Connect with us

INTERNAȚIONAL

Liderii lumii condamnă atacul terorist de la Ankara

Published

on

turkeyLiderii lumii și-au exprimat revolta fața de evenimentele care au avut loc la Ankara și au condamnat atacul sinucigaș care s-a soldat cu 37 de persoane ucise și 125 de răniți aflați într-un autobuz plin cu pasageri, produs în centrul capitalei Turciei.

Europa condamnă atacul

Președintele Franței, Francois Hollande a avut o poziție fermă față de evenimentele care au avut loc duminică la Ankara, Palatul Elysee făcând publică o declarație în acest sens. „Președintele transmite populației Turciei un mesaj de solidaritate după atacul care a lovit centrul Ankarei noaptea trecută provocând numeroase victime. Franța este alături de Turcia și continuă lupta sa împotriva terorismului care s-a răspândit pretutindeni și care trebuie combătut”,era stipulat în declarația mai sus menționată.

Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini și comisarul Johannes Hahn au condamnat atacul cu bombă făcând publică o declarație pe site-ul blocului comunitar.

Între timp, ministrul Marii Britanii pentru Europa, David Lidington, a declarat că este consternat de aceste atrocități și și-a arătat solidaritatea față de victimele și familiile acestora.

Secretarul de stat al Marii Britanii, Philip Hammond a transmis condoleanțe tuturor celor care au fost afectați de a atacurile din Ankara și Coasta de Fildeș.

Noul președinte al Kosovo, Hashim Thaci, a lăsat un mesaj pe o rețea de socializare prin care își arăta solidaritatea față de cei care au avut de suferit în urma atacurilor.

Secretarul general Jens Stoltenberg a condamnat atacurile teroriste petrecute în capitala Ankarei. „Nu poate exista justificare pentru astfel de acte de violență. Toți membrii NATO sunt alături de Turcia, determinați pentru a lupta împotriva terorismului sub toate formele sale.”

Pemierul britanic, David Cameron a susținut că toate gândurile sale se îndreaptă către cei afectați.


Prim-ministrul georgian, Giorgi Kvirikashvili a menționat: „ Împărtășesc durerea prietenilor noștri turci. Poporul georgian este alături de voi în astfel de momente triste.”

Ministrul albanez de Externe Ditmir Bushati și-a arătat suportul față de Turcia și a menționat că toate gândurile și rugăciunile sale se îndreaptă către familiile victimelor.

Președintele ucrainean Petro Poroshenko și prim-ministrul Ucrainei Arseniy Yatsenyuk au condamnat atacurile teroriste pe conturile unei rețele de socializare.

Prim-ministrul Serbiei, Aleksandar Vucic a susținut într-o telegramă. “Vreau să reiterez importanța unui efort comun privind lupta împotriva împotriva terorismului care continuă să submineze valorile civilizației moderne.”

Statele Unite reacționează

SUA au condamnat atacurile prin intermediul unei declarații a Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă. „Statele Unite sunt alături de Turcia, ca partener de nădejde al NATO, având în vedere că ne confruntăm cu o răspândire a terorismului”

Reacția Asiei Centrale

Președintele Azerbaijanului, Ilham Aliyev și-a exprimat durerea provocată de moartea a zeci de oameni, transmițînd condoleanțele sale către poporul turc. „Condamnăm cu fermitate terorisumul și considerîm că lupta împotriva terorii trebuie purtată în cel mai dur mod cu putință.”

Și președintele Federației Ruse, Vladimir putin a condamnat evenimentele care au avut loc la Akara, potrivit unui purtător de cuvând de la Kremlin, Dmitry Peskov. „Președintele Rusiei este alături de poporul turc care a fost expus unui nou atac terorist în urma căruia mulți dintre cetățeni și-au pierdut viața.

„Prim-ministrul transmite condoleanțele sale cetățenilor și guvernului Turciei și se roagă pentru pacea eternă a celor care nu mai sunt printre noi, dar și pentru o recuperare rapidă a celor care au fost răniți”, a susținut prim-ministrul pakistanez, Nawaz Sharif într-o declarație.  

Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului a menționat: „Israelul este alături de poporul turc în această luptă împotriva terorisumului și face apel la comunitatea internațională pentru o poziție comună în acest sens.”

Președintele Klaus Iohannis a transmis  un mesaj de condoleanțe în care condamnă atacul terorist care a avut loc duminică în Ankara și precizează că România rămâne angajată în lupta împotriva terorismului. „Am primit cu tristețe vestea atentatului care avut loc la Ankara în seara zilei de 13 martie 2016. Vă asigur că România este alături de dumneavoastră și de poporul turc în aceste momente grele și doresc să transmit cele mai sincere condoleanțe familiilor celor care și-au pierdut viața, cât și tot sprijinul pentru autoritățile din Turcia. România condamnă cu fermitate acest nou atac soldat cu numeroase victime nevinovate şi rămâne angajată să lupte alături de Turcia şi comunitatea internaţională împotriva terorismului.”

Atentatul care a vut loc în capital Turciei nu a fost revendicat pentru moment. Luna trecută, 29 de militari au fost ucişi într-un atentat cu bombă comis la Ankara asupra unui convoi, revendicat ulterior de rebelii kurzi. În octombrie 2015, peste 100 de persoane mureau într-un atac ce a vizat un marş de protest al tinerilor.

.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

REPUBLICA MOLDOVA

Maia Sandu i-a transmis președintelui Consiliului European că “acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin”

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președinta Republicii Maia Sandu s-a întâlnit marți, la Bruxelles, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul unei vizite pe care o efectuează la instituțiilor UE și la Paris, căruia i-a transmis că “acordarea statutului de țară candidată” la UE “va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin pentru programul de reformare după model european”.

“M-am bucurat să-l revăd, la Bruxelles, pe Charles Michel, Președintele Consiliului European, care a vizitat recent țara noastră în semn de solidaritate cu eforturile umanitare ale cetățenilor și autorităților Republicii Moldova în contextul războiului din Ucraina”, a informat Maia Sandu, într-o postare pe Facebook.

Cei doi au vorbit despre evoluția riscurilor de securitate din regiunea noastră, iar Maia Sandu i-a mulțumit lui Charles Michel pentru sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru gestionarea fluxului de refugiați și pentru depășirea consecințelor economice și sociale nefaste ale războiului.

“Am discutat, de asemenea, despre agenda de integrare europeană a Republicii Moldova. Acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin pentru programul de reformare a țării noastre după model european”, a subliniat Sandu, în contextul în care Republica Moldova așteaptă o decizie din partea Uniunii Europene la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

 

Întrevederea dintre cei doi a avut loc la două săptămâni distanță de la vizita la Chișinău a președintelui Consiliului European, unde Charles Michel a afirmat că UE va sprijini R. Moldova să își consolideze capacitatea de reziliență prin ajutor militar suplimentar.

Maia Sandu efectuează în zilele de 17-18 mai o vizită de lucru la Bruxelles, unde se va întâlni cu prim-ministrul Regatului Belgiei și va avea întrevederi cu oficiali ai instituțiilor UE.

Miercuri, Maia Sandu va ține un discurs în plenul Parlamentului European, când va deveni primul șef de stat al Republicii Moldova care se va adresa eurodeputaților în plen.

După discursul Maiei Sandu, eurodeputații vor dezbate raportul anual de evaluare privind Acordul de asociere UE-Republica Moldova, iar votul asupra acestuia va avea loc joi.

În calitate de țară învecinată cu Ucraina, Republica Moldova a fost deosebit de grav afectată de războiul în curs. Pe lângă faptul că a primit un număr mare de refugiați ucraineni, țara s-a confruntat și cu atacuri cibernetice și o serie recentă de incidente de securitate în Transnistria, regiunea separatistă sprijinită de Rusia.

Președinta R. Moldova se va afla la Bruxelles în timp ce țara sa așteaptă un aviz din partea Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE. Republica Moldova a finalizat, la 22 aprilie, completarea primei părți a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană pe care liderii țării – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița – l-au înmânat vineri ambasadorului Uniunii Europene în R. Moldova, în cadrul unei ceremonii organizate la Președinția de la Chișinău după ședința de constituire a Comisiei pentru integrare europeană condusă de șefa statului. La data de 12 mai, Republica Moldova a transmis și a doua parte a chestionarului de aderare la UE. Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

 

Continue Reading

NATO

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Published

on

© President of Finland Official Website

Parlamentul de la Helsinki a votat marţi, cu o majoritate de peste 95%, în favoarea aderării Finlandei la NATO, ceea ce permite trimiterea candidaturii oficiale a ţării nordice la sediul Alianţei Nord-Atlantice, transmit AFP şi DPA, potrivit Agerpres.

La capătul unei şedinţe parlamentare de două zile, proiectul de aderare a fost adoptat cu 188 de voturi pentru, opt voturi contra şi nicio abţinere, iar acum decizia finală stă în semnătura președintelui Sauli Niinistö, care trebuie acum să semneze cererea de aderare înainte ca documentul să poată fi predat, împreună cu o solicitarea similară din partea Suediei, la cartierul general al NATO de la Bruxelles.

Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joia trecută împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

De altfel, Niinistö efectuează marți și miercuri o vizită oficială în Suedia, țară care a semnat în aceeași zi cererea de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Ulterior, joi, președintele Finlandei și premierul suedez Magdalena Andersson vor fi primiți la Casa Albă de președintele american Joe Biden.

Cererile de aderare ale celor două state nordice la NATO reprezintă un moment de cotitură pentru securitatea europeană, Finlanda punând capăt unei perioade cunoscute drept “finlandizare”, în care Helsinki și-a menținut neutralitatea și suveranitatea în timp ce s-a învecinat cu colosul sovietic și apoi cu o Rusie care a devenit agresivă.

În același timp, prin decizia de a aplica pentru apartenența la NATO, Suedia a inversat peste două secole de neutralitate și nealiniere în materie de politică de securitate și apărare.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATOSUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că aliații vor căuta soluții pentru  a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță și a cerut aliaților să se ridice la importanța acestui moment istoric, într-o aluzie la refuzul Turciei de a accepta aderarea celor două țări nordice. Referitor la această situație, președintele Finlandei s-a arătat încrezător că obiecțiile Turciei vor fi depășite.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

SUA

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

Published

on

© Secretary Janet Yellen/ Twitter

Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, a subliniat nevoia unei cooperări cu Uniunea Europeană în privința asistenței financiare acordate Ucrainei și a sprijinit eforturile UE de a interzice petrolul rusesc, într-un efort de a prezenta un front transatlantic refăcut.

”Rămânând împreună, ne asigurăm că Rusia nu se întoarce unii împotriva altora. Fiți siguri că, dacă Putin continuă acest război atroce pe care l-a ales, administrația Biden va lucra cu dumneavoastră și cu ceilalți parteneri ai noștri pentru a împinge Rusia și mai departe spre o izolare economică, financiară și strategică. Kremlinul va fi forțat să aleagă între sprijinirea economiei și finanțarea continuării războiului”, a fost mesajul transmis de oficialul american, care a participat la un Brussels Economic Forum, potrivit Politico Europe

Yellen a salute intenția Uniunii Europene de a renunțat până la finalul anului la petrolul rusesc. ”Îi felicit pe liderii europeni pentru propunerea de a elimina treptat, în termen de șase luni, livrările de petrol rusesc”, a subliniat oficialul american.

Statele Unite au sancționat deja Rusia din acest punct de vedere, interzicând importurile de petrol, gaze și cărbune din Rusia. Într-o poziție similară, Regatul Unit și-a fixat drept țintă finalul anului pentru a renunța la importurile de petrol rusesc.

Țările UE spun că sunt hotărâte să sancționeze industria petrolieră a lui Vladimir Putin, ca o modalitate de a tăia o sursă majoră de venit care ajută la finanțarea războiului său din Ucraina. Comisia Europeană a propus cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe 4 mai.

Până acum, țările nu au reușit să convină asupra pachetului, care necesită aprobarea unanimă.

Unul dintre aspectele informale de discuție între miniștrii de externe și echipele lor care au participat la reuniune a fost dacă se va ajunge la un acord până la următorul summit al liderilor Consiliului European, programat pentru finalul lunii mai.

Premierul ungar Viktor Orban  a blocat până acum sancțiunile Uniunii Europene împotriva petrolului rusesc, argumentând că propunerea actuală a Comisiei Europene privind un embargo ar echivala cu o ”bombă atomică” aruncată asupra economiei ungare.

Pentru a depăși acest moment de opoziție din partea Budapestei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a efectuat de Ziua Europei o vizită în Ungaria pentru a discuta cu premierul ungar, Viktor Orban, cu privire la ultimul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei. 

Ministrul ungar de externe a transmis că țara sa va susține această măsură dacă Bruxelles-ul oferă soluții pentru ”problema pe care a creat-o”.

În acest caz, oficialii UE iau în considerare posibilitatea de a oferi compensații financiare Ungariei în încercarea de a-l convinge pe premierul Viktor Orban să semneze sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva petrolului rusesc. 

Revenind la declarațiile secretarului Trezoreriei SUA cu privire la asistența acordată Kievului, Yellen a făcut apel la implicarea Europei pentru a acoperi nevoile financiare ale Ucrainei, care se vede nevoită să depună eforturi pentru a-și menține economia pe linia de plutire.

”În lunile care vor trece până când colectarea taxelor va putea fi reluată în ritm normal, Ucraina are nevoie de fonduri bugetare pentru a plăti soldații, angajații și pensionarii. Le cer sincer tuturor partenerilor noștri să ni se alăture pentru a-și spori sprijinul financiar pentru Ucraina”, a declarat ea, făcând referire la promisiunea președintelui american Joe Biden de a acorda 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

Miniștrii de finanțe vor discuta subiectul mai larg în cadrul unei reuniuni G7, care va avea loc la Bonn la sfârșitul acestei săptămâni și la care va participa și Yellen.

În contextul întâlnirii miniștrilor de externe din G7, șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, care a luat parte la aceasta, a solicitat confiscarea activelor rusești ce fac obiectul sancțiunilor pentru a le folosi la reconstrucția țării sale.

Cele mai recente estimări lansate de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, arată că Ucraina va avea nevoie de până la 600 de miliarde de euro pentru reconstrucție, în vreme ce cancelarul german, Olaf Scholz, apreciază că această țară se va confrunta zeci de ani cu consecințele războiului declanșat de Rusia, făcând trimitere la bombele neexplodate.

Uniunea Europeană și-a exprimat deja dorința de a ajuta Ucraina.

Astfel, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a subliniat într-un interviu acordat publicației Financial Times că blocul european ar trebui să confiște rezervele valutare blocate ale Rusiei pentru a reconstrui Ucraina. 

Ideea a fost enunțată anterior și de președintele Consiliului European, Charles Michel, care a pledat pentru confiscarea bunurilor rușilor vizați de sancțiuni cu scopul de a folosi sumele respective la reconstrucția Ucrainei.

Președintele Ucrainei a lansat altă propunere, și anume aceea ca orașele ucrainene distruse de războiul nejustificat declanșat de Rusia să se înfrățească cu cele europene, facilitând astfel procesul de reconstrucție.

Cert este că România este pregătită să se alăture acestui efort de refacere a Ucrainei după războiconvingere exprimată și de președintele Volodimir Zelenski în discursul său în Parlamentul României din 4 aprilie.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA9 hours ago

Maia Sandu i-a transmis președintelui Consiliului European că “acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin”

NATO13 hours ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi13 hours ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA14 hours ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO15 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA15 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA16 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

U.E.19 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE1 week ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending