Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE au decis să mobilizeze o asistență excepțională de până la 9 miliarde de euro pentru Ucraina și consideră necesară sprijinirea R. Moldova

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE au hotărât luni, la summitul extraordinar de la Bruxelles, să mobilizeze o asistență excepțională suplimentară de până la 9 miliarde de euro pentru Ucraina cu scopul de a acoperi nevoile urgente de lichidități ale guvernului de la Kiev și au pledat pentru necesitatea de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova.

În cadrul concluziilor adoptate luni noaptea, centrate pe compromisul privind interzicerea importurilor de petrol și adoptarea celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, liderii statelor membre au reafirmat că Uniunea Europeană va continua să ofere sprijin Ucrainei pentru a răspunde nevoilor umanitare, de lichidități și de reconstrucție ale acesteia.

“Uniunea Europeană va continua să sprijine, alături de partenerii săi din cadrul G7, guvernul ucrainean în ceea ce privește nevoile urgente de lichidități ale acestuia. Aceasta recunoaște sprijinul anunțat în contextul G7. Uniunea Europeană este pregătită să acorde Ucrainei asistență macrofinanciară excepțională suplimentară în valoare de până la 9 miliarde EUR în 2022. În acest context, Consiliul European solicită examinarea propunerii Comisiei de îndată ce aceasta este prezentată”, se arată în concluziile adoptate.

Potrivit liderilor europeni, reconstrucția Ucrainei va necesita un sprijin cuprinzător care să permită reclădirea țării pentru viitor. Uniunea Europeană și statele sale membre sunt pregătite să joace un rol major în acest sens.

Prin urmare, șefii de stat sau de guvern au subliniat că ar trebui avută în vedere o platformă pentru reconstrucția Ucrainei care să implice guvernul ucrainean, Uniunea Europeană și statele sale membre, Banca Europeană de Investiții, precum și parteneri internaționali, instituții de finanțare, organizații, experți și părți interesate.

“Sprijinul din partea UE pentru reconstrucție va fi corelat cu punerea în aplicare a unor reforme și a unor măsuri de combatere a corupției care se înscriu pe traiectoria europeană a țării”, au mai spus liderii.

De asemenea, Consiliul European a salutat eforturile depuse de statele membre în vederea introducerii în dreptul lor național a unor măsuri de confiscare adecvate și invită Consiliul să supună rapid examinării recenta propunere a Comisiei privind măsuri de drept penal în cazul încălcării sancțiunilor UE.

Consiliul European sprijină explorarea activă a altor opțiuni, cu respectarea dreptului UE și a dreptului internațional, inclusiv a opțiunilor care vizează utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea reconstrucției Ucrainei.

Concluziile privind Ucraina cuprind și referiri la Republica Moldova.

Astfel, Consiliul European ia act de pregătirea avizelor Comisiei privind cererea de aderare la UE a Ucrainei, precum și a Republicii Moldova și a Georgiei și va reveni asupra acestei chestiuni în cadrul reuniunii sale din iunie.

“Consiliul European urmărește îndeaproape impactul pe care războiul Rusiei împotriva Ucrainei îl are asupra țărilor învecinate și asupra Balcanilor de Vest. Consiliul European subliniază necesitatea de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova, în cadrul eforturilor acesteia de a face față crizelor energetice și economice interconectate și presiunii migrației generate de război. Consiliul European își reiterează apelul la încetarea represiunii în Belarus și reamintește dreptul democratic al poporului belarus la noi alegeri libere și corecte”, au conchis liderii europeni.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: România speră la o cale a dialogului între Bruxelles și Budapesta privind suspendarea fondurilor UE. Orice măsură drastică trebuie foarte bine discutată

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, cu privire la propunerea Comisiei Europene referitoare la suspendarea unor fonduri din finanţarea europeană către Ungaria, din cauza riscurilor legate de corupţie, că poziţia României este că orice măsură drastică trebuie bine discutată şi bine fundamentată şi şi-a exprimat speranţa că vor fi găsite căi de comunicare între Bruxelles şi Budapesta şi soluţii la aceste probleme.

Șeful statului a făcut aceste afirmații în cadrul unor declarații de presă susținute la New York, după ce a susținut un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. El a fost întrebat care este poziția României cu privire la propunerea Comisiei Europene ca statele membre ale UE să suspende fonduri din finanțarea europeană pentru Ungaria din cauza riscurilor legate de corupție.

“Poziţia României este că orice măsură drastică trebuie bine discutată şi bine fundamentată. Şi speranţa mea în continuare, am spus-o şi recent la o declaraţie publică, este că între Bruxelles şi Budapesta se găsesc căi de comunicaţii şi se găsesc soluţii la aceste probleme, fiindcă altfel fronturile se întăresc, disensiunile se amplifică şi nu cred că îşi doreşte cineva să apară în interiorul Uniunii Europene noi crize care nu pot pur şi simplu să aducă nimic bun. Sper în continuare în calea dialogului şi pe această temă”, a precizat președintele.

Comisia Europeană a cerut duminica trecută suspendarea unei finanțări de 7,5 miliarde de euro (7,5 miliarde de dolari) din fondurile UE destinate Ungariei din cauza unor dispute legate de corupție, drepturi și statul de drept.

Decizia finală revine Consiliului, instituţie ce reprezintă statele membre, care are la dispoziţie o lună pentru a decide. Perioada poate fi prelungită cu încă două luni.

În încercarea de a evita o astfel de decuplare de banii europeni, Guvernul Ungariei a înaintat Parlamentului un proiect de lege anticorupție pentru a evita pierderea fondurilor europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Turcia și Marea Britanie ar urma să fie invitate la prima reuniune a Comunității politice europene care va avea loc la Praga pe 6 octombrie

Published

on

© European Union, 2022

Turcia şi Regatul Unit “ar urma să fie invitate” la prima reuniune a “Comunităţii politice europene”, care îi va reuni pe 6 octombrie, la Praga, pe liderii celor 27 state membre ale Uniunii Europene şi pe cei ai ţărilor candidate sau vecine ale UE, relatează miercuri AFP, citând surse europene.

Pe lângă statele membre UE, liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), ai Norvegiei, Elveţiei, Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei, Turciei, Armeniei şi Azerbaidjanului ar urma să primească ” în curând” o invitaţie, potrivit uneia dintre aceste surse.

“Această listă este definitivă”, a precizat un diplomat european. O altă sursă diplomatică a afirmat, mai prudent, că “vor continua consultările”, relatează Agerpres.

Acest proiect de platformă de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârşitul lui august că susţine iniţiativa, evocând ”o Uniune a 36 de țări”, care cuprinde Balcanii de Vest, Ucraina, R. Moldova și Georgia. Și președintele român Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Prima reuniune va avea loc la nivelul şefilor de stat şi de guvern pe 6 octombrie în Republica Cehă, ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, în ajunul unui summit al Celor 27.

Aceasta ar urma să permită “o discuţie politică privind chestiunile strategice de interes comun pentru continentul european (…), în principal războiul Rusiei împotriva Ucrainei, criza energiei şi situaţia economică”, susţine o sursă sursă europeană.

Reuniunea va fi formată dintr-o sesiune plenară, mese rotunde, întâlniri bilaterale şi un dineu în închidere. Această “Comunitate politică europeană” nu reprezintă o soluţie alternativă la extinderea UE, insistă aceeaşi sursă.

În discursul său către ambasadorii în Franţa de la 1 septembrie, Emmanuel Macron a explicat că acest for se va reuni o dată la şase luni.

Chestiunea participării Turciei – care are profunde diferende frontaliere cu Grecia şi Cipru – “este ridicată de mulţi alţi membri, ea va fi dezbătută, şi Franţa nu are drept de veto”, a spus el.

Pentru Regatul Unit, care a ieşit din UE, invitaţia la forum va fi trimisă noului premier Liz Truss, cea care în perioada în care era ministru de externe a exclus implicarea Marii Britanii în comunitatea politică europeană.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Consiliului European îi cere Comisiei Europene să vină cu soluții pentru a combate criza prețurilor la energie: Nu avem nicio zi de pierdut

Published

on

© European Union, 2022

Președintele Consiliului European, Charles Michel, este de părere că executivul european nu poate aștepta până la discursul președintei Ursula von der Leyen privind Starea Uniunii, programat pentru 14 septembrie, pentru a propune soluții  care să combată criza prețurilor la energie.

”Nu avem nicio zi de pierdut”, a punctat Michel într-un interviu pentru mai multe publicații europene, dat publicității sâmbătă, informează Politico Europe.

Președintele Consiliului European a mai spus că este important ca Uniunea Europeană să abordeze problema plafonării prețurilor.

”Nu este un lucru nou. Nu am demarat astăzi această dezbatere”, a fost citat Michel. ”Acesta este motivul pentru care, în trecut, am invitat de mai multe ori Comisia să vină cu măsuri concrete pentru a sprijini statele membre să ia o decizie”, a completat oficialul european.

Conaționalul său, premierul belgian, Alexander De Croo, a lansat un apel la adresa Uniunii Europene ” să ”oprească hemoragia” prețurilor ridicate la energie, considerând că ”Europa trebuie să demonstreze că este capabilă să își protejeze cetățenii, să își protejeze companiile”.

Germania, cea mai mare economie europeană, este deschisă la discutarea unui sistem de plafonare a prețurilor la livrările de gaze la nivel european.

În egală măsură, premierul italian, Mario Draghi, cel polonez, Mateusz Morawiecki, dar și cancelarul austriac, Karl Nehammer, au propus decuplarea prețului energiei electrice de cel la gazelor, o idee care pare să fie primită cu deschidere de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

”Dacă vă uitați la prețul energiei electrice, 94% din prețul energiei electrice este compus din alte lucruri, în principal gaz, decât ETS. ETS reprezintă doar 6%. Sau dacă vă uitați la evoluția prețului: Comparativ cu anul trecut, ETS a crescut cu 58%, în principal pentru că se folosește mai mult cărbune, dar gazul a crescut cu 580% – de zece ori. Prin urmare, ar trebui să ne ocupăm cu adevărat de factorul care determină această creștere a prețului energiei electrice”, a fost explicația înaltului oficial european oferită în intervenția sa la Summitul privind securitatea energetică de la Marea Baltică.

De altfel, președinta Comisiei Europene a făcut publică informația potrivit căreia instituția pe care o prezidează lucrează la o ”procedură de urgență și la reformarea structurală a pieței energiei electrice”.

Este de așteptat ca aceasta să propună o plafonare a prețului gazului rusesc care vine prin conducte spre Europa, dar și ”taxarea suplimentară a profiturilor excepţionale, ca măsură de urgenţă într-un moment de criză”.

Miniștrii energiei din UE vor avea o reuniune de urgență pe 9 septembrie pentru a discuta despre această criză.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL19 mins ago

UE denunță decizia luată de Serbia de a purta cu Rusia consultări privind politica externă: „Ridică semne de întrebare serioase”

NATO19 mins ago

Președintele turc denunță un ”joc periculos” al Greciei în Marea Egee

SUA1 hour ago

Kamala Harris l-a asigurat pe premierul nipon Fumio Kishida de „angajamentul de fier” al SUA față de apărarea Japoniei

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Directorul AIEA și șeful autorității nucleare din Iran au discutat, la Viena, despre programul nuclear: S-a reluat dialogul privind clarificarea problemelor de siguranță

MAREA BRITANIE1 hour ago

Marea Britanie impune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la ”referendumurile false” organizate de Moscova în vederea alipirii unor teritorii ucrainene

ROMÂNIA1 hour ago

Nicolae Ciucă: Fostul premier nipon, Shinzo Abe, va fi păstrat în amintirea noastră și ca un prieten adevărat al României

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Republica Moldova va plăti în avans către Gazprom pentru a asigura livrările de gaz pentru luna septembrie

SUA13 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA18 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA18 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU6 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending