Connect with us

U.E.

Liderii instituțiilor europene consideră că ”este timpul să se înceapă negocierile de aderare” la UE cu Macedonia de Nord și Albania: Va fi ”un test al capacităţii UE de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”

Published

on

Cei patru lideri ai instituțiilor europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele în exercițiu al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au invitat statele membre să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, se arată într-o scrisoare publicată joi, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, subliniază Jean-Claude Juncker şi Ursula von der Leyen, preşedintele în exerciţiu şi preşedinta aleasă a Comisiei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului, şi David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

”Uniunea Europeană este în faţa unei alegeri strategice”, subliniază aceștia, adăugând că această deschidere a negocierilor va fi ”un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”.

”Credem că acum este timpul de a deschide negocierile de aderare cu cele două ţări” din Balcani, conchid ei în acest mesaj publicat cu puţin timp înaintea summitului european din 17-18 octombrie.

Cea mai mare parte a statelor membre sunt pregătite să angajeze aceste negocieri, căci cele două ţări candidate au satisfăcut toate exigenţele.

De altfel, 13 state membre ale Uniunii Europene au semnat la 12 iunie, prin miniștrii lor de externe, o declarație comună prin care cer începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

13 miniştri de externe din Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Italia, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria au solicitat urgentarea integrării europene a Balcanilor de Vest.

Acest demers avea loc înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Generale, defășurat la 18 iunie la Luxembrug, care s-a încheiat atunci cu dezamăgire pentru Macedonia de Nord, care spera că acordul istoric încheiat cu Grecia privind numele său îi va deschide ușa aderării la Uniunea Europeană.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

”Strategia Comisiei privind Balcanii de Vest din februarie 2018 a generat un angajament reînnoit din partea UE și a statelor sale membre și a creat un nou impuls în întreaga regiune. Un an mai târziu, țările partenere au făcut progrese concrete și au demonstrat angajamentul față de perspectiva europeană, chiar dacă adoptarea globală a reformelor variază”, transmite Comisia Europeană, după evaluarea sa.

În acest context, mai spune Comisia, ”Albania și Macedonia de Nord au îmbrățișat această ocazie și au oferit reforme, în special în domeniile identificate ca fiind cruciale de către Consiliu în iunie 2018”. Ca urmare, executivul european recomandă Consiliului deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

”Albania și Macedonia de Nord au valorificat oportunitatea oferită de agenda revigorată de extindere și au obținut rezultate în privința reformelor. Macedonia de Nord nu numai că și-a continuat agenda ambițioasă de reforme, ci a ajuns, de asemenea, la un acord istoric cu Grecia, soluționând astfel un diferend privind denumirea țării care dura de 27 de ani; acesta este un exemplu pentru întreaga regiune și pentru întreaga lume. Albania continuă reformele profunde, în special transformarea majoră a sistemului său judiciar. Toate aceste eforturi reprezintă o mărturie a puterii de atracție a Uniunii Europene.”, a spus comisarul european pentru politică europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Siria: Șeful politicii externe a UE atrage atenția că blocul european va lua „toate măsurile necesare” pentru a-şi proteja interesele de securitate

Published

on

© European Union

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene atrage atenția că blocul european va lua „toate măsurile necesare” în considerare pentru a-şi proteja interesele de securitate, în același timp în care subliniază urgența cu care escaladarea militară din jurul oraşului Idlib din Siria trebuie să fie oprită, potrivit unei postări pe Twitter. 

„Există riscul de a aluneca într-o confruntare militară internaţională deschisă majoră”, a scris Borrell pe Twitter, evidenţiind că se produce „o suferinţă umanitară insuportabilă”.

„UE face apel la toate părţile pentru o detensionare rapidă şi îşi exprimă regretul pentru toate pierderile de vieţi omeneşti. UE va lua în considerare toate măsurile pentru a-şi proteja interesele de securitate. Suntem în contact cu toţi actorii relevanţi”, a adăugat Borrell.

Bilanțul militarilor turci uciși în regiunea Idlib a ajuns în această lună la 54, după ce 33 de soldați turci au decedat în urma unui atac aerian al forțelor guvernamentale siriene, atac care a rănit alți 32 de soldați, potirivt declarațiilor guvernatorului în provincia turcă Hatay la granița cu Siria.

În urma atacului, un înalt oficial turc a avertizat că Turcia nu va mai opri refugiații sirieni să ajungă în Europa, în ciuda acordului de limitare a imigrației ilegale încheiat în 2016 cu Uniunea Europeană și pentru care Turcia a primit fonduri de asistență de câteva miliarde de euro. 

Pe fondul acestei situații, ambasadorii celor 29 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice se vor reuni vineri la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, la cererea Turciei, pentru consultări în baza articolului 4 din Tratatul NATO, după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut joi seara o discuție telefonică cu ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu.

Conform Articolului 4 din Tratat, orice stat aliat poate solicita ţinerea de consultări în situaţia în care consideră că îi sunt ameninţate integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea.

Amintim că pe 5 martie ar urma să aibă loc un summit privind situația din Siria, solicitat de președintele francez Emmanuel Macron și confirmat ca fiind în pregătire comună cu Rusia de către președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care nu a confirmat unde va avea loc reuniunea la care sunt așteptate să participe și Franța și Germania. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministerul Educației și Cercetării: România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic

Published

on

© DigitalSingleMarket - Twitter

Ministerul Educației și Cercetării din România anunță că țara noastră se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic.

”Astăzi, România se alătură comunității EuroQCI pentru a construi viitorul internet cuantic. Vom contribui activ la dezvoltarea tehnologiilor cuantice, susținând punctele noastre forte: lasere, nanotehnologii și teoria cuantică, printre altele”, transmite secretarul de tat pentru cercetare, Dragoș Mihael Ciuparu.  

O delegație a Ministerului Educației și Cercetării, condusă de Dragoș Mihael Ciuparu, Secretar de Stat pentru Cercetare, participă în perioada 27-28 februarie 2020 la Bruxelles în cadrul reuniunii Consiliului UE Competitivitate (COMPET) – Cercetare.

Statele semnatare își propun stabilirea unui cadru de cooperare european EuroQCI, privind infrastructura de comunicare cuantică (QCI), se mai arată în comunicat.

”Participarea României în grupul țărilor care semnează declarația va însemna un nou salt în dezvoltarea de tehnologii de ultimă generație, țara noastră putând astfel fi conectată cu grupurile de cercetare și companiile care sunt interesate de acest domeniu”, transmite Ministerul Educației și Cercetării.

Tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre

”Ca una dintre tehnologiile de vârf ale secolului XXI, tehnologiile cuantice vor avea un impact major asupra vieții noastre, făcând din Europa un loc mai bun pentru a trăi și a munci, mai sigur și mai competitiv”, a mai menționat secretarul de stat.

Declarația EuroQCI a fost lansată în iunie 2019 la Adunarea Digitală din București și semnată de Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda și Spania. Ungaria, Portugalia și Polonia s-au alăturat inițiativei în iulie 2019. Croația, Cipru, Grecia, Finlanda, Franța, Lituania, Slovacia, Slovenia și Suedia s-au alăturat în decembrie 2019, iar Republica Cehă la începutul anului 2020.

Mai multe informații despre inițiativa Comisiei Europene, aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Mediului, Costel Alexe: România merită să fie câștigătoarea trofeului ”Arborele European” al anului 2020

Published

on

© CaleaEuroepana-Zaim Diana

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, susține România în competiția ”Arborele European” al anului 2020. Țara noastră fiind finalistă în cadrul acestei ediții cu un brad multisecular cu vârsta de peste 500 de ani.

Costel Alexe transmite un mesaj tuturor românilor pentru a vota bradul românesc în această competiție.

”Prin urmare, adresăm un apel tuturor românilor din țară și celor ce sunt departe de casă, tuturor celor ce stiu ce înseamnă perseverența, competiția și performanța, din domeniile culturii, sportului, educației, cercetării, massmedia, tuturor celor ce știu ce înseamnă greul, celor ce desfășoară activități de care depindem zi de zi, tuturor celor care iubesc această țară, tuturor vocilor României să sprijiniți prin votul dvs. România este în finala competiției Arborele European al Anului 2020. Țara noastră merită să fie câștigătoarea trofeului European Tree of the Year.”

Puteți vota arborele european al anului 2020, aici.

Câștigătorul concursului European Tree of the Year 2020 va fi anunțat în data de 17 martie, în cadrul festivității de premiere de la Palatul Parlamentului European din Bruxelles.

”Votați în număr cât mai mare Bradul Românesc Multisecular!”, transmite Costel Alexe în mesajul postat pe pagina de Facebook.


Un brad cu vârsta de peste 500 de ani din Munții Cindrel, comuna Gura Rîului, este singurul copac propus din România, ajuns în finala concursului Arborele European al anului 2020, alături de alți 14 copaci de pe continent, anunțată pe site-ul său, EPA (Environmental Partnership Association), o grupare de şase fundaţii europene din domeniul mediului.

© Paul Bordaș/ www.treeoftheyear.org

Bradul multisecular – parnicul Cibinului din România, concurează pentru statutul de Arborele Arborele European al anului 2020, cu alţi 14 copaci din alte ţări.

Printre ei se numără Plopul singuratic din Federaţia Rusă, Arborele Vrăjitoarei din Irlanda, Copacul libertăţii din Kaposvar (Ungaria), Arborele vrăjitoare din Olanda, Paznicul satului inundat din Republica Cehă, Arborele libertăţii din Belgia, dar şi alţi copaci importanţi din Bulgaria, Croaţia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania şi Marea Britanie.

Bradul are și o legendă, fiind considerat unul dintre obiectivele turistice ale comunei Gura Rîului.

”Pe valea Cibinului, trăia un păstor care avea 10 oi. Într-o zi furtunoasă, păstorul a adăpostit oile sub coroana unui brad şi a adormit. Când s-a trezit, furtuna se oprise, dar oile dispăruseră. Păstorul l-a rugat pe Dumnezeu, să-i găsească animalele pierdute. Adormind, a visat că bradul crescuse foarte înalt şi gros. Trezindu-se, visul deveni realitate. Tânărul se urcă în vârful bradului și văzu oile. Întors acasă, i-a povestit mamei miracolul, iar sătenii au hotărât să ocrotească bradul legendar”, spune legenda.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending