldova se va afla la Bruxelles în timp ce țara sa așteaptă un aviz din partea Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE. Republica Moldova a finalizat, la 22 aprilie, completarea primei părți a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană pe care liderii țării – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița – l-au înmânat vineri ambasadorului Uniunii Europene în R. Moldova, în cadrul unei ceremonii organizate la Președinția de la Chișinău după ședința de constituire a Comisiei pentru integrare europeană condusă de șefa statului. La data de 12 mai, Republica Moldova a transmis și a doua parte a chestionarului de aderare la UE. Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Republica Moldova este, totodată, cea mai afectată țară de conflictul declanșat de Rusia în Ucraina, fiind țara non-UE care a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni în timp ce se află într-o situație economică dificilă cauzată și de dependența de energia și gazele din Rusia.

Cu toate acestea, Chișinăul este sprijinit de Uniunea Europeană, dar și de state partenere în mod individual, precum România, Germania, Franța sau SUA. În acest sens, Republica Moldova a participat la finele săptămânii trecute pentru prima dată în istoria sa la o reuniune a țărilor G7.

Recent,  Parlamentul European a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE, iar Comisia Europeană a decis să mobilizeze o sumă suplimentară de 52 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări.

De asemenea, mai mulţi donatori europeni şi internaţionali au convenit la data de 5 aprilie să ofere Republicii Moldova ajutoare în valoare de 695 de milioane de euro, în cadrul unei conferințe organizate la Berlin de Germania, Franța și România prin care cele trei țări UE și NATO au lansat “Platforma de sprijin pentru Moldova”.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac, de Ziua comemorării martirilor din închisorile comuniste: Acești oameni au suferit pentru demnitatea poporului român. Trebuie să-i cunoaștem mai bine și să le cinstim memoria

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Disidenții din perioada comunistă „au suferit pentru demnitatea poporului român” și pentru aceasta „trebuie să-i cunoaștem mai bine”, a transmis eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), de Ziua Națională de Cinstire a Martirilor din Închisorile Comuniste. 

În noaptea de 14/15 mai 1948, sub coordonarea sovieticilor a început o amplă campanie de arestare în toată țara. Au fost astfel aruncați în închisoare politicieni, preoți, profesori, jurnaliști, scriitori și studenți. În total, peste zece mii de români. Printre cei arestați pe 14 mai și apoi chinuit în închisorile comuniste a fost părintele Arsenie Boca. Tot în anul 1948 a fost arestat și episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a citit la 1 Decembrie 1918 Declarația Unirii la Adunarea de la Alba Iulia. Toți cei care au fost considerați un pericol pentru regimul comunist au fost întemnițați și torturați prin înfometare și muncă forțată. În sistemul de învățământ, epurarea a vizat profesorii care își făcuseră studiile în străinătate. Acești oameni au suferit pentru demnitatea poporului român. Trebuie să-i cunoaștem mai bine și să le cinstim memoria”, a scris Eugen Tomac, pe Facebook.

Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste este marcată la 14 mai, în amintirea nopţii de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

Această zi a fost instituită prin Legea nr. 127/2017, care prevede că sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi alte manifestări menite să cinstească memoria acestor martiri, în limita alocaţiilor bugetare aprobate. Totodată, instituţiile de presă ale statului vor transmite emisiuni şi materiale informative dedicate acestei zile.

Continue Reading

CONSILIUL UE

NIS2: Colegiuitorii de la Bruxelles au convenit asupra unor măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga UE

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul și Parlamentul European au convenit, vineri, asupra unor măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune, pentru a îmbunătăți în continuare capacitatea de reziliență și de reacție la incidente atât în sectorul public și privat, cât și în UE în ansamblu.

Odată adoptată, noua directivă, denumită “NIS2”, va înlocui actuala directivă privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (directiva NIS).

Cooperare și gestionare mai puternică a riscurilor și a incidentelor

NIS2 va stabili baza de referință pentru măsurile de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică și pentru obligațiile de raportare în toate sectoarele care intră sub incidența directivei, cum ar fi energia, transporturile, sănătatea și infrastructura digitală.

Directiva revizuită urmărește să elimine divergențele în ceea ce privește cerințele de securitate cibernetică și punerea în aplicare a măsurilor de securitate cibernetică în diferite state membre. Pentru a realiza acest lucru, directiva stabilește norme minime pentru un cadru de reglementare și stabilește mecanisme pentru o cooperare eficientă între autoritățile relevante din fiecare stat membru. Acesta actualizează lista sectoarelor și activităților care fac obiectul obligațiilor în materie de securitate cibernetică și prevede căi de atac și sancțiuni pentru a asigura punerea în aplicare.

Directiva va înființa în mod oficial Rețeaua Europeană de Organizare a Legăturilor privind Crizele Cibernetice, EU-CyCLONe, care va sprijini gestionarea coordonată a incidentelor de securitate cibernetică la scară largă.

Extinderea domeniului de aplicare a normelor

În timp ce, în conformitate cu vechea directivă NIS, statele membre erau responsabile de determinarea entităților care îndeplinesc criteriile pentru a fi considerate operatori de servicii esențiale, noua directivă NIS2 introduce o regulă de plafonare a numărului de entități. Aceasta înseamnă că toate entitățile mijlocii și mari care operează în sectoarele sau furnizează servicii reglementate de directivă vor intra în domeniul de aplicare al acesteia.

În timp ce acordul dintre Parlamentul European și Consiliu menține această regulă generală, textul convenit provizoriu include dispoziții suplimentare pentru a asigura proporționalitatea, un nivel mai ridicat de gestionare a riscurilor și criterii clare de importanță pentru determinarea entităților vizate.

De asemenea, textul clarifică faptul că directiva nu se va aplica entităților care desfășoară activități în domenii precum apărarea sau securitatea națională, securitatea publică, aplicarea legii și sistemul judiciar. Parlamentele și băncile centrale sunt, de asemenea, excluse din domeniul de aplicare.

Întrucât administrațiile publice sunt, de asemenea, deseori ținta atacurilor cibernetice, NIS2 se va aplica entităților administrației publice ale administrațiilor centrale. În plus, statele membre pot decide ca aceasta să se aplice și unor astfel de entități la nivel regional și local.

Alte modificări introduse de colegiuitori

Parlamentul European și Consiliul au aliniat textul la legislația sectorială, în special la Regulamentul privind reziliența operațională digitală pentru sectorul financiar (DORA) și la Directiva privind reziliența entităților critice (CER), pentru a oferi claritate juridică și a asigura coerența dintre NIS2 și aceste acte.

Un mecanism voluntar de învățare reciprocă va spori încrederea reciprocă și învățarea din bune practici și experiențe, contribuind astfel la atingerea unui nivel comun ridicat de securitate cibernetică.

Cei doi colegiuitori au simplificat, de asemenea, obligațiile de raportare pentru a evita să provoace raportarea excesivă și să creeze o sarcină excesivă pentru entitățile vizate.

Statele membre vor avea la dispoziție 21 de luni de la intrarea în vigoare a directivei pentru a încorpora dispozițiile în legislația lor națională.

Acordul provizoriu încheiat astăzi face acum obiectul aprobării de către Consiliu și Parlamentul European.

În ceea ce privește Consiliul, Președinția franceză intenționează să supună acordul aprobării Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului la sfârșitul lunii mai 2022.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE5 mins ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Este momentul să fie reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat Ucrainei

NATO10 mins ago

Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

ROMÂNIA13 hours ago

Nicolae Ciucă o felicită pe Elisabeth Borne, prima femeie prim-ministru al Franței din ultimii 30 de ani: Să consolidăm legăturile istorice dintre România și Franța

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO18 hours ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending