Connect with us

U.E.

Liderii statelor europene au convenit reformarea zonei euro: începând cu 2021, va avea un buget separat

Published

on

Liderii UE au decis vineri măsuri pentru consolidarea zonei euro prin crearea unui buget dedicat, înglobat în cel al Uniunii Europene, începând din 2021, aprobarea unor fonduri suplimentare pentru a rezolva problemele băncilor care se află în dificultate, dar și extinderea responsabilităților pentru Mecanismul european de stabilitate, fondul de urgență al Uniunii Europene, ca măsură de precauție.

Foto: europarl.europa.eu

„Acum un an, am promis măsuri concrete de consolidare a Uniunii economice și monetare”, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk, după summitul desfășurat la Bruxelles. „Astăzi, liderii au livrat această promisiune”, a adăugat el.

Aacordul include un mandat pentru a ajunge la un acord asupra caracteristicilor principale ale unui buget al zonei euro până în iunie, un punct dificil în discuțiile dintre membrii zonei euro care au fost împărțiți în legătură cu necesitatea unui astfel de instrument. În timp ce țări precum Franța au pledat pentru un instrument care ar putea ajuta economiile să facă față șocurilor financiare, ceilalți membri ai zonei euro, între care și Olanda, au refuzat ferm o astfel de propunere, argumentând că fiecare stat ar trebui să se concentreze asupra finanțelor proprii.

„În contextul cadrului financiar multianual (CFM), mandatăm Eurogrupul să se ocupe de elaborarea, de modalitățile de punere în aplicare și de calendarul unui instrument bugetar pentru convergență și competitivitate pentru zona euro, iar pentru statele membre ale MCS II (n.r. mecanism al cursului de schimb) în mod voluntar. Acesta va face parte din bugetul UE, va fi coerent cu alte politici ale UE și va face obiectul unor criterii și orientări strategice din partea statelor membre ale zonei euro. Vom stabili dimensiunea sa în contextul CFM. Caracteristicile acestui instrument bugetar vor fi convenite în iunie 2019. Instrumentul va fi adoptat în conformitate cu procedura legislativă astfel cum este prevăzut de tratate, pe baza propunerii relevante a Comisiei, care urmează să fie modificată dacă va fi necesar”, se arată în concluziile Consiliului.

Discuțiile privind un buget al zonei euro și al întăririi monedei unice au fost prezentate drept o modalitate de a ajunge la mai multă integrare, însă statele care nu fac parte din zona euro s-au opus pentru că acest lucru ar conduce la o Europă cu mai multe viteze.  În discursul său privind starea Uniunii, președintele Comisiei Europene argumenta că „nu avem nevoie de un buget pentru zona euro, ci o linie bugetară puternică a zonei euro în cadrul bugetului UE”. De asemenea, Juncker a declarat că nu este un susținător al ideii de a avea un parlament pentru zona euro. ”Parlamentul zonei euro este Parlamentul European”, declara oficialul în luna septembrie. În cursul dezbaterilor aprige între miniştrii Finanţelor din statele membre UE care au precedat acest summit, s-a renunțat la aceste idei. 

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat vineri, la Bruxelles, că „ar fi hazardat“ să spună că România va fi pregătită să intre în zona euro în anul 2024. Totodată, şeful statului a precizat că „astfel de declaraţii s-au tot făcut în România“. „Şi acum câţiva ani a fost o declaraţie că în 2019 vom fi, pe urmă în 2021. În general, este bine să se facă astfel de declaraţii de intenţie, că vrem, dar a stabili acum termene fixe mi se pare încă devreme“, a afirmat Iohannis, înaintea participării la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.

 

Citiți și: Germania și Franța vor prezenta un buget separat pentru Zona Euro în cadrul bugetului Uniunii Europene

 

 

.

U.E.

Noul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, atrage atenția asupra singularizării statelor din Estul UE: ,,Cu toţii trebuie să învăţăm că deşi un stat de drept consolidat este scopul nostru, nimeni nu este perfect”

Published

on

© European Parliament

Viitorul preşedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenţia asupra singularizării statelor UE din estul Europei, chiar dacă braţul executiv al Uniunii, pe care politiciana germană îl va conduce în curând, a promis să pună presiune asupra statelor membre în cazul nerespectării statului de drept, transmite Deutsche Welle.

Potrivit sursei citate, aceasta susține o abordare mai permisivă cu statele membre centrale și estice ale UE privind statul de drept, afirmând că în disputele cu Ungaria și Polonia ,,este important ca dezbaterile să devină mai obiective”.

,,În statele central şi est-europene, mulţi au sentimentul că nu sunt pe deplin acceptaţi”, a declarat von der Leyen, potrivit ediţiei de vineri a cotidianului german Sueddeutsche Zeitung. În acest sens, Von der Leyen nu susține recursul la sancţiuni financiare în cazul statelor membre decât în ,,ultimă instanţă”.

,,Cu toţii trebuie să învăţăm că deşi un stat de drept consolidat este scopul nostru, nimeni nu este perfect”, a adăugat noul şef al executivului european.

Ursula von der Leyen a fost aleasă marți în funcția de președinte al Comisiei Europene cu o majoritate  la limită, primind din partea eurodeputaților din Parlamentul European 383 de voturi în favoarea sa, cu 9 voturi peste cele 374 necesare în Parlamentul cu 751 de mandate. Deși artizanii numirii sale în această funcție au fost președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, sprijinul țărilor din Visegrad – Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria – care s-au opusese candidatului Social-democraților europeni, Frans Timmermans, a fost foarte important. 

În acest context, va fi interesant de văzut ce abordare va adopta viitoare Comisie Europeană cu privire la încălcarea repetată a statului de drept de către statele membre din estul UE, printre care se regăsește și România. 

Amintim că Comisia Europeană a inițiat deja proceduri de încălcare a dreptului UE împotriva Poloniei și Ungariei cu privire la reformele judiciare controversate desfășurate în cele două state estice.  Comentariile ei vor suscina probabil dezbaterea despre direcția în care intenționează să ia executivul UE.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană lansează un apel pentru depunerea proiectelor pentru susținerea libertății presei și a jurnalismului de investigație în Europa

Published

on

Comisia Europeană a lansat joi un apel pentru depunerea proiectelor pentru susținerea libertății presei și a jurnalismului de investigație în Europa, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro

Suma totală a finanțării ajunge la 4.2 milioane  de euro și face parte din angajamentul Uniunii Europene pentru a promova, respectiv a încuraja libertatea și pluralismul mass-media.  Suma va fi alocată prin intermediul a trei arii de acțiune. Prima constă într-un mecanism de reacție la nivelul întregii Uniuni pentru a reduce încălcările și deteriorarea libertății presei în statele membre (1.4 milioane de euro). A doua își propune crearea unui fond destinat susținerii jurnalismului de investigație transfrontalier în UE (1.5 milioane de euro), iar cea de-a treia arie de acțiune face apel la părțile interesate (ex: jurnaliști, ONG-uri) să propună proiecte care să contribuie la sprijinirea jurnalismului independent și a cooperării jurnalistice între statele membre, sau care să reafirme importanța libertății presei și a eticii jurnalistice în Uniunea Europeană (1.3 milioane de euro).

Termenul limită pentru depunerea proiectelor este 27 septembrie, 2019.

Angajamentul luat de Uniunea Europeană pentru respectarea libertății și pluralismul mass-mediei, inclusiv a libertății de exprimare – care presupune dreptul de a primi și disemina informații fără ingerința unei autorități publice – este reflectat în Articolul 11 a Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.

Comisia Europeană oferă granturi Centrului pentru pluralism și libertate în mass-media al Institutului Universitar European( CMPF) pentru dezvoltarea și implementarea programului „Monitorizarea Pluralismului Media”/ ”Media Pluralism Monitor”.

Pe 14 noiembrie, 2018, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Concluziile privind consolidarea conținutului european în economia digitală

Continue Reading

PPE

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, îi solicită premierului Dăncilă să clarifice gafa făcută în plenul de la Strasbourg, care pune Guvernul într-o ,,situație penibilă”

Published

on

©European Parliament

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European, îi cere premierului Viorica Dăncilă să clarifice gafa făcută săpătămâna aceasta în plenul de la Strasbourg când a afirmat că România dorește să găzduiască o agenție europeană care are deja un sediu prestabilit prin regulamentul de funcționare al acesteia. 

,,Prim-ministrul Dăncilă s-a trezit că vrea să aducă o instituție europeană pe teritoriul României, doar că s-a făcut de râs cerând marți, chiar în plenul Parlamentului European, ca țara noastră să găzduiască o agenție care are deja un sediu”, punctează eurodeputatul într-o postare pe Facebook. 

Agenția la care s-a referit prim-ministrul este Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică (ENISA) care va prelua responsabilitățile actualei Agenții a Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor, conform unui regulament al Consiliului UE și al Parlamentului European din 17 aprilie, adoptat chiar în timpul Președinției române.

Potrivit regulamentului amintit, această agenție a UE are deja un sediu prestabilit în Grecia. 

,,Reprezentanții statelor membre au decis că ENISA își va avea sediul într-un oraș din Grecia care urma să fie stabilit de guvernul elen. Statul membru gazdă al ENISA ar trebui să asigure cele mai bune condiții posibile pentru funcționarea optimă și în mod eficient a ENISA.”

Astfel, chiar dacă se modifică rolul și denumirea agenției, sediul rămâne tot pe teritoriul Greciei. În prezent, Agenția pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor are sediul la Atena, iar, la 1 aprilie, a deschis un nou birou de lucru în Heraklion, explică eurodeputatul român.

Mureșan a mai amintit faptul că Guvernul PSD – ALDE a ratat în ultimii doi ani șansa de a găzdui două instituții europene importante:

1. Agenția Europeană pentru Medicamente, relocată în 2017 din Marea Britanie din cauza Brexit-ului. România avea șanse să obțină această relocare, dar s-a prezentat cu o candidatură extrem de proastă, cu o propunere de sediu greu accesibil și, astfel, n-a avut nicio șansă în fața celorlalți competitori.

2. Autoritatea Europeană a Muncii, înființată la începutul anului, pentru care Guvernul nici măcar nu și-a depus candidatura, deși România era favorită să câștige concursul de găzduire și deși le-am cerut public în două rânduri să-și depună candidatura.

În acest context, vicepreședintele PPE consideră că este o gafă care denotă ,,incompetență guvernamentală” ca premierul să ceară găzduirea de către România a unei agenții care are deja sediu. Astfel, Siegfried  Mureșan îi cere premierului Dăncilă să lămurească afirmația făcută la Strasbourg, care pune Guvernul României într-o ,,situație penibilă”.

,,Cer prim-ministrului Viorica Dăncilă să clarifice această situație penibilă pentru Guvernul României: ori vorbește despre Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică și ne explică cum va obține găzduirea unei agenții care are deja sediu, ori recunoaște că a greșit și că, de fapt, vorbea de o cu totul altă instituție”, conchide europarlamentarul român. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending