Secretarul de stat american Marco Rubio se va deplasa în regiunea Niagara din Ontario, Canada, în perioada 11-12 noiembrie, pentru a participa la reuniunea miniștrilor de externe ai G7.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA, Rubio intenționează să discute cu omologii săi din Franța, Germania, Italia, Japonia, Canada și Marea Britanie despre eforturile președintelui american Donald Trump de a aduce pacea în Ucraina și Gaza, securitatea în Haiti și Sudan, securitatea maritimă, mineralele critice și lanțurile de aprovizionare globale.

În luna iunie, cu ocazia reuniunii șefilor de stat sau de guvern ai țărilor din G7, la care a participat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, statele membre ale acestui format nu au reușit să se unească în spatele unui plan concret privind pacea în Ucraina.

În fața acestei situații, liderul de la Kiev a continuat să solicite mai multe arme din parte Statelor Unite, în vreme ce președintele american Donald Trump l-a îndemnat pe Zelenski să cedeze teritoriu Rusiei pentru a pune capăt violențelor, în cadrul unei întâlniri care a avut loc luna trecută la Washington, informează Reuters.

Într-un interviu pentru publicația The Guardian, președintele ucrainean a negat că Trump l-ar fi presat să accepte condițiile maximaliste ale lui Vladimir Putin pentru încheierea războiului.

Între timp, Ucraina și Uniunea Europeană pregătesc un nou pachet de sancțiuni contra Rusiei.

Coreea de Sud, Africa de Sud și Ucraina au fost, de asemenea, invitați la reuniunea de săptămâna aceasta de la Niagara, a declarat ministerul de externe al Canadei.

Într-o declarație comună, șefii diplomațiilor din G7 și UE și-au exprimat sprijinul pentru încetarea focului mediată de președintele american Donald Trump și au făcut apel la toate părțile implicate să evite acțiuni care ar putea destabiliza regiunea.

„Salutăm rolul constructiv al Qatarului în facilitarea acordului de încetare a ostilităților și ne exprimăm solidaritatea față de Qatar și Irak, care au fost recent ținte ale atacurilor lansate de Iran și aliații săi”, se arată în comunicatul oficial.

Miniștrii au reiterat opoziția fermă față de orice tentativă a Iranului de a dobândi arme nucleare și au cerut reluarea imediată a cooperării depline cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Aceștia au subliniat necesitatea ca Iranul să ofere acces inspectorilor AIEA și să furnizeze date verificabile privind toate materialele nucleare de pe teritoriul său.

De asemenea, liderii G7 au condamnat apelurile lansate în Iran privind arestarea și executarea directorului general al AIEA, Rafael Grossi, calificându-le drept inacceptabile. În declarația comună se reafirmă importanța Tratatului de neproliferare nucleară (TNP), considerat un pilon esențial al arhitecturii de securitate globală. Oficialii au subliniat că Iranul trebuie să rămână parte la tratat și să își respecte pe deplin obligațiile internaționale.

„Rămânem angajați față de pacea și stabilitatea în Orientul Mijlociu. În acest context, reafirmăm dreptul Israelului de a se apăra și sprijinim pe deplin securitatea acestuia”, au declarat miniștrii.

Comunitatea internațională urmărește cu atenție evoluțiile, în așteptarea unui posibil nou cadru de negocieri privind programul nuclear iranian.

Țările G7 au convenit să scutească Statele Unite de la aplicarea unei cote minime de 15% pentru impozitul pe profit, a anunțat președinția canadiană a G7 într-o declarație făcută sâmbătă seara, informează Politico Europe.

Ceilalți membri ai grupului țărilor industrializate occidentale au cedat pentru a-și proteja propriile firme de amenințarea cu represalii a Washingtonului.

„Este un compromis onorabil, deoarece ne scutește de represaliile automate ale secțiunii 899 din marea și frumoasa lege”, a declarat ministrul italian al finanțelor, Giancarlo Giorgetti, pentru presa locală.

Declarația G7 sugerează crearea unui „sistem paralel” care să excludă firmele americane de la normele fiscale minime și „să faciliteze continuarea progreselor în vederea stabilizării sistemului fiscal internațional”.

Acordul vine în contextul în care UE și SUA sunt blocate în discuții comerciale cu miză importantă înainte de termenul limită de 9 iulie, dată la care președintele american Donald Trump a amenintat că va majora tarifele pentru produsele europene până la 50% dacă nu se ajunge la un acord.

Într-un semn de destindere, UE, Canada, Japonia și Regatul Unit au convenit să scutească SUA de aplicarea impozitului minim de 15 % asupra multinaționalelor, în încercarea de a evita contramăsurile Washingtonului.

Impozitul minim a fost un element-cheie al unui acord, intermediat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, care a fost convenit de aproape 140 de țări în 2021 pentru a crea un sistem fiscal global mai echitabil. Congresul Statelor Unite nu a ratificat niciodată acest acord.

În schimbul scutirii, SUA au fost de acord să renunțe la o așa-numită taxă de răzbunare împotriva altor țări care impun taxe pretins „discriminatorii” firmelor americane. Factorii de decizie din SUA au fost supuși unor presiuni intense pentru a atenua taxa discutată, pe fondul temerilor că aceasta ar fi diminuat investițiile străine în țară.

„De asemenea, recunoaștem că eliminarea secțiunii 899 este esențială pentru această înțelegere generală”, se arată în declarația G7.

Administrația Trump a luat în vizor o regulă din acordul OCDE – așa-numita regulă privind profiturile neimpozitate – care obligă țările care depășesc limita de impozitare de 15% să redistribuie veniturile neîncasate către țările străine.

Trump a criticat această dispoziție – care este menită să uniformizeze condițiile de concurență și să evite concurența fiscală – pe motiv că ar limita suveranitatea și ar da veniturile fiscale ale SUA altor țări.

„Administrația Trump rămâne vigilentă față de toate taxele străine discriminatorii și extrateritoriale aplicate împotriva americanilor”, a scris într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X secretarul american pentru comerț, Scott Bessent.

Cu toate acestea, scutirea SUA de la un element-cheie al acordului reprezintă o concesie majoră pentru țările UE – precum Franța – care au fost susținători importanți ai acordului fiscal.

Citiți și: Miniștrii de finanțe G7 au ajuns la un acord istoric pentru un impozit global de minimum 15% pentru marile corporații

Aproape 140 de jurisdicții din întreaga lume au aderat la norma care instituie un impozit minim pe profit, „de cel puţin 15%”, care îşi propune să pună capăt paradisurilor fiscale.

În Uniunea Europeană, aceste prevederi au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Normele se vor aplica grupurilor multinaționale de societăți și grupurilor naționale de mari dimensiuni din UE, cu venituri financiare combinate de peste 750 de milioane de euro pe an. Normele propuse se vor aplica oricărui grup mare de societăți, atât național, cât și internațional, cu o societate-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.

Directiva include un set comun de norme privind modul de calculare și de aplicare a unui „impozit suplimentar” datorat într-o anumită țară în cazul în care cota efectivă de impozitare este mai mică de 15 %.

În cazul în care o filială nu este supusă cotei efective minime într-o țară străină în care este situată, statul membru al societății-mamă va aplica, de asemenea, un impozit suplimentar pentru aceasta din urmă. În plus, directiva asigură impozitarea efectivă în situațiile în care societatea-mamă este situată în afara UE într-o țară cu un nivel scăzut de impozitare care nu aplică norme echivalente.