Miniștrii justiției din peste 40 de țări se vor întâlni luni, 20 martie, la Londra pentru a discuta despre creșterea sprijinului internațional pentru Curtea Penală Internațională (CPI), în timp ce aceasta investighează posibile crime de război în conflictul din Ucraina, informează DPA, preluat de Agerpres.

Întâlnirea are loc după ce CPI, cu sediul la Haga, a emis vinerea trecută un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru crima de război legată de „deportarea ilegală” a copiilor ucraineni în urma invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

„Ne-am adunat astăzi la Londra uniți de o singură cauză, aceea de a-i trage la răspundere pe criminalii de război pentru atrocitățile comise în Ucraina în timpul acestei invazii nedrepte, neprovocate și ilegale”, a declarat vicepremierul britanic Dominic Raab într-un comunicat. „Marea Britanie, alături de comunitatea internațională, va continua să ofere Curții Penale Internaționale finanțarea, oamenii și expertiza necesare pentru a se asigura că se face dreptate”, a adăugat acesta.

În decembrie, procurorul CPI, Karim Khan, care va fi prezent la conferința de la Londra, a făcut apel la comunitatea internațională să își sporească sprijinul pentru instanță, care are nevoie de resurse financiare și tehnice pentru a-și desfășura investigațiile.

Londra a anunțat deja o finanțare suplimentară de aproape 400.000 de lire sterline pentru a finanța sprijinul psihologic pentru martorii și victimele crimelor sau pentru a susține experții britanici la CPI.

Ministrul olandez al Justiției și Securității, Dilan Yesilgoz-Zegerius, a cărui țară co-sponsorizează reuniunea de la Londra, alături de Regatul Unit, a declarat că comunitatea internațională trebuie să își asume responsabilitatea de a se asigura că autorii crimelor comise în timpul războiului din Ucraina sunt urmăriți penal.

„Împreună trebuie să stabilim care este adevărul, să înfăptuim justiția și să asigurăm securitatea”, a spus aceasta în declarație. „Poporul ucrainean a arătat de mai multe ori că va avea ultimul cuvânt în ceea ce privește viitorul său. Ei pot fi furioși și cuprinși de amărăciune, dar niciodată învinși. Ei merită sprijinul nostru în căutarea dreptății”, a adăugat ministrul olandez al justiției.

În 2022, Țările de Jos au trimis două echipe de investigare criminalistică sub egida CPI pentru a colecta probe care să fie folosite în anchetele privind crimele comise în Ucraina de la începutul invaziei rusești.

CPI are peste 900 de angajați și un buget de 169 milioane de euro pentru 2023. În iulie 2022, Curtea a solicitat 175 milioane de euro pentru 2023.

Cele 123 de state membre ale sale împart responsabilitatea de a asigura finanțele Curții. Aceasta primește, de asemenea, contribuții voluntare de la organizații internaționale, persoane fizice și juridice.

Finlanda și-a menținut poziția de ”cea mai fericită țară din lume” pentru al șaselea an consecutiv, conform clasamentului World Happiness Report, dat publicității luni, informează Deutsche Welle.

Raportul, care este întocmit de oameni de știință din Statele Unite și se bazează pe sondaje realizate de Institutul Gallup, întreabă un eșantion reprezentativ la nivel național de persoane cât de mulțumite sunt de viața lor.

Podiumul este completat de Danemarca și Islanda, urmate de Israel și Olanda, aflate pe locurile patru și cinci. Printre celelalte țări din top zece se numără Suedia, Norvegia, Elveția, Luxemburg și Noua Zeelandă.

Germania a coborât două poziții față de anul trecut, ajungând pe locul 16, în vreme ce Statele Unite, Regatul Unit și Franța s-au clasat pe locurile 15, 19 și, respectiv, 21. România se clasează pe locul al 24-lea, cu un scor de 6,589.

© World Happiness Report

Între timp, Afganistanul și Libanul au rămas cele mai nefericite două țări.

Raportul a identificat factorii care contribuie la evaluarea vieții, printre care ”venitul, sănătatea, faptul de a avea pe cine să te bazezi, sentimentul de libertate de a lua decizii importante în viață, generozitatea și absența corupției”.

Sănătatea mintală a fost evidențiată ca fiind o componentă cheie a bunăstării subiective și ”un factor de risc pentru sănătatea fizică și longevitatea viitoare”.

Raportul a subliniat faptul că orice persoană are dreptul la drepturile fundamentale ale omului fără discriminare, inclusiv dreptul la viață și libertate, dreptul de a nu fi supus sclaviei și torturii, libertatea de opinie și de exprimare și dreptul la muncă și educație.

În iulie 2012, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat ziua de 20 martie drept Ziua Internațională a Fericirii, care promovează ideea că ”urmărirea fericirii este un obiectiv uman fundamental”.

Miniștrii de externe din G7 au condamnat duminică cu fermitate recenta lansare a unei rachete balistice intercontinentale (ICBM) de către Coreea de Nord și au remarcat efectul destabilizator al acesteia asupra păcii și securității regionale, potrivit declarației lor comune. De asemenea, aceștia au deplâns lipsa de reacție a Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) cu privire la aceste incidente repetate.

„Noi, miniștrii de externe ai G7 din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, condamnăm în termenii cei mai fermi lansarea de către Coreea de Nord, la 16 martie, a încă unei rachete balistice intercontinentale (ICBM), care subminează pacea și securitatea regională și internațională”, se arată în declarație.

Începând de anul trecut, Pyongyang „și-a intensificat acțiunile de escaladare prin intermediul unui număr record de lansări de rachete balistice și prin retorica sa continuă iresponsabilă și destabilizatoare privind utilizarea armelor nucleare”, se arată în document.

Miniștrii de externe din G7 au deplâns, totodată,  pasivitatea Consiliului de Securitate al ONU față de testele cu rachete ale Coreei de Nord.

„Regretăm profund să vedem contrastul puternic dintre frecvența încălcărilor flagrante și repetate ale rezoluțiilor CSONU de către Coreea de Nord și lipsa de reacție corespunzătoare a CSONU din cauza obstrucției unor membri. Comportamentul nechibzuit al Coreei de Nord necesită un răspuns rapid și unitar din partea comunității internaționale, inclusiv măsuri semnificative suplimentare din partea CSONU. Facem apel la toate statele membre ale ONU să pună în aplicare integral și efectiv toate rezoluțiile CSONU, iar membrii CSONU să își respecte angajamentele.

Deși nu i-au numit direct pe respectivii membri, demnitarii au făcut trimitere la China și Rusia, care au blocat încercările recente de a reacționa într-un mod mai ferm față de Coreea de Nord.

În cele din urmă, șefii diplomațiilor din G7 și-au reiterat apelul către Coreea de Nord de a renunța „la armele nucleare, la programele nucleare existente și la orice alte arme de distrugere în masă și la programele de rachete balistice într-un mod complet, verificabil și ireversibil și să respecte pe deplin toate obligațiile care decurg din rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU (UNSCR).”