Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE au dat undă verde finală pentru Busola strategică a apărării europene. Klaus Iohannis a pledat pentru relația strategică UE-SUA și interoperabilitatea UE-NATO

Published

on

© European Union, 2022

Corespondență din Bruxelles

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea au adoptat formal, la Bruxelles, Busola strategică a apărării europene – o nouă politică de apărare comună care va permite UE să stabilească rapid forţe de reacţie rapidă într-un moment în care asistăm la revenirea războiului în Europa prin prisma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. Agrearea acestui document, care prevede complementaritatea UE cu NATO, sporirea autonomiei strategice europene, crearea unei forțe de reacție rapidă de 5.000 de militari care să devină operațională până în 2025, elaborarea unei strategii spațială europene pentru securitate și apărare și o politică de apărare cibernetică, a fost posibilă după o decizie prealabilă a miniștrilor de externe și ai apărării din UE, convenită la începutul săptămânii.

Astfel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri UE au aprobat vineri, după reconfirmarea unității transatlantice împreună cu președintele american Joe Biden, Busola Strategică pentru următoarea decadă, document care va contribui la consolidarea securității și apărării Uniunii Europene şi care va defini orientările politice și obiectivele specifice în ceea ce privește managementul crizelor, reziliența, dezvoltarea capabilităților și a parteneriatelor.

Consiliul European își exprimă acordul față de Busola strategică, care oferă orientări strategice pentru următorul deceniu și definește un set coerent de acțiuni, căi și mijloace, precum și obiective clare necesare pentru acest nou impuls (…) Consiliul European invită Consiliul să ducă imediat mai departe lucrările privind punerea în aplicare a Busolei strategice, în conformitate cu calendarul stabilit în cadrul acesteia”, se arată în concluziile adoptate de liderii europeni.

De asemenea, precum și în Declarația Summitului de la Versailles, Consiliul European a invitat Comisia Europeană să analizeze necesarul de investiții din domeniul apărării și orice inițiativă suplimentară necesară pentru consolidarea bazei industriale și tehnologice europene de apărare, până la jumătatea lunii mai.

Liderii s-au referit, totodată, la valorificarea întregului potențial al instrumentelor de finanțare şi al inițiativelor în domeniul apărării disponibile, în special al Fondului European de Apărare şi Cooperarea Structurată Permanentă, Planul de Dezvoltare a Capabilităților și Procesul anual de analiză coordonată a apărării, în vederea consolidării capacităților de apărare ale UE, a transmis și Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Liderii europeni au încurajat, de asemenea, investițiile private în industria de apărare, inclusiv prin intermediul Băncii Europene de Investiții.   

Totodată, șefii de stat și de guvern au reiterat importanța aprofundării cooperării cu partenerii, care rămâne una dintre direcțiile de urmat pe palierul de securitate.

În ceea ce privește România, președintele Klaus Iohannis a evocat relevanța strategică a parteneriatului UE-SUA şi a cooperării UE-NATO, aspecte accentuate inclusiv prin prezența președintelui Statelor Unite ale Americii la Consiliul European. În ceea ce privește securitatea și apărarea zonei euro-atlantice, președintele României a subliniat importanța dezvoltării capabilităților interoperabile și a evitării duplicărilor cu NATO.

De altfel, într-o declarație a unității transatlantice adoptată de liderii UE împreună cu președintele SUA, prezent joi la summitul european, aceștia au stabilit că este importantă consolidarea securității și apărării transatlantice, inclusiv prin intermediul unei cooperări solide între NATO și UE, inclusiv în perspectiva Busolei Strategice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: România speră la o cale a dialogului între Bruxelles și Budapesta privind suspendarea fondurilor UE. Orice măsură drastică trebuie foarte bine discutată

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, cu privire la propunerea Comisiei Europene referitoare la suspendarea unor fonduri din finanţarea europeană către Ungaria, din cauza riscurilor legate de corupţie, că poziţia României este că orice măsură drastică trebuie bine discutată şi bine fundamentată şi şi-a exprimat speranţa că vor fi găsite căi de comunicare între Bruxelles şi Budapesta şi soluţii la aceste probleme.

Șeful statului a făcut aceste afirmații în cadrul unor declarații de presă susținute la New York, după ce a susținut un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. El a fost întrebat care este poziția României cu privire la propunerea Comisiei Europene ca statele membre ale UE să suspende fonduri din finanțarea europeană pentru Ungaria din cauza riscurilor legate de corupție.

“Poziţia României este că orice măsură drastică trebuie bine discutată şi bine fundamentată. Şi speranţa mea în continuare, am spus-o şi recent la o declaraţie publică, este că între Bruxelles şi Budapesta se găsesc căi de comunicaţii şi se găsesc soluţii la aceste probleme, fiindcă altfel fronturile se întăresc, disensiunile se amplifică şi nu cred că îşi doreşte cineva să apară în interiorul Uniunii Europene noi crize care nu pot pur şi simplu să aducă nimic bun. Sper în continuare în calea dialogului şi pe această temă”, a precizat președintele.

Comisia Europeană a cerut duminica trecută suspendarea unei finanțări de 7,5 miliarde de euro (7,5 miliarde de dolari) din fondurile UE destinate Ungariei din cauza unor dispute legate de corupție, drepturi și statul de drept.

Decizia finală revine Consiliului, instituţie ce reprezintă statele membre, care are la dispoziţie o lună pentru a decide. Perioada poate fi prelungită cu încă două luni.

În încercarea de a evita o astfel de decuplare de banii europeni, Guvernul Ungariei a înaintat Parlamentului un proiect de lege anticorupție pentru a evita pierderea fondurilor europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Turcia și Marea Britanie ar urma să fie invitate la prima reuniune a Comunității politice europene care va avea loc la Praga pe 6 octombrie

Published

on

© European Union, 2022

Turcia şi Regatul Unit “ar urma să fie invitate” la prima reuniune a “Comunităţii politice europene”, care îi va reuni pe 6 octombrie, la Praga, pe liderii celor 27 state membre ale Uniunii Europene şi pe cei ai ţărilor candidate sau vecine ale UE, relatează miercuri AFP, citând surse europene.

Pe lângă statele membre UE, liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), ai Norvegiei, Elveţiei, Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei, Turciei, Armeniei şi Azerbaidjanului ar urma să primească ” în curând” o invitaţie, potrivit uneia dintre aceste surse.

“Această listă este definitivă”, a precizat un diplomat european. O altă sursă diplomatică a afirmat, mai prudent, că “vor continua consultările”, relatează Agerpres.

Acest proiect de platformă de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârşitul lui august că susţine iniţiativa, evocând ”o Uniune a 36 de țări”, care cuprinde Balcanii de Vest, Ucraina, R. Moldova și Georgia. Și președintele român Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Prima reuniune va avea loc la nivelul şefilor de stat şi de guvern pe 6 octombrie în Republica Cehă, ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, în ajunul unui summit al Celor 27.

Aceasta ar urma să permită “o discuţie politică privind chestiunile strategice de interes comun pentru continentul european (…), în principal războiul Rusiei împotriva Ucrainei, criza energiei şi situaţia economică”, susţine o sursă sursă europeană.

Reuniunea va fi formată dintr-o sesiune plenară, mese rotunde, întâlniri bilaterale şi un dineu în închidere. Această “Comunitate politică europeană” nu reprezintă o soluţie alternativă la extinderea UE, insistă aceeaşi sursă.

În discursul său către ambasadorii în Franţa de la 1 septembrie, Emmanuel Macron a explicat că acest for se va reuni o dată la şase luni.

Chestiunea participării Turciei – care are profunde diferende frontaliere cu Grecia şi Cipru – “este ridicată de mulţi alţi membri, ea va fi dezbătută, şi Franţa nu are drept de veto”, a spus el.

Pentru Regatul Unit, care a ieşit din UE, invitaţia la forum va fi trimisă noului premier Liz Truss, cea care în perioada în care era ministru de externe a exclus implicarea Marii Britanii în comunitatea politică europeană.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Consiliului European îi cere Comisiei Europene să vină cu soluții pentru a combate criza prețurilor la energie: Nu avem nicio zi de pierdut

Published

on

© European Union, 2022

Președintele Consiliului European, Charles Michel, este de părere că executivul european nu poate aștepta până la discursul președintei Ursula von der Leyen privind Starea Uniunii, programat pentru 14 septembrie, pentru a propune soluții  care să combată criza prețurilor la energie.

”Nu avem nicio zi de pierdut”, a punctat Michel într-un interviu pentru mai multe publicații europene, dat publicității sâmbătă, informează Politico Europe.

Președintele Consiliului European a mai spus că este important ca Uniunea Europeană să abordeze problema plafonării prețurilor.

”Nu este un lucru nou. Nu am demarat astăzi această dezbatere”, a fost citat Michel. ”Acesta este motivul pentru care, în trecut, am invitat de mai multe ori Comisia să vină cu măsuri concrete pentru a sprijini statele membre să ia o decizie”, a completat oficialul european.

Conaționalul său, premierul belgian, Alexander De Croo, a lansat un apel la adresa Uniunii Europene ” să ”oprească hemoragia” prețurilor ridicate la energie, considerând că ”Europa trebuie să demonstreze că este capabilă să își protejeze cetățenii, să își protejeze companiile”.

Germania, cea mai mare economie europeană, este deschisă la discutarea unui sistem de plafonare a prețurilor la livrările de gaze la nivel european.

În egală măsură, premierul italian, Mario Draghi, cel polonez, Mateusz Morawiecki, dar și cancelarul austriac, Karl Nehammer, au propus decuplarea prețului energiei electrice de cel la gazelor, o idee care pare să fie primită cu deschidere de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

”Dacă vă uitați la prețul energiei electrice, 94% din prețul energiei electrice este compus din alte lucruri, în principal gaz, decât ETS. ETS reprezintă doar 6%. Sau dacă vă uitați la evoluția prețului: Comparativ cu anul trecut, ETS a crescut cu 58%, în principal pentru că se folosește mai mult cărbune, dar gazul a crescut cu 580% – de zece ori. Prin urmare, ar trebui să ne ocupăm cu adevărat de factorul care determină această creștere a prețului energiei electrice”, a fost explicația înaltului oficial european oferită în intervenția sa la Summitul privind securitatea energetică de la Marea Baltică.

De altfel, președinta Comisiei Europene a făcut publică informația potrivit căreia instituția pe care o prezidează lucrează la o ”procedură de urgență și la reformarea structurală a pieței energiei electrice”.

Este de așteptat ca aceasta să propună o plafonare a prețului gazului rusesc care vine prin conducte spre Europa, dar și ”taxarea suplimentară a profiturilor excepţionale, ca măsură de urgenţă într-un moment de criză”.

Miniștrii energiei din UE vor avea o reuniune de urgență pe 9 septembrie pentru a discuta despre această criză.

Continue Reading

Facebook

ENGLISH8 hours ago

MEP Vasile Blaga: EPP Group adopted a position paper on solutions to fight inflation and rising energy prices

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă participă sâmbătă la inaugurarea gazoductului Bulgaria-Grecia, care va asigura inclusiv aprovizionarea României

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Victorie diplomatică a SUA în fața Rusiei, la București: O americancă a fost aleasă secretar general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, poziție deținută în ultimii opt ani de China

ENGLISH12 hours ago

CoR: Newly elected chair of COTER Commission, Emil Boc will focus his mandate on efficient use of EU budget and cohesion funds

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR12 hours ago

Emil Boc a fost ales președinte al Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Protecția avertizorilor de integritate: CE trece la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor trei state membre

ROMÂNIA12 hours ago

Ministerul Sănătății a declanșat Mecanismul UE de protecție civilă pentru asigurarea tratamentului pacienților diagnosticați cu variola maimuței

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Grupul PPE a adoptat un document de poziție privind soluțiile pentru combaterea inflației și a creșterii prețurilor la energie

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Socialiștii europeni: Parlamentul European va cere suspendarea negocierilor de aderare a Serbiei la UE

CHINA14 hours ago

Președintele chinez și premierul japonez promit să dezvolte relațiile dintre Tokyo și Beijing, la 50 de ani de la normalizarea lor

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.7 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA7 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending