Liderii celor 27 de state membre, reuniți joi la Bruxelles, au cerut Comisiei Europene să finanțeze măsurile statelor membre care contribuie în mod direct la controlul frontierelor externe ale UE, printre acestea regăsindu-se și proiectele-pilot de gestionare a frontierelor pe care le-a anunțat și președintele Klaus Iohannis.
Întruniți teoretic pentru un summit de două zile consacrat în principal migrației, liderii europeni au adoptat concluziile reuniunii după șase ore de dezbateri, un fapt rar, după ce debutul propriu-zis al summitului a fost întârziat de vizita simbolică a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Bruxelles, la aproape un an de la declanșarea invaziei ruse, acesta adresându-se plenului Parlamentului European și summitului Consiliului European.
“În ceea ce privește migrația, lecția este clară: trebuie să acționăm împreună“, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în tradiționala conferință de presă de la finalul summitului.
Ea a precizat că liderii europeni au convenit asupra unor pași concreți și operaționali pe două direcții. “În primul rând, menținerea ritmului în ceea ce privește Pactul privind migrația și azilul”, a completat von der Leyen, indicând că se bazează pe acțiunile președințiilor Suediei și Spaniei la Consiliul UE. De asemenea, potrivit șefei executivului european, s-a ajuns la un acord pe patru tipuri de măsuri prioritare care pot fi luate în prezent, între acestea fiind consolidarea controlului frontierelor externe ale UE și consolidarea cooperării privind returnările și readmisiile.
LIVE – follow the #EUCO press conference https://t.co/P5ecnJKO4L
— Charles Michel (@CharlesMichel) February 10, 2023
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că liderii europeni au avut de data aceasta o dezbatere “mai conciliantă” pe tema migrației decât în 2018, când așa-numitul grup de la Vișegrad, format din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, făcea presiuni “împotriva oricărui tip de solidaritate”. El a mai spus că guvernele de extremă-dreapta “nu au fost cele mai dure” cu privire la migrație de data aceasta – probabil un semn de salut către premierul italian Giorgia Meloni, cu care se află într-o dispută declarativă.
În schimb, premierul olandez Mark Rutte a afirmat că nu a observat tensiuni între Macron și Meloni și s-a arătat mulțumit de textul declarației finale și de faptul că a putut avea loc o dezbatere solidă pe această temă.
De altfel, anterior summitului, Olanda și Austria au anunțat că vor cere împreună soluții în lupta împotriva migrației ilegale la summitului special al UE. Haga și Viena sunt cele două capitale care în luna decembrie a anului trecut s-au opus aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen, opoziția Olandei fiind doar în cazul Bulgariei, iar cea a Austriei în cazul ambelor țări.
Atât Rutte, cât și cancelarul austriac Karl Nehammer au fost în favoarea unei finanțări din partea Comisiei Europene cu privire la consolidarea frontierelor externe ale UE.
Astfel, Karl Nehammer a susținut că angajamentul de joi al UE de a contribui la finanțarea securității frontierelor va permite țărilor să cheltuiască bani proprii pentru garduri.
“Comisia Europeană a fost de acord acum să ofere un sprijin substanțial. Avem angajamentul clar al Comisiei pentru a susţine proiecte-pilot atât în Bulgaria, cât şi în România“, a adăugat Nehammer.
În opinia sa, acest lucru înseamnă că UE finanțează, în esență, gardurile de frontieră fără să spună că finanțează gardurile de frontieră. Bruxelles-ul a menținut o linie roșie de ani de zile împotriva finanțării directe a unor astfel de ziduri.
Concluziile Consiliului European arată că liderii UE “invită Comisia să finanțeze măsurile statelor membre care contribuie în mod direct la controlul frontierelor externe ale UE, cum ar fi proiectele-pilot de gestionare a frontierelor, precum și la consolidarea controlului la frontiere în principalele țări aflate pe rutele de tranzit către Uniunea Europeană”.
De asemenea, liderii “solicită Comisiei mobilizarea imediată a fondurilor și a mijloacelor substanțiale ale UE pentru a sprijini statele membre în consolidarea capabilităților și a infrastructurii de protecție a frontierelor, a mijloacelor de supraveghere, inclusiv a supravegherii aeriene, și a echipamentelor”.
România va colabora cu Comisia Europeană pe un proiect pilot prin care vor fi efectuate verificări asupra unor proceduri mai rapide și mai eficiente pentru a gestiona problema migrației la frontierele externe ale UE, a anunțat joi președintele Klaus Iohannis, cerând totodată ca tema migrației să nu fie legată de extinderea spațiului Schengen și subliniind că România va continua discuțiile pentru a obține aderarea la zona de liberă circulație.
Pentru România, summitul special al liderilor UE a avut o importanță aparte, întrucât accederea țării noastre în spațiul Schengen au fost refuzată în luna decembrie la Consiliul Justiție și Afaceri Interne ca urmare unui veto din partea Austriei, Viena evocând ca argument al deciziei sale problema migrației și faptul că România și Bulgaria se află pe ruta migrației clandestine către UE.
Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie a anului trecut. Atunci, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023.
