COMISIA EUROPEANA
Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii
Published
1 year agoon

Uniunea Europeană are nevoie de “un nou pact european pentru competitivitate”, “ancorat” într-o piață unică puternică și integrată în cea mai competitivă, inovatoare, avansată din punct de vedere tehnologic și al tranziției verzi și digitale și prin care Uniunea piețelor de capital devine un motor de investiții, au stabilit cei 27 de lideri ai statelor membre la capătul unui Consiliu European special, ultimul înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, dezbatere impulsionată de prezentarea de către fostul premier italian Enrico Letta a unui raport privind viitorul pieței unice, un document solicitat de instituțiile UE ca punct de plecare pentru noi decizii privind transformarea economică a Europei.
“Baza noastră economică și de securitate a fost prea dependentă de surse externe, ceea ce ne afectează competitivitatea și influența. Avem nevoie de un nou pact pentru Europa privind competitivitatea“, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul summitului pe care l-a prezidat.
Într-o conferință comună de presă cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șeful Consiliului European a precizat că acest pact trebuie bazat pe o piață unică puternică, pe politică industrială puternică, pe o veritabilă Uniune energetică, pe investiții masive prin Uniunea piețelor de capital și Banca Europeană de Investiții, pe tranziția digitală și verde și pe o reglementare mai bună și mai inteligentă, fără birocrație.
Follow the press conference after the Special European Council #EUCO ↓ https://t.co/aTy2Qo1lyU
— Charles Michel (@CharlesMichel) April 18, 2024
Potrivit lui Charles Michel, piața unică este “cea mai valoroasă resursă a noastră”, acesta reiterând cele expuse cu o zi în urmă, la anunțarea raportului Letta privind viitorul pieței unice. Piața unică “nu este un proiect tehnic, ci unul politic”.
“Avem nevoie de un nou pact pentru Europa privind competitivitatea“, a insistat el.
Totodată, o dimensiune importantă a acestor discuții, elaborată pe parcursul mai multor summit-uri europene în ultimii ani, este cuprinsă în consolidarea Uniunii piețelor de capital.
Michel a arătat că în UE există economii private în valoare de 33 000 de miliarde de euro. El a apreciat că trebuie identificate modalități de a le canaliza către companiile europene.
“Întreprinderile nou-înființate din UE primesc mai puțin de jumătate din finanțarea acordată întreprinderilor nou-înființate din SUA. Acest lucru trebuie să se schimbe. Răspunsul este următorul: Uniunea piețelor de capital Uniunea piețelor de capital este IRA-ul nostru european“, a mai spus el, într-o aluzie la Legea americană privind reducerea inflației, adoptată în SUA în 2022 sub forma unui mega-program de subvenții masive pentru stimularea economiei americane și pe care liderii europeni l-au întâmpinat cu protest și l-au perceput ca un risc cu potențial destabilizator pentru competitivitatea economică europeană.
Our economic and security base has been too dependent on external sources, which affects our #competitiveness, & influence.
We need a New Deal for Europe on Competitiveness, based on:📍Strong Single Market;
📍Strong industrial policy, with a true Energy Union;
📍Massive… pic.twitter.com/QehmmoNrQj— Charles Michel (@CharlesMichel) April 18, 2024
Companiile din UE ar putea obține 470 de miliarde de euro anual în plus de pe piețele de capital
Concluziile adoptate de cei 27 de șefi de state sau de guverne subliniază că investițiile în sectoare strategice și infrastructuri cheie necesită o combinație de finanțare publică și privată care să lucreze împreună.
Astfel, pe lângă bugetul UE și puterea financiară a Băncii Europene de Investiții, liderii au stabilit că aprofundarea Uniunii piețelor de capital este esențială pentru deblocarea capitalului privat.
“Aceasta va oferi companiilor europene acces la o finanțare mai diversificată la costuri mai mici, va contribui la canalizarea economiilor interne și va mobiliza volumul substanțial de investiții private necesare pentru a face față provocărilor, în special tranziției ecologice și digitale și nevoilor industriei europene de apărare. Accesul la capital, inclusiv la capitalul de risc și de creștere, ar trebui, de asemenea, să fie facilitat și simplificat, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou înființate”, se arată în concluziile adoptate.
La rândul ei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evaluat că firmele din UE ar putea obține anual 470 de miliarde de euro în plus de pe piețele de capital.
“Prin urmare, trebuie să îmbunătățim accesul la capital. Trebuie să reducem costul energiei, care ne afectează competitivitatea. Să abordăm problema lipsei de competențe. Și să ne continuăm activitatea în favoarea unui comerț deschis și echitabil”, a subliniat ea.
De altfel, șefa Comisiei și premierul belgian, Alexander De Croo, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, au organizat ulterior o conferință de presă alături de Enrico Letta, autorului raportului care a servit drept bază de discuție.
Our Union’s competitiveness and single market start from a strong base.
Now, we need to transform this into sustainable long-term growth.
I see four major areas for action ↓ https://t.co/mZjCGV8hW8
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 18, 2024
În opinia ei, raportul lui Letta reprezintă punctul de plecare pentru a adapta politicile UE la schimbările mediului intern și extern.
Reacțiile liderilor UE. Cum se poziționează România
Discuțiile privind transformarea pieței unice și rolul Uniunii Piețelor de Capital au determinat și reacții diferite din partea liderilor UE.
Președintele francez Emmanuel Macron a precizat că discuțiile privind Uniunea Piețelor de Capitol au generat “o dezbatere foarte lungă pentru că avem poziții de plecare care sunt divergente, dar este, de asemenea, o bătălie esențială dacă vrem să reușim în etapele următoare”.
Președintele francez a declarat că liderii au convenit asupra “unei metode, a unor principii și a unui calendar” pentru a face progrese în acest dosar, adăugând că acesta va fi discutat la următoarea reuniune a liderilor din iunie. Macron a adăugat că armonizarea normelor fiscale ale țărilor UE nu a făcut parte din dezbatere și a spus că discuția a permis “ridicarea ambiguităților” cu privire la ceea ce înseamnă Uniunea Piețelor de Capital.
La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz a afirmat că ipsa unei uniuni a piețelor de capital ar putea fi cauza creșterii economice scăzute a UE. Împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, Scholz dorește să adauge uniunea piețelor de capital pe lista de priorități, subliniind că competitivitatea pe piețele globale este de “importanță centrală” pentru UE.
Atunci când “capitalul este colectat”, este, de asemenea, mai ușor de evaluat unde sunt “bunele oportunități de investiții”, a spus el. “Condițiile-cadru similare duc la o interacțiune mai ușoară” între statele membre, deoarece sunt eliminate barierele, a adăugat el.
În schimb, premierul olandez Mark Rutte s-a declarat în favoarea ideii lui Enrico Letta de a acorda UE mai multă putere pentru a supraveghea piața internă și a elimina barierele economice dintre țările UE.
“Piețele naționale, concepute inițial pentru a proteja industriile naționale, reprezintă în prezent o frână majoră în calea creșterii și inovării în sectoare în care concurența globală și considerentele strategice impun trecerea rapidă la o scară europeană”, argumentează raportul lui Letta
“Când este vorba despre piața unică, suntem întotdeauna dispuși să facem acest lucru dacă există un argument corect”, s-a poziționat Rutte.
În ceea ce privește România, rolul prioritar al politicii de coeziune, rolul agriculturii, o abordare integrată a competitivității și ridicarea controalelor la frontierele terestre între România și restul spațiului Schengen au reprezentat punctele centrale evocate de președintele Klaus Iohannis în cadrul dezbaterii dintre liderii UE.
În concluziile lor, liderii au transmis că vor examina periodic progresele înregistrate în ceea ce privește inițiativele de consolidare a competitivității Uniunii, de asigurare a rezilienței economice a acesteia și de realizare a întregului potențial al pieței unice.
Astfel, în cadrul reuniunii sale din iunie 2024, Consiliul European va examina progresele înregistrate și va discuta măsuri suplimentare pentru a aprofunda Uniunea piețelor de capital.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat miercuri raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini care se află pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029.
În cadrul reuniunilor lor din martie și iunie 2023, liderii celor 27 de state membre au discutat despre cum să construiască o economie robustă și pregătită pentru viitor, care să asigure prosperitatea. În acest context, ei au făcut apel la acțiuni ambițioase pentru a finaliza piața unică și pentru a valorifica întregul său potențial, mai ales că piața internă a UE a împlinit anul trecut 30 de ani de la înființare.
Astfel, Enrico Letta, președintele Institutului Jacques Delors, a fost însărcinat de statele membre să prezintă un raport independent privind viitorul pieței unice. Raportul lui Letta, intitulat “Mai mult decât o piață“, propune consolidarea pieței unice europene pe trei coordonate – rapiditate, siguranță și solidaritate.
Tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.
Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat în luna februarie Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
Aderarea Ucrainei la UE: Robert Fico și Viktor Orban se opun abolirii unanimității în deciziile de politică externă
70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO: A trecut vremea când Alianța dorea să “țină Germania la pământ”. Acum “germanii s-au ridicat”, exact ceea ce ne trebuie în fața unui pericol mai mare
Viitorul cancelar german avertizează că „Europa unită este amenințată” atât de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cât și de ascensiunea electorală a extremei drepte pe plan extern
Comisia Europeană este în contact cu autoritățile din Spania și Portugalia pentru ”a înțelege cauza principală și impactul” întreruperii majore de curent
UE salută criticile lui Trump cu privire la atacurile Rusiei în Ucraina și afirmă că sprijinul Coreei de Nord acordat Moscovei arată disperarea Kremlinului
Vladimir Putin anunță un armistițiu de trei zile în Ucraina, între 8 și 10 mai
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană este în contact cu autoritățile din Spania și Portugalia pentru ”a înțelege cauza principală și impactul” întreruperii majore de curent
Published
15 hours agoon
April 28, 2025By
Teodora Ion
Comisia Europeană a anunțat că este în contact cu autoritățile naționale din Spania și Portugalia, precum și cu ENTSO-E (n.r. Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică) pentru a înțelege cauza principală și impactul întreruperilor majore de electricitate care au afectat sistemele de transport, de semaforizare și spitalele, informează The Guardian și Politico Europe.
”Comisia va continua să monitorizeze situația și se va asigura că există un schimb de informații fără probleme între toate părțile relevante. În conformitate cu legislația UE în vigoare (codul de urgență și de restaurare a rețelei), există protocoale pentru restabilirea funcționării sistemului”, menționează un purtător de cuvânt al executivului european.
Întreruperi de curent au fost raportate de la Madrid la Lisabona, mari părți ale Peninsulei Iberice rămânând fără electricitate la începutul după-amiezii de luni.
Pana de curent a fost cauzată de o ”oscilație foarte puternică în rețeaua electrică” care a dus la ”deconectarea sistemului energetic spaniol de la sistemul european și la prăbușirea rețelei electrice iberice la ora 12:38”, a declarat Eduardo Prieto, directorul operatorului spaniol de sisteme de transport Red Electrica.
Prieto a refuzat să speculeze cu privire la cauza suprasarcinii din sistemul național de electricitate și a refuzat să spună dacă un atac cibernetic ar fi putut contribui la această pană de curent. În timp ce fluxul de energie electrică a fost restabilit în unele părți ale Spaniei, Prieto a adăugat că va fi nevoie de șase până la zece ore pentru a restabili complet serviciul în restul țării.
Spania și Portugalia au o rețea energetică interconectată, care funcționează ca o insulă energetică și este legată de restul Europei printr-un număr mic de interconexiuni transfrontaliere cu Franța. De atfel, și zone din Hexagon au raportat pene de curent similare cu Spania vecină.
Comisia Europeană a solicitat de ani de zile o interconectare sporită a sistemelor energetice din aceste țări, însă, deși Madridul, Lisabona și Parisul și-au manifestat în mod repetat dorința de a avansa cu acest plan, progresele au fost lente.
Operatorul portughez E-Redes a declarat că pana de curent s-a datorat unei „probleme în rețeaua electrică europeană” și că datele colectate în urma penei de curent sugerează că un dezechilibru de tensiune a fost responsabil pentru colaps.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a convocat o reuniune de criză la Centrul de control al rețelei de electricitate a țării pentru a stabili un răspuns național la această pană de curent.
În trecut, pene masive de curent în Europa au fost provocate de perturbări minore ale rețelelor naționale. În 2003, întreaga Italie a rămas fără curent după ce o linie electrică din Elveția a fost distrusă de un copac.
COMISIA EUROPEANA
Germania solicită Comisiei Europene o derogare de la limitele UE privind împrumuturile care i-ar permite să își majoreze cheltuielile militare în următorii ani
Published
18 hours agoon
April 28, 2025By
Teodora Ion
Germania a solicitat Comisiei Europene să îi îngăduie o derogare de la limitele UE privind împrumuturile care i-ar permite să își majoreze cheltuielile militare în următorii ani, conform unei scrisori trimise la Bruxelles de ministrul Finanțelor în exercițiu, Jörg Kukies, și consultată luni de Reuters, informează Agerpres.
”Vedem propunerea Comisiei pentru o activare coordonare a clauzei naționale de derogare din Pactul de stabilitate și creștere drept o măsură complementară importantă care permite majorarea cheltuielilor naționale de apărare, în paralel cu protejarea sustenabilități fiscale”, se arată în scrisoarea trimisă de ministrul german al Finanțelor, Jörg Kukies.
Chiar dacă datoria guvernamentală a Germaniei a fost de 62,5% din PIB în 2024, Berlinul a adoptat în luna martie o modificare istorică a Constituției care permite Guvernului Merz niveluri fără precedent pentru investiții în apărare, iar solicitarea de acum ar putea încuraja și alte țări să urmeze exemplul Germaniei.
Polonia și Portugalia și-au manifestat deja interesul de a cere Comisiei Europene o derogare de la limitele de împrumut stabilite de UE pentru a-și menține cheltuielile de apărare la un nivel ridicat în anii următori fără a încălca prevederile europene.
De cealaltă parte, țările UE cu datorii naționale ridicate sunt sceptice cu privire la împrumuturi mai mari pentru cheltuieli în domeniul apărării, mai ales dacă sunt îndepărtate geografic de Rusia.
Italia a declarat că nu va solicita o marjă de manevră suplimentară. Spania și Franța sunt, de asemenea, sceptice.
Cartea albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030”, oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.
Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.
Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.
De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:
Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.
Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.
- Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
- Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
- Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
- O perioadă de patru ani.2
Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)
Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.
Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.
Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor
Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.
COMISIA EUROPEANA
Polonia ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare, dar se teme că alte state nu o vor face
Published
4 days agoon
April 25, 2025By
Teodora Ion
Polonia va cere probabil săptămâna viitoare Comisiei Europene o derogare de la limitele de împrumut stabilite de UE pentru a-și menține cheltuielile de apărare la un nivel ridicat în anii următori fără a încălca prevederile europene, a menționat joi ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domanski, citat de Reuters, conform Agerpres.
În afară de Polonia, doar Portugalia a semnalat că va solicita aceeași scutire, o măsură despre care Comisia Europeană a sperat că va fi adoptată pe scară largă de cele 27 de țări ale UE și va contribui la creșterea investițiilor UE în domeniul apărării cu 650 de miliarde de euro în următorii patru ani pentru a descuraja o posibilă invazie rusă.
”Luăm în considerare în mod serios solicitarea clauzei de exceptare”, a declarat Domanski pentru Reuters într-un interviu acordat în contextul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale din Washington, adăugând că decizia va fi luată până la sfârșitul lunii aprilie.
Comisia Europeană a venit cu propunerea, în luna martie, de a permite fiecărei țări din UE să majoreze cheltuielile anuale pentru apărare cu 1,5% din produsul intern brut timp de patru ani, fără a fi pasibile de măsurile disciplinare tradiționale care se aplică în momentul în care deficitul depășește 3% din PIB. Cu alte cuvinte, cheltuielile pentru apărare au fost exceptate de la calcularea deficitului.
Cu toate acestea, țările UE cu datorii naționale ridicate sunt sceptice cu privire la împrumuturi mai mari pentru cheltuieli în domeniul apărării, mai ales dacă sunt îndepărtate geografic de Rusia.
Italia a declarat că nu va solicita o marjă de manevră suplimentară. Spania și Franța sunt, de asemenea, sceptice.
”Dacă aceste țări nu vor solicita, atunci probabil că nu va avea loc”, a declarat Domanski cu privire la atingerea obiectivului de cheltuieli al UE de 650 de miliarde de euro (740 de miliarde de dolari).
În luna martie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant Kaja Kallas au prezentat o carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030” care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.
Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.
Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.
De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:
Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.
Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.
- Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
- Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
- Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
- O perioadă de patru ani.2
Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)
Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.
Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.
Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor
Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Aderarea Ucrainei la UE: Robert Fico și Viktor Orban se opun abolirii unanimității în deciziile de politică externă

70 de ani de la aderarea Germaniei la NATO: A trecut vremea când Alianța dorea să “țină Germania la pământ”. Acum “germanii s-au ridicat”, exact ceea ce ne trebuie în fața unui pericol mai mare

Viitorul cancelar german avertizează că „Europa unită este amenințată” atât de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cât și de ascensiunea electorală a extremei drepte pe plan extern

Comisia Europeană este în contact cu autoritățile din Spania și Portugalia pentru ”a înțelege cauza principală și impactul” întreruperii majore de curent

Angel Tîlvăr, întrevedere cu comisarul european pentru apărare: „Investițiile în apărare reprezintă nu doar o necesitate de securitate, ci și o oportunitate de consolidare a solidarității europene”

Ministrul energiei, după întreruperile majore de curent în Spania și Portugalia: România nu are nicio problemă în sistemul energetic național

UE salută criticile lui Trump cu privire la atacurile Rusiei în Ucraina și afirmă că sprijinul Coreei de Nord acordat Moscovei arată disperarea Kremlinului

Vladimir Putin anunță un armistițiu de trei zile în Ucraina, între 8 și 10 mai

Spania, Portugalia și regiuni din Franța, afectate de o pană majoră de curent. Cauza producerii, neclară

Ministrul Burduja, prima întâlnire cu omologul din SUA, la summitul celor Trei Mări din Varșovia: România şi SUA deschid un nou capitol în parteneriatul nostru strategic în energie

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară
Trending
- POLITICĂ7 days ago
Nicușor Dan și-a prezentat programul “România onestă” cu care speră ajungă președinte, promițând că va aduce specialiști pentru “a da o direcție adecvată statului român”
- ROMÂNIA7 days ago
Ilie Bolojan va participa la funeraliile Papei Francisc, al doilea Suveran Pontif din istorie care a vizitat România. Acestea vor avea loc sâmbătă la Basilica Sfântul Petru
- COMISIA EUROPEANA7 days ago
Președinta Comisiei Europene avertizează X, Meta, Apple și TikTok să respecte regulile în Europa: Suntem pregătiți să punem în aplicare toate normele digitale de care dispunem
- EDITORIALE7 days ago
Iulian Chifu: Rusia victorioasă, maximalistă, ofensivă în fața Ucrainei condiționată de America lui Trump. Cât vor asuma europenii din apărarea propriului continent
- ROMÂNIA4 days ago
Astăzi în istorie: 20 de ani de la semnarea Tratatului de Aderare a României la UE. Câteva rezultate ale unei integrări istorice