Connect with us

DINAMICA GLOBALIZĂRII

Liderii G7 avertizează asupra impactului negativ al unui BREXIT și iau în calcul noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza situației din Ucraina

Published

on

Discuțiile reuniunii anuale a celor mai mari șapte puteri economice din lume, cunoscută sub numele de G7, desfășurată la Ise-Jingu Shrine între 26-27 mai, vizează problemele de actualitate . Reuniunea nu se va încheia cu nici o decizie formală, cu toate acestea, este locul unde se stabilesc liniile marilor strategii ale anului. Printre subiectele agendei liderilor grupului G7 se numără combaterea terorismului, criza refugiaților sau aspectele pe care le ridică economia globală, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.  

Efectele unei ieșiri a Marii Britanii din UEEconomia globală își revine, dar creșterea economică este una moderată. De când am avut ultima întâlnire riscurile care pot afecta perspectivele au crescut. Performanța globală a fost influențată de problemele structurale, dar există și factori care nu își au originile în sfera economică. O ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană ar inversa tendința privind un mai bun comerț global, dar și locurile de muncă pe care le creează. Un posibil Brexit ar afecta considerabil creșterea economică globală. Escaladarea conflictelor, a actelor teroriste, dar și valul de refugiați contribuie la complicarea mediului economic global” au menționat reprezentanții celor mai puternice economii mondiale.

 G7 a precizat că și-au consolidat mobilitatea pentru ca economiile să nu se mai confrunte cu o nouă criză.

Foto: Facebook / Donald Tusk

Foto: Facebook / Donald Tusk

Combaterea terorismului. Liderii statelor membre G7 ( grupul statelor puternic industrializate)  au condamnat cu tărie actele teoriste sub toate formele sale. Atacurile, atrocitățile și abuzurile îndreptate împotriva drepturilor omului și a civililor realizate de Daesh, Al Qaeda și alte organziații teroriste constituie provocări serioase la adresa păcii și securității internaționale, dar și la adresa valorilor și principiilor comune pentru întreaga omenire.

În cadrul întâlnirii, aceștia au reiterat necesitatea unor eforturi colective pentru combaterea actelor de asemenea factură. Aceștia au reafirmat că G7 poate juca un rol esențial în promovarea împlementării măsurilor pentru combaterea terorismului.

Aceștia și-au luat angajamentul de a-și coordona acțiunile pentru a veni în sprijinul statelor care au nevoie să-și consolideze capacitatea privind combaterea terorismului și a extremismului violent. Astfel, un plan de acțiune privind combaterea terorismului și a extremismului violent reprezintă forma concretă a respectării principiilor enunțate anterior.

Migrație și criza refugiaților. Având în vedere că numărul refugiaților și al solicanților de azil este cel mai mare de la al Doilea Război Mondial până în prezent, G 7 a recunoscut că aceasta problema a devenit una de natură globală care necesită un răspuns pe măsură.

Astfel, G7 încurajează instituțiile financiare internaționale și donatorii bilaterali să sporească sprijinul fianciar și tehnic pentru refugiați. G7 a salutat Noua inițiativă pentru Sprijinul Orientului Mijlociu și a Africii de Nord ( MENA).

Citiți și Reuniune G7 în Japonia. UE cere ajutorul țărilor puternic industrializate pentru rezolvarea crizei migrației

Rusia/ Ucraina. Grupul celor 7 a reiterat faptul că situația din Ucraina poate fi soluționată doar prin mijloace diplomatice, respectând dreptul internațional, mai ales obligațiile de a recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, precum și independența acesteia.

Aceștia și-au exprimat îngrijorarea privind continuare violențelor care sunt la granița cu încălcarea acordului de încetare a focului făcând apel la prățile implicate de a luam ăsuri concrete menite să întregească acordul de încetare a focului solicitat în cadrul Acordului de la Minsk.

Sancțiunile asupra Rusiei vor fi în vigoare până când aceasta va pune în aplicare acordurile de la Minsk și va respecta suveranitatea Ucrainei. În ciuda acestui fapt, suntem pregătiți să adoptăm măsuri restrictive suplimentare dacă acțiunile Rusiei impun acest lucru.

Libia. G7 a salutat decretul Consiliului prezidențial prin care acesta acceptă miniștrii Guvenului de Uniune Națională ( GNA). Va exista o colaborare strânsă a G7 cu GNA, reprezentanții grupului  făcând apel la toate partidele politice de a-l recunoaște.

“Suntem îngrijorați de creșterea amenințărilor teroriste, acțiunilor ce vizează traficul de persoane. Solicităm tuturor partidelor libiene și forțelor de securitate șă depună eforturi pentru a implementa urgent un comandament care să lupte împotriva Daesh”.

Siria. “Solicităm tuturor partidelor și celor care le sprijină să implementeze acordul de încetare a focului la care s-a ajuns datorită eforturilor Grupului Internațional pentru Susținerea Siriei ( ISSG). Condamnăm în cel mai puternic mod cu putință acțiunile care contravin acestui acord, mai ales cele din zona Aleppo. Facem apel, în special la regimul sirian, să permită accesul agențiilor umanitare în Siria, cu precădere în zonele cele mai afectate de acest conflict, având în vedere situația cu care se confruntă populația din zonă“.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

RUSIA

Ministrul german de externe întreprinde vizite la Kiev și Moscova pentru a promova calea diplomatică, fără a face compromisuri privind inviolabilitatea frontierelor Ucrainei și dreptul acesteia de a-și alege alianțele

Published

on

© European Union, 2021

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, începe luni un turneu diplomatic în Ucraina și Rusia, în contextul consolidării militare ruse în proximitatea graniței cu Ucraina, după ce securitatea europeană a reprezentat principalul subiect al discuțiilor derulate pe parcursul săptămânii trecute, atât în format bilateral, Washington-Moscova sau NATO-Rusia, dar și în format extins, în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Potrivit unui comunicat al Ministerului german de Externe, Baerbock este pregătită să își ”asculte cu atenție interlocutorii, atât la Moscova, cât și la Kiev. Dar voi explica, de asemenea, în mod clar poziția noastră în UE, în G7 și la nivelul relației transatlantice”, a punctat oficialul german, în contextul în care anul 2022 a reprezentat debutul președinției germane a G7, grupul celor mai industrializate ţări.

Așadar, Germania este pregătită pentru un dialog susținut referitor la măsurile necesare în vederea garantării unei arhitecturi de securitate solide în Europa.

În viziunea Berlinului, elementele de referință rămân principiile de bază ale acordurilor de la Helsinki, care au asigurat pacea și securitatea în Europa în ultimii 50 de ani și care prevăd, printre altele, inviolabilitatea frontierelor, respectarea drepturilor inerente ale suveranității sau neintervenția în afacerile interne.

”Suntem determinați să reacționăm dacă Rusia alege calea escaladării”, a avertizat Annalena Baerbock, făcând trimitere la opoziția Moscovei față de dreptul suveran al Ucrainei de a-și alege propriile alianțe.

De altfel, poziția Germaniei vine să o dubleze pe cea a Franței, care respinge încercările Kremlinului de reconstruire a zonelor de influență, militând în schimb pentru o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent.

30 de ani de relații diplomatice germano-ucrainene

Vizita ministrului german de externe vine în contextul aniversării a trei decenii de relații diplomatice pe care țara sa le are cu Ucraina.

Aceasta va oferi posibilitatea consolidării cooperării între cele două țări și va prilejui întâlniri pe care oficialul german urmează să le aibă cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba și cu președintele Volodimir Zelenski, scopul fiind acela de a transmite mesajul clar că Ucraina se află în centrul eforturilor diplomatice.

”Vreau să vorbesc despre inițiativele de modernizare durabilă a sectorului energetic ucrainean, despre dezvoltarea pieței hidrogenului și despre ofertele de sprijin pentru apărarea cibernetică”, este mesajul transmis de Annalena Baerbock, în armonie cu obiectivele președinției G7 și în urma recentelor atacurilor cibernetice asupra Guvernului de la Kiev, condamanate de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

Oficialul german se va întâlni, de asemenea, cu reprezentanţi ai misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, prima întâlnire la Moscova cu omologul rus, Serghei Lavrov

Chestiunile față de care Berlinul și Moscova au poziții antipodice și pe care oficialii trebuie să le discute este una lungă.

Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat joi că discuțiile cu Occidentul privind garanțiile de securitate se află ”într-un punct mort” și că Moscova nu vede deocamdată utilitatea continuării acestora.

Făcând apel la rațiune și maturitate, Baerbock a transmis că ”diplomația, mai ales perioade de criză, necesită multă perseverență, răbdare și nervi de oțel”, potrivit Politico Europe. ”Nu au existat discuții comune cu Rusia în cadrul Consiliului NATO-Rusia  timp de doi ani și nu cred că cineva a venit la masa negocierilor și s-a gândit: <<Nu am vorbit unul cu celălalt timp de doi ani, acum vom rezolva în câteva ore tot ceea ce nu s-a discutat în ultimii ani>>”, le-a spus ministrul german de externe reporterilor înainte de reuniunea informală a miniștrilor de externe și ai apărării din UE.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul france Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Serbia: UE, SUA și Regatul Unit salută reformele în sfera statului de drept adoptate prin referendum și care vor alinia țara la standarde europene

Published

on

© European Union

Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Statele Unite și Uniunea Europeană salută referendumul național din 16 ianuarie din Serbia privind modificările constituționale, ca fiind un pas esențial pentru consolidarea independenței sistemului judiciar și pentru creșterea transparenței și eficienței instituțiilor statului de drept din țară, se arată într-o declarație de presă comună, emisă de Serviciul European de Acțiune Externă.

Acestea consideră că reformele reprezintă un pas înainte în direcția alinierii Serbiei la standardele europene și vor sprijini procesul de aderare a Serbiei la UE.

Totodată, țările regretă decizia guvernului din Kosovo de a nu permite OSCE să colecteze buletinele de vot pentru referendum ale cetățenilor care trăiesc în zonă. 

„Am încurajat toți cetățenii sârbi să participe la referendum și considerăm că este important ca alegătorii eligibili să poată vota la alegeri și referendumuri. Constatăm cu regret că guvernul kosovar nu a permis Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să colecteze buletinele de vot ale alegătorilor eligibili care locuiesc în Kosovo pentru viitorul referendum, în conformitate cu practicile anterioare. Facem apel la guvernul kosovar să permită sârbilor din Kosovo să își exercite dreptul de a vota în alegeri și procese electorale în conformitate cu această practică consacrată”, se menționează în declarația comună.

În consecință, se face apel la guvernele din Kosovo și Serbia să se abțină de la acțiuni și de la retorica care sporesc tensiunile și să se angajeze în mod constructiv în cadrul dialogului facilitat de UE.

„Este important ca ambele guverne să realizeze progrese în direcția unui acord cuprinzător care să deblocheze perspectiva UE și să sporească stabilitatea regională”, se mai subliniază în declarație.

Continue Reading

SUA

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

Published

on

© Official White House Photo by Erin Scott

Statele Unite nu au informații clare potrivit cărora Rusia a decis să invadeze Ucraina, dar sunt pregătite indiferent de calea pe care o va urma, a declarat joi consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan.

„Comunitatea serviciilor de informații nu a făcut o evaluare conform căreia rușii au decis în mod categoric să întreprindă o acțiune militară în Ucraina”, a declarat Sullivan reporterilor după o săptămână de discuții între Statele Unite, aliații săi occidentali și Rusia. „Așa că, așa cum stau lucrurile în acest moment, Rusia are oportunitatea de a veni la masa negocierilor.”

„Suntem pregătiți în ambele variante…Suntem pregătiți să facem progrese la masa negocierilor… și suntem pregătiți să luăm măsurile necesare și adecvate pentru a ne apăra aliații, pentru a ne sprijini partenerii și pentru a răspunde cu fermitate la orice agresiune evidentă care ar putea avea loc”, a adăugat consilierul pentru securitate națională al SUA.

De asemenea, oficialul american a menționat că discuțiile cu Rusia au fost „utile” și au oferit ambelor părți noi perspective asupra cărora să reflecteze, însă fără a aduce atingere principiilor relevante pentru partenerii occidentali.

„Rusia și-a exprimat îngrijorarea, noi ne-am exprimat îngrijorarea, inclusiv în ceea ce privește acțiunile pe care Rusia le-a întreprins pentru a submina securitatea europeană, despre care secretarul Blinken a vorbit atât de elocvent săptămâna trecută. Ne-am menținut premisa noastră principală de reciprocitate. Am fost fermi asupra principiilor noastre și am fost clari cu privire la acele domenii în care putem face progrese și la cele în care nu putem face progrese. Unitatea aliaților și solidaritatea transatlantică au fost afișate pe deplin și rămân afișate pe deplin. Discuțiile au fost sincere și directe. Au fost utile. Ne-au oferit nouă și aliaților noștri lucruri pe care să le luăm în considerare. Au oferit Rusiei lucruri pe care să le ia în considerare”, a declarat Sullivan.

Joi, SUA au avertizat că vor respinge șantajul Rusiei, nu vor tolera sferele de influență sau limitarea dreptului suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, dar nici nu vor da curs cerințelor de securitate ale Moscovei în detrimentul altor state.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 100.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

După o întâlnire între SUA și Rusia, luni, la Geneva, apoi o alta în cadrul Consiliului NATO-Rusia, miercuri, la Bruxelles, unde cele două tabere rivale au trecut în revistă „divergenţele” profunde cu privire la securitatea în Europa, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a încheiat joi, la Viena, săptămâna de negocieri Est-Vest, insistând asupra „urgenţei” dialogului.

De altfel, președinția poloneză a OSCE avertizează în privința riscului de război în Europa, care este „mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”.

Dar Moscova pare să fi risipit aceste speranţe, afirmând că nu vede utilitatea unor discuţii cu Occidentul „în zilele următoare”, dezacordurile dintre părți fiind foarte mari, relatează Agerpres.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a declarat că Moscova aşteaptă răspunsuri în scris săptămâna viitoare de la Occident la cererile ţării sale cu privire la acordarea de garanţii de securitate.

Adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Ryabkov, care a condus discuțiile de la Geneva cu adjunctul secretarului de stat american Wendy Sherman, nu a exclus, într-un interviu acordat joi, ca Moscova să trimită forțe la aliații din Venezuela sau Cuba dacă diplomația eșuează.

„Nu vreau să confirm acest lucru… și nici să îl exclud”, a spus el.

Sullivan a calificat comentariile drept „bravură” și a precizat că Rusia nu a ridicat această idee în cadrul discuțiilor.

„Dacă Rusia s-ar îndrepta în această direcție, ne-am ocupa de acest lucru în mod decisiv”, a subliniat Sullivan.

Statele Unite și Uniunea Sovietică de atunci au fost cel mai aproape de un război nuclear în 1962, când Moscova a desfășurat rachete balistice în Cuba, declanșând o criză diplomatică.

Continue Reading

Facebook

RUSIA15 mins ago

Ministrul german de externe întreprinde vizite la Kiev și Moscova pentru a promova calea diplomatică, fără a face compromisuri privind inviolabilitatea frontierelor Ucrainei și dreptul acesteia de a-și alege alianțele

NATO1 hour ago

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu: NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și sperăm ca dialogul privind situația de securitate să continue

ROMÂNIA2 hours ago

INS: România a importat cu peste 67% mai multe gaze naturale în primele 11 luni din 2021, în timp ce producția a scăzut cu 0,4%

U.E.2 hours ago

Franța consideră ”învechite” regulile europene privind datoria publică și pledează pentru investiții astfel încât să facem față ”provocărilor secolului XXI”

EDITORIALE12 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN23 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.1 day ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL1 day ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending