Connect with us

U.E.

Liderii statelor europene au convenit reformarea zonei euro: începând cu 2021, va avea un buget separat

Published

on

Liderii UE au decis vineri măsuri pentru consolidarea zonei euro prin crearea unui buget dedicat, înglobat în cel al Uniunii Europene, începând din 2021, aprobarea unor fonduri suplimentare pentru a rezolva problemele băncilor care se află în dificultate, dar și extinderea responsabilităților pentru Mecanismul european de stabilitate, fondul de urgență al Uniunii Europene, ca măsură de precauție.

Foto: europarl.europa.eu

„Acum un an, am promis măsuri concrete de consolidare a Uniunii economice și monetare”, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk, după summitul desfășurat la Bruxelles. „Astăzi, liderii au livrat această promisiune”, a adăugat el.

Aacordul include un mandat pentru a ajunge la un acord asupra caracteristicilor principale ale unui buget al zonei euro până în iunie, un punct dificil în discuțiile dintre membrii zonei euro care au fost împărțiți în legătură cu necesitatea unui astfel de instrument. În timp ce țări precum Franța au pledat pentru un instrument care ar putea ajuta economiile să facă față șocurilor financiare, ceilalți membri ai zonei euro, între care și Olanda, au refuzat ferm o astfel de propunere, argumentând că fiecare stat ar trebui să se concentreze asupra finanțelor proprii.

„În contextul cadrului financiar multianual (CFM), mandatăm Eurogrupul să se ocupe de elaborarea, de modalitățile de punere în aplicare și de calendarul unui instrument bugetar pentru convergență și competitivitate pentru zona euro, iar pentru statele membre ale MCS II (n.r. mecanism al cursului de schimb) în mod voluntar. Acesta va face parte din bugetul UE, va fi coerent cu alte politici ale UE și va face obiectul unor criterii și orientări strategice din partea statelor membre ale zonei euro. Vom stabili dimensiunea sa în contextul CFM. Caracteristicile acestui instrument bugetar vor fi convenite în iunie 2019. Instrumentul va fi adoptat în conformitate cu procedura legislativă astfel cum este prevăzut de tratate, pe baza propunerii relevante a Comisiei, care urmează să fie modificată dacă va fi necesar”, se arată în concluziile Consiliului.

Discuțiile privind un buget al zonei euro și al întăririi monedei unice au fost prezentate drept o modalitate de a ajunge la mai multă integrare, însă statele care nu fac parte din zona euro s-au opus pentru că acest lucru ar conduce la o Europă cu mai multe viteze.  În discursul său privind starea Uniunii, președintele Comisiei Europene argumenta că „nu avem nevoie de un buget pentru zona euro, ci o linie bugetară puternică a zonei euro în cadrul bugetului UE”. De asemenea, Juncker a declarat că nu este un susținător al ideii de a avea un parlament pentru zona euro. ”Parlamentul zonei euro este Parlamentul European”, declara oficialul în luna septembrie. În cursul dezbaterilor aprige între miniştrii Finanţelor din statele membre UE care au precedat acest summit, s-a renunțat la aceste idei. 

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat vineri, la Bruxelles, că „ar fi hazardat“ să spună că România va fi pregătită să intre în zona euro în anul 2024. Totodată, şeful statului a precizat că „astfel de declaraţii s-au tot făcut în România“. „Şi acum câţiva ani a fost o declaraţie că în 2019 vom fi, pe urmă în 2021. În general, este bine să se facă astfel de declaraţii de intenţie, că vrem, dar a stabili acum termene fixe mi se pare încă devreme“, a afirmat Iohannis, înaintea participării la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.

 

Citiți și: Germania și Franța vor prezenta un buget separat pentru Zona Euro în cadrul bugetului Uniunii Europene

 

 

.

U.E.

Ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire: Statul se va asigura că Renault nu va lua decizii care să afecteze locurile de muncă din Franța

Published

on

© Bruno Le Maire/ Twitter

Ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire, a avertizat marți producătorul de automobile Renault împotriva  închiderii unor uzine din Franța și a reducerii locurilor de muncă din această țară, după ce producătorul auto a anunțat reduceri de costuri săptămâna trecută, informează Agerpres.

Renault a raportat săptămâna trecută prima sa pierdere anuală într-un deceniu care a declanșat un angajament de reducere a costurilor cu 2 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) în următorii trei ani, în cadrul unui plan care ar putea afecta și fabricile din Franța,  potrivit directorului general interimar al companiei Clotilde Delbos, care a anunțat că nu există „tabuuri” cu privire la posibila închidere a fabricilor în Franța.

Zguduit de scandalul în care este implicat fostul CEO al partenerului strategic Nissan, Carlos Ghosn, și slăbit de schimbările în curs în industria auto, grupul francez a înregistrat o pierdere netă de 141 milioane de euro în 2019, o premieră din 2009 încoace. Nici pentru 2020, Renault nu este mai optimistă și preconizează noi scăderi. Prognozele au fost parțial confirmate de cifrele pentru ianuarie: grupul (care include Alpine, Dacia, Lada) a înregistrat livrări în scădere cu 16,3%.

În plus, Delbos a recunoscut că Renault şi aliatul său japonez Nissan dispun de capacităţi de producţie excedentare şi a promis că în luna mai a acestui an va fi făcut un anunţ în acest sens. Renault şi Nissan încearcă să îşi îmbunătăţească performanţele prin punerea în comun a tehnologiilor şi uzinelor lor.

Cu toate acestea, Le Maire a avertizat că „statul își va juca rolul de acționar al Renault pentru a se asigura că alegerile care vor fi făcute nu vor afecta negativ locurile de muncă și fabricile din Franța”, le-a spus Le Maire jurnaliștilor aflați la Bruxelles.

Guvernul francez este principalul acționar al Renault, cu o participație de 15%  și două poziții în consiliul director.

Ministrul a mai spus, de asemenea, că guvernul va discuta cu producătorul auto și va rămâne „foarte vigilent” cu privire la strategia sa de reducere a costurilor.

Le Maire a discutat duminică despre planul industrial al Renault într-un apel telefonic cu președintele companiei Jean-Dominique Senard și a punctat că dialogul va continua. Deși a recunoscut nevoia Renault de a se adapta pentru a face față noilor provocări de pe piață, ministrul de finanțe a subliniat că că schimbările ar trebui să țină seama de interesele pe termen lung ale companiei în Franța.

 

Continue Reading

U.E.

Noul președinte croat Zoran Milanovic promite să lupte împotriva corupției: Sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze la dezvoltarea mecanismelor împotriva corupţiei din interiorul propriilor rânduri

Published

on

© Zoran Milanovic/ Facebook

Noul președinte croat, Zoran Milanovic, a depus marți jurământul și a promis să lupte împotriva corupției, anunță DPA, citat de Agerpres.

În primul său discurs în calitate de șef al statutul care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Milanovic a cerut tuturor partidelor croate să lucreze împreună împotriva corupției ce afectează toate sferele vieții, inclusiv împotriva eforturilor de a ascunde problema schimbărilor climatice.

Cred că există o singură cale adecvată – sprijinul complet şi activ pentru comunitatea ştiinţifică şi pentru sistemul judiciar independent şi mass-media”, a declarat Zoran Milanovic după preluarea oficială a funcţiei.

”Dar oamenii de ştiinţă, sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze continuu la dezvoltarea mecanismelor împotriva necinstei şi corupţiei din interiorul propriilor rânduri”, a completat acesta.

Zoran Milanovic, în vârstă de 53 de ani, fost premier social-democrat al Croației până în ianuarie 2016 care a lucrat în Ministerul de Externe croat înainte de a intra în politică, a înfrânt-o pe Kolinda Grabar-Kitarovic, candidata Uniunii Democrate Croate (HDZ), reușind să obțină 53.25%.

Funcţia de preşedinte este în mare parte ceremonială în Croaţia, dar şeful statului are un cuvânt de spus în apărare şi diplomaţie.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, informează europarlamentarul pe pagina sa de Facebook.

”Am fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, poate cea mai importantă comisie a acestui mandat, având în vedere competențele exclusive pe majoritatea propunerilor legislative din cadrul Pactului Ecologic European care va stabili un nivel ridicat de protecție a mediului, tranziția către o economie curată și o bună calitate a vieții pentru cetățeni”, a scris Motreanu.

 

În perioada 2017-2019, Comisia ENVI a fost condusă de fostul europarlamentar și actual comisar european Adina Vălean, aceasta fiind primul român președinte de comisie europarlamentară. 

Anterior numirii lui Motreanu, una din funcțiile de vicepreședinte al Comisiei ENVI a fost deținută de eurodeputatul Cristian Bușoi, însă acesta a fost ales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016.

Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE.

În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

La alegerile prezidențiale din 2019 a fost șeful de campanie al PNL pentru susținerea candidaturii președintelui Klaus Iohannis pentru un nou mandat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending