Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii instituțiilor UE au vorbit la telefon cu Joe Biden și l-au invitat pe viitorul președinte SUA la un summit special cu cei 27 de lideri europeni

Published

on

© Photo Collage (Official Photos)

Președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, au avut luni convorbiri telefonice cu președintele ales al SUA, Joe Biden, cei trei lideri convenind asupra necesității reconstruirii alianței dintre Europa și Statele Unite, în timp ce șeful Consiliului European l-a invitat pe viitorul lider de la Casa Albă să efectueze o vizită la Bruxelles pentru un summit cu cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE.

“Să reconstruim alianța puternică UE-SUA. Am vorbit cu președintele ales Joe Biden și l-am invitat la o reuniune specială la Bruxelles, anul viitor, cu liderii UE-27. Acum este momentul să ne unim forțele privind COVID-19, clima, securitatea și multilateralismul”, a scris Charles Michel, pe Twitter.

Un mesaj pe Twitter a venit și din partea șefei Comisiei Europene, care a subliniat că alegerea lui Joe Biden ca președinte al Statelor Unite este “un nou început pentru parteneriatul global UE-SUA.

“O Uniune Europeană puternică și SUA puternice care lucrează împreună pot configura o agendă globală bazată pe cooperare, multilateralism, solidaritate și valori comune”, a spus Ursula von der Leyen.

Într-o serie de convorbiri telefonice avute în urmă cu două săptămâni, președintele ales al SUA Joe Biden le-a comunicat preşedintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german Angela Merkel că doreşte “revitalizarea relaţiilor bilaterale şi transatlantice, în special în cadrul NATO şi UE”, după ce aceste raporturi între aliații tradiționali au fost șubrezite de politica administrației Donald Trump și apetitul liderului american pentru coliziune cu UE și Germania.

În același context, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a propus ca UE și SUA să pună bazele “unei noi alianțe globale” în care alianța transatlantică să reprezinte coloana vertebrală.

De asemenea, într-un editorial pe blogul său, șeful diplomației europene a îndemnat la pornirea “motorului” transatlantic cu administrația Biden și a afirmat că “ultimii patru ani au accentuat nevoia autonomiei strategice europene”.

Alegerea lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA a marcat o reacție promptă și pozitivă din partea liderilor statelor UE și NATO, generând speranța unui nou început pentru relația transatlantică după patru ani în care raporturile cu administrația Trump au fost tensionate, președintele în exercițiu al SUA spunând de multe ori că UE este un “dușman” și că Uniunea a fost creată pentru a profita de pe urma Statelor Unite.

Cu toate acestea, victoria lui Biden a generat și argumente în favoarea unei autonomii strategice europene, care a luat avânt în epoca Trump. miniștrii de externe de la Berlin și de la Paris au formulat, într-un editorial publicat în presa franceză, germană și americană, un argument de edificare a unui “New Deal transatlantic”. Totodată însă, în articol se subliniază semnificaţia consolidării suveranităţii europene în materie de securitate. “Noi, europenii, nu ne mai întrebăm doar ce poate face America pentru noi, ci ce ar trebui să facem pentru a ne apăra propria securitate şi a construi un parteneriat transatlantic mai echilibrat. Acestea sunt cele două feţe ale aceleiaşi monede”, au spus miniștrii de externe Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian.

Mai mult, într-un amplu interviu pentru Le Grand Continent și intitulat sugestiv “Doctrina Macron”, președintele francez a pledat pentru independența strategică a Europei față de SUA pentru ca UE să fie respectată de aliați. În contrapartidă, ministrul apărării german a subliniat, referindu-se la pledoariile lui Macron, că ideea autonomiei strategice a UE merge prea departe dacă încurajează iluzia că putem garanta securitatea Europei fără NATO și SUA.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis solicită Comisiei Europene să includă energia nucleară și gazul natural pe lista investițiilor “verzi” în cadrul pachetului legislativ privind taxonomia

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a solicitat luni Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în viitoarea legislație europeană privind taxonomia și prezentarea “cât mai curând posibil” a acestui pachet legislativ. Securitatea energetică europeană este în strânsă legătură cu utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice, precum gazul natural și energia nucleară, a afirmat șeful statului într-o reuniune virtuală cu mai mulți lideri europeni

Președintele Klaus Iohannis a participat luni la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și premierii din Polonia, Mateusz Morawiecki, Slovacia, Eduard Heger, și Slovenia, Janez Jansa,  în pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a Uniunii, creșterea prețurilor la energie, migrația, politica comercială europeană și relațiile externe ale UE.

Cu privire la situaţia din energie, șeful statului a subliniat că majorarea semnificativă a prețurilor la energie constituie o preocupare majoră pentru România, având în vedere impactul pe care îl are asupra cetățenilor, întreprinderilor și, în special, asupra consumatorilor vulnerabili, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a evidențiat necesitatea identificării rapide de soluții eficiente pe termen scurt, deoarece criza energetică actuală va avea efecte serioase la nivelul tuturor țărilor Uniunii, cu profund impact socio-economic, atât la nivelul consumatorilor casnici, al populației, cât și la nivelul economiilor în general, afectând competitivitatea industriilor din statele membre.

Iohannis a atras atenția că este nevoie, totodată, și de o abordare pe termen mediu și lung, care să țintească problemele structurale ale sectorului energetic, dar și pe cele ale pieței comune în domeniul energiei. El a subliniat, astfel, necesitatea unei abordări convergente la nivel european, care să vizeze soluții comune, integrate, pentru a coordona răspunsurile naționale și a pledat pentru adoptarea unor măsuri imediate în vederea protejării consumatorilor vulnerabili.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța diversificării surselor de aprovizionare cu energie și a reducerii dependenței de furnizori terți, din afara Uniunii, precum și pentru asigurarea securității în aprovizionarea cu energie.

În acest sens, președintele României a insistat asupra faptului că securitatea energetică europeană este în strânsă legătură cu utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice, precum gazul natural și energia nucleară, direcții care trebuie să orienteze politicile europene în privința Taxonomiei. Astfel, Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în Actul delegat complementar din cadrul pachetului legislativ al Taxonomiei, care să fie prezentat cât mai curând posibil“, conchide sursa citată.

Tema prețurilor la energie a fost abordată de Klaus Iohannis și într-o altă videoconferință cu Charles Michel și alți lideri europeni premergătoare Consiliului European informal din 5 octombrie. În urma reuniunii din Slovenia, președintele a anunțat că va solicita la Consiliul European de la finalul lunii octombrie o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active care să gestioneze problema creșterii prețurilor la energie. Între timp, Comisia Europeană a adoptat o comunicare care cuprinde o serie de măsuri și recomandări privind prețurile la energie, pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene.

Comunicarea Comisiei Europene a venit ca urmare a faptului că Spania, Franţa, Cehia, Grecia şi România au solicitat o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune: 1) o abordare comună la nivel european; 2) investigarea funcționării pieței europene a gazului; 3) Reforma pieței angro de energie electrică; 4) obținerea independenței energetice prin investiții în diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței europene de țările exportatoare de gaze; și 5) asigurarea unui preț mai predictibil al carbonului și evitarea volatilității excesive.

În spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și România, fac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

”Toate evaluările științifice solicitate de Comisia Europeană cu privire la impactul energiei nucleare asupra mediului au ajuns la aceeași concluzie: nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că energia nucleară este mai puțin prietenoasă cu clima decât oricare dintre sursele de energie incluse în taxonomie”, se arată într-o declarație semnată recent de reprezentanții Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croației, Sloveniei, României, înainte de hotărârea Comisiei Europene cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis le-a solicitat omologilor săi din Uniunea Europeană să sprijine Republica Moldova “pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis le-a solicitat luni liderilor europeni să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, în contextul în care și autoritățile de peste Prut se confruntă cu crize creșterii prețurilor la energie.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și premierii din Polonia, Mateusz Morawiecki, Slovacia, Eduard Heger, și Slovenia, Janez Jansa,  în pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles.

Principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a Uniunii, creșterea prețurilor la energie, migrația, politica comercială europeană și relațiile externe ale UE, cel din urmă subiect vizând și dimensiunea Parteneriatului Estic.

Astfel în perspectiva Summitului Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna decembrie, la Bruxelles, “preşedintele României a subliniat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană, prin măsuri concrete, a celor trei țări partenere care doresc consolidarea relaţiei cu Uniunea”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

În contextul crizei energetice actuale, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat sprijinirea Republicii Moldova pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică“, mai transmite sursa citată.

Solicitarea lui Iohannis urmează unui demers similar efectuat și de ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Luni, în marja participării sale la reuniunea miniștrilor de externe din UE de la Luxemburg, șeful diplomației române a anunțat că v-a solicita instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie“.

Ulterior, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro de Ministerul Afacerilor Externe, diplomația română a precizat că ministrul Aurescu “a ridicat totodată în discuție situația crizei gazului din Republica Moldova și a solicitat sprijinul consistent și rapid al instituțiilor europene și al statelor membre pentru depășirea acesteia”.

Republica Moldova a solicitat ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European și prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis lui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei, țara care deține președinția Consiliului UE, și-au manifestat luni, în cadrul unei videoconferințe cu președintele Klaus Iohannis intenția de a sprijini România, în contextul în care țara noastră se confruntă cu o creștere puternică a cazurilor de COVID-19, iar autoritățile de la București au activat Mecanismul European de protecție civilă.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și premierii din Polonia, Mateusz Morawiecki, Slovacia, Eduard Heger, și Slovenia, Janez Jansa,  în pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a Uniunii, creșterea prețurilor la energie, migrația, politica comercială europeană și relațiile externe ale UE.

“În cadrul videoconferinței, preşedintele României a evidențiat criza în care se află țara noastră în ceea ce privește incidența cazurilor de COVID-19, arătând că rata de vaccinare scăzută a contribuit semnificativ la această situație. Preşedintele Klaus Iohannis a menționat faptul că România a activat Mecanismul European de protecție civilă și, în acest context, a mulțumit statelor membre care au oferit deja sprijin țării noastre”, a transmis Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, “premierul Poloniei și premierul Sloveniei au transmis disponibilitatea statelor lor de a ajuta România, iar, la rândul său, preşedintele Consiliului European s-a angajat să faciliteze sprijinul la nivel european pentru țara noastră“.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă.

Astfel, România a început săptămâna trecută discuţiile cu autorităţile din Ungaria în vederea transferului pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă, după ce Ungaria s-a oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, calificându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

Mai mult, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus marți, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19, a anunțat Ministerul Apărării Naționale.

În paralel, România va mai primi alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei și prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen vor fi direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN24 mins ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ2 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.3 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH3 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL3 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA4 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA4 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.5 hours ago

Președintele Lituaniei consideră că statul de drept nu trebuie legat de fondurile europene: Din punct de vedere moral este incorect și ar putea afecta unitatea UE

U.E.5 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.9 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.1 day ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending