Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea au adoptat formal, la Bruxelles, Busola strategică a apărării europene – o nouă politică de apărare comună care va permite UE să stabilească rapid forţe de reacţie rapidă într-un moment în care asistăm la revenirea războiului în Europa prin prisma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Agrearea acestui document, care prevede complementaritatea UE cu NATO, sporirea autonomiei strategice europene, crearea unei forțe de reacție rapidă de 5.000 de militari care să devină operațională până în 2025, elaborarea unei strategii spațială europene pentru securitate și apărare și o politică de apărare cibernetică, a fost posibilă după o decizie prealabilă a miniștrilor de externe și ai apărării din UE, convenită la începutul săptămânii.
Astfel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri UE au aprobat vineri, după reconfirmarea unității transatlantice împreună cu președintele american Joe Biden, Busola Strategică pentru următoarea decadă, document care va contribui la consolidarea securității și apărării Uniunii Europene şi care va defini orientările politice și obiectivele specifice în ceea ce privește managementul crizelor, reziliența, dezvoltarea capabilităților și a parteneriatelor.
“Consiliul European își exprimă acordul față de Busola strategică, care oferă orientări strategice pentru următorul deceniu și definește un set coerent de acțiuni, căi și mijloace, precum și obiective clare necesare pentru acest nou impuls (…) Consiliul European invită Consiliul să ducă imediat mai departe lucrările privind punerea în aplicare a Busolei strategice, în conformitate cu calendarul stabilit în cadrul acesteia”, se arată în concluziile adoptate de liderii europeni.
De asemenea, precum și în Declarația Summitului de la Versailles, Consiliul European a invitat Comisia Europeană să analizeze necesarul de investiții din domeniul apărării și orice inițiativă suplimentară necesară pentru consolidarea bazei industriale și tehnologice europene de apărare, până la jumătatea lunii mai.
Liderii s-au referit, totodată, la valorificarea întregului potențial al instrumentelor de finanțare şi al inițiativelor în domeniul apărării disponibile, în special al Fondului European de Apărare şi Cooperarea Structurată Permanentă, Planul de Dezvoltare a Capabilităților și Procesul anual de analiză coordonată a apărării, în vederea consolidării capacităților de apărare ale UE, a transmis și Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Liderii europeni au încurajat, de asemenea, investițiile private în industria de apărare, inclusiv prin intermediul Băncii Europene de Investiții.
Totodată, șefii de stat și de guvern au reiterat importanța aprofundării cooperării cu partenerii, care rămâne una dintre direcțiile de urmat pe palierul de securitate.
În ceea ce privește România, președintele Klaus Iohannis a evocat relevanța strategică a parteneriatului UE-SUA şi a cooperării UE-NATO, aspecte accentuate inclusiv prin prezența președintelui Statelor Unite ale Americii la Consiliul European. În ceea ce privește securitatea și apărarea zonei euro-atlantice, președintele României a subliniat importanța dezvoltării capabilităților interoperabile și a evitării duplicărilor cu NATO.
De altfel, într-o declarație a unității transatlantice adoptată de liderii UE împreună cu președintele SUA, prezent joi la summitul european, aceștia au stabilit că este importantă consolidarea securității și apărării transatlantice, inclusiv prin intermediul unei cooperări solide între NATO și UE, inclusiv în perspectiva Busolei Strategice.
