Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE cer Comisiei să finanțeze măsuri pentru controlul granițelor externe împotriva migrației. Cancelarul Austriei afirmă că UE va susține proiecte-pilot în România și Bulgaria

Published

on

© European Union, 2023

Corespondență din Bruxelles

Liderii celor 27 de state membre, reuniți joi la Bruxelles, au cerut Comisiei Europene să finanțeze măsurile statelor membre care contribuie în mod direct la controlul frontierelor externe ale UE, printre acestea regăsindu-se și proiectele-pilot de gestionare a frontierelor pe care le-a anunțat și președintele Klaus Iohannis.

Întruniți teoretic pentru un summit de două zile consacrat în principal migrației, liderii europeni au adoptat concluziile reuniunii după șase ore de dezbateri, un fapt rar, după ce debutul propriu-zis al summitului a fost întârziat de vizita simbolică a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Bruxelles, la aproape un an de la declanșarea invaziei ruse, acesta adresându-se plenului Parlamentului European și summitului Consiliului European.

“În ceea ce privește migrația, lecția este clară: trebuie să acționăm împreună“, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în tradiționala conferință de presă de la finalul summitului.

Ea a precizat că liderii europeni au convenit asupra unor pași concreți și operaționali pe două direcții. “În primul rând, menținerea ritmului în ceea ce privește Pactul privind migrația și azilul”, a completat von der Leyen, indicând că se bazează pe acțiunile președințiilor Suediei și Spaniei la Consiliul UE. De asemenea, potrivit șefei executivului european, s-a ajuns la un acord pe patru tipuri de măsuri prioritare care pot fi luate în prezent, între acestea fiind consolidarea controlului frontierelor externe ale UE și consolidarea cooperării privind returnările și readmisiile.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că liderii europeni au avut de data aceasta o dezbatere “mai conciliantă” pe tema migrației decât în 2018, când așa-numitul grup de la Vișegrad, format din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, făcea presiuni “împotriva oricărui tip de solidaritate”. El a mai spus că guvernele de extremă-dreapta “nu au fost cele mai dure” cu privire la migrație de data aceasta – probabil un semn de salut către premierul italian Giorgia Meloni, cu care se află într-o dispută declarativă.

În schimb, premierul olandez Mark Rutte a afirmat că nu a observat tensiuni între Macron și Meloni și s-a arătat mulțumit de textul declarației finale și de faptul că a putut avea loc o dezbatere solidă pe această temă.

De altfel, anterior summitului, Olanda și Austria au anunțat că vor cere împreună soluții în lupta împotriva migrației ilegale la summitului special al UE. Haga și Viena sunt cele două capitale care în luna decembrie a anului trecut s-au opus aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen, opoziția Olandei fiind doar în cazul Bulgariei, iar cea a Austriei în cazul ambelor țări.

Atât Rutte, cât și cancelarul austriac Karl Nehammer au fost în favoarea unei finanțări din partea Comisiei Europene cu privire la consolidarea frontierelor externe ale UE.

Astfel, Karl Nehammer a susținut că angajamentul de joi al UE de a contribui la finanțarea securității frontierelor va permite țărilor să cheltuiască bani proprii pentru garduri.

Comisia Europeană a fost de acord acum să ofere un sprijin substanțial. Avem angajamentul clar al Comisiei pentru a susţine proiecte-pilot atât în Bulgaria, cât şi în România“, a adăugat Nehammer.

În opinia sa, acest lucru înseamnă că UE finanțează, în esență, gardurile de frontieră fără să spună că finanțează gardurile de frontieră. Bruxelles-ul a menținut o linie roșie de ani de zile împotriva finanțării directe a unor astfel de ziduri.

Concluziile Consiliului European arată că liderii UE “invită Comisia să finanțeze măsurile statelor membre care contribuie în mod direct la controlul frontierelor externe ale UE, cum ar fi proiectele-pilot de gestionare a frontierelor, precum și la consolidarea controlului la frontiere în principalele țări aflate pe rutele de tranzit către Uniunea Europeană”.

De asemenea, liderii “solicită Comisiei mobilizarea imediată a fondurilor și a mijloacelor substanțiale ale UE pentru a sprijini statele membre în consolidarea capabilităților și a infrastructurii de protecție a frontierelor, a mijloacelor de supraveghere, inclusiv a supravegherii aeriene, și a echipamentelor”.

România va colabora cu Comisia Europeană pe un proiect pilot prin care vor fi efectuate verificări asupra unor proceduri mai rapide și mai eficiente pentru a gestiona problema migrației la frontierele externe ale UE, a anunțat joi președintele Klaus Iohannis, cerând totodată ca tema migrației să nu fie legată de extinderea spațiului Schengen și subliniind că România va continua discuțiile pentru a obține aderarea la zona de liberă circulație.

Pentru România, summitul special al liderilor UE a avut o importanță aparte, întrucât accederea țării noastre în spațiul Schengen au fost refuzată în luna decembrie la Consiliul Justiție și Afaceri Interne ca urmare unui veto din partea Austriei, Viena evocând ca argument al deciziei sale problema migrației și faptul că România și Bulgaria se află pe ruta migrației clandestine către UE.

Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost discutată la Consiliul European din luna decembrie a anului trecut. Atunci, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă

Published

on

© European Union, 2024

Noul președinte al Consiliului European, Antonio Costa, organizează primul Summit al liderilor europeni la Bruxelles în data de 19 decembrie. Succesorul lui Charles Michel le-a trimis astăzi șefilor de stat și de guvern invitația oficală. Reuniunea se va concentra asupra situației din Ucraina. De asemenea, liderii statelor membre vor discuta despre poziția UE la nivel global, extinderea proiectului european pentru Balcanii de Vest, dar și despre relația transatlantică. 

„Sunt încântat să vă invit la prima mea reuniune a Consiliului European în calitate de Președinte al Consiliului European, care va avea loc joi, 19 decembrie, precum și la Summitul UE-Balcanii de Vest de miercuri, 18 decembrie, ambele la Bruxelles”, se arată în scrisoarea oficială. 

Costa l-a invitat la Bruxelles și pe președintele Zelnski să participe alături de liderii europeni pentru a discuta cu privire la modul în care Europa poate sprijini cel mai bine Ucraina.

Președintele Consiliului European susține că este important să se discute cu privire la calea de urmat a UE în ceea ce privește prioritățile globale într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice.

Extinderea reprezintă un alt subiect principal de discuție „Cred că extinderea este principala investiție geopolitică pe care o putem face în vecinătatea noastră. În contextul geopolitic actual, Uniunea Europeană își poate consolida cel mai bine rolul pe scena internațională prin crearea unei rețele mai largi și mai profunde de parteneri din întreaga lume, fiind mai conștientă de interesele lor specifice – și explorând potențialul intereselor comune.”

Un alt subiect regăsit pe agenda liderilor se referă la relația transatlantică, „forjată de o istorie comună, bazată pe valori comune și reflectată într-o rețea densă de schimburi economice.”

De asemenea, în scrisoarea trimisă statelor membre, Costa le propoune liderilor europeni să abordeze și problema migrației

Situația din Orientul Mijlociu va fi și ea dezbătută pentru a se stabili cum UE poate contribui cel mai bine la eforturile de dezescaladare.

Nu în ultimul rând, premierul Viktor Orban va încheia reuniunea prin prezentarea rezultatelor obținute de președinția maghiară a Consiliului UE. 


Antonio Costa, succesorul lui Charles Michel în funcția de președinte al Consiliului European, și-a început oficial atribuțiile la 1 decembrie, în ziua în care și a doua Comisie a Ursulei von der Leyen a preluat mandatul. Mandatul lui Costa este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027.

António Costa, ales de liderii UE la sfârșitul lunii iunie, a declarat că va fi „pe deplin angajat în promovarea unității între toate cele 27 de state membre” și că se va concentra „pe punerea pe drumul cel bun a Agendei strategice”, care va oferi orientări Uniunii Europene pentru următorii cinci ani, în trei direcții majore de acțiune: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă.

Intrat pentru prima dată în politică în 1982, Costa, în vârstă de 63 de ani a fost deputat, parlamentar, ministru, primar al Lisabonei și, cel mai recent, prim-ministru al Portugaliei timp de opt ani (2015-2024). 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Din Kiev, António Costa anunță că UE pregătește cel de-al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: Vom face tot posibilul pentru a vedea Ucraina în UE ca o națiune europeană liberă

Published

on

© Volodimir Zelenski / X

Uniunea Europeană va crește presiunea asupra economiei rusești și „va slăbi și mai mult capacitatea Rusiei de a purta războaie”, a subliniat noul președinte al Consiliului European, António Costa, în cadrul unei conferințe comune de presă cu președintele Ucrainei, la Kiev. Acesta a anunțat că UE pregătește cel de-al 15-lea pachet de sancţiuni „împotriva regimului Putin”.

În prima zi a mandatului său, António Costa, împreună cu șefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas și comisarul european pentru extindere, Marta Kos, au sosit la Kiev pentru o vizită simbolică de sprijin pentru Ucraina. 

„Prezența noastră aici astăzi demonstrează sprijinul neclintit al Uniunii Europene față de poporul ucrainean și lupta sa curajoasă pentru o pace justă și durabilă. Pacea trebuie să prevaleze și invazia Rusiei trebuie înfrântă”, a precizat Costa, potrivit unui comunicat de presă

El a subliniat că suveranitatea Ucrainei, integritatea teritoriului său și propriile frontiere trebuie respectate, avertizând că „recompensarea agresorului ar fi o amenințare la adresa întregii comunități internaționale”.

„Trebuie să fie clar că utilizarea amenințărilor nucleare este inacceptabilă. Acest lucru nu poate fi niciodată pus la îndoială. Atacurile nesăbuite și deliberate ale Rusiei împotriva infrastructurii civile și a sistemelor energetice ucrainene sunt inumane. De fapt, astfel de acțiuni vizează oameni, copii, familii, privându-i de electricitate, căldură, apă”, a adăugat președintele Consiliului European. 

António Costa i-a transmis lui Volodimir Zelenski că UE va continua să ofere asistență umanitară, economică, diplomatică, militară și energetică Ucrainei. 

„În ceea ce privește energia, am finanțat repararea a 1/3 din capacitatea existentă de generare a energiei electrice și vor urma și altele. Luna aceasta, UE va furniza Ucrainei încă 4,2 miliarde de euro pentru a sprijini bugetul ucrainean. În plus, începând de luna viitoare, intenționăm să furnizăm, timp de un an întreg, în fiecare lună, asistență în valoare de 1,5 miliarde de euro. Acești bani provin din activele înghețate ale Rusiei și pot fi folosiți și în scopuri militare. Vom crește presiunea asupra economiei ruse și vom slăbi și mai mult capacitatea Rusiei de a purta războaie. Pregătim un al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva regimului lui Putin.”, a punctat Costa. 

În finalul discursului său, președintele Consiliului European a precizat că UE și Ucraina vor depune eforturi pentru a deschide cel puțin două grupuri de negocieri de aderare în primul semestru al anului viitor.

„Integrarea treptată începe deja în diferite domenii de politică, cum ar fi roaming-ul, iar o serie de produse ar putea fi comercializate în cursul anului viitor ca și cum Ucraina ar fi deja pe piața unică. Suntem alături de dvs. atât timp cât este necesar și oricât ar fi nevoie. Suntem de partea dreptului dumneavoastră la autoapărare, suveranitate și integritate teritorială. Și vom face tot posibilul pentru a vă vedea în Uniunea Europeană ca o națiune europeană liberă cât mai curând posibil. Aștept cu nerăbdare să ne vedem la Bruxelles, la următorul Consiliu European, peste două săptămâni”, a conchis António Costa. 

La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a declarat că a discutat cu președintele Cosiliului European despre viziunea Ucrainei asupra afacerilor europene și globale, cât și despre provocările actuale. 

„Acest început simbolic al activității noii conduceri reflectă prioritățile-cheie pentru noi toți în Europa. Pacea este fundamentul și vom continua să facem tot posibilul pentru a pune capăt cât mai curând posibil acestui război, pe care Rusia l-a declanșat nu numai împotriva Ucrainei, ci și împotriva unei Europe unite, și pentru a consolida Europa – atât instituțiile UE, cât și politicile care sprijină fiecare națiune europeană. Sunt recunoscător pentru sprijinul primit de Ucraina încă din prima zi a invaziei la scară largă a Rusiei”, a scris Zelenski, pe platforma X.

 


Fostul premier social-democrat portughez Antonio Costa a preluat duminică, 1 decembrie, funcţia de preşedinte al Consiliului European, care îi va testa abilităţile de negociator în interiorul şi în afara UE, într-un moment marcat de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu şi de sosirea lui Donald Trump la preşedinţia SUA. 

Predarea ştafetei, între liberalul belgian Charles Michel, cel care a deţinut până acum funcţia de preşedinte al Consiliului European, şi succesorul său portughez a avut loc vineri. Mandatul lui Costa este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027.

António Costa, ales de liderii UE la sfârșitul lunii iunie, a declarat că va fi „pe deplin angajat în promovarea unității între toate cele 27 de state membre” și că se va concentra „pe punerea pe drumul cel bun a Agendei strategice”, care va oferi orientări Uniunii Europene pentru următorii cinci ani, în trei direcții majore de acțiune: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Antonio Costa preia președinția Consiliului European. În prima zi a mandatului său, noul lider a vizitat Kievul alături de șefa diplomației europene Kaja Kallas

Published

on

© António Costa / X

Fostul premier social-democrat portughez Antonio Costa preia duminică, 1 decembrie, funcţia de preşedinte al Consiliului European, care îi va testa abilităţile de negociator în interiorul şi în afara UE, într-un moment marcat de războaiele din Ucraina şi Orientul Mijlociu şi de sosirea lui Donald Trump la preşedinţia SUA. 

Predarea ştafetei, între liberalul belgian Charles Michel, cel care a deţinut până acum funcţia de preşedinte al Consiliului European, şi succesorul său portughez a avut loc vineri. Mandatul lui Costa este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027. 

Această provocare nu este complet nouă pentru el, întrucât Costa are în spate o lungă carieră politică în care şi-a demonstrat abilităţile de intermediar şi de constructor de acorduri şi în care a ştiut să creeze o relaţie bună cu liderii europeni din întregul spectru politic, scrie Agerpres.

Citiți și: După aprobarea în Parlamentul European, Comisia von der Leyen 2 își preia oficial atribuțiile astăzi

António Costa, ales de liderii UE la sfârșitul lunii iunie, a declarat că va fi „pe deplin angajat în promovarea unității între toate cele 27 de state membre” și că se va concentra „pe punerea pe drumul cel bun a Agendei strategice”, care va oferi orientări Uniunii Europene pentru următorii cinci ani, în trei direcții majore de acțiune: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă.

Intrat pentru prima dată în politică în 1982, Costa, în vârstă de 63 de ani a fost deputat, parlamentar, ministru, primar al Lisabonei și, cel mai recent, prim-ministru al Portugaliei timp de opt ani (2015-2024).

În prima zi a mandatului, Antonio Costa, șefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas și comisarul european pentru extindere, Marta Kos, au sosit la Kiev pentru o vizită simbolică de sprijin pentru Ucraina. 

În timpul vizitei lor cu un caracter marcant simbolic, cei doi lideri europeni intenţionează să se întâlnească cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a-i da asigurări în ceea ce priveşte sprijinul Uniunii Europene în contextul războiului total al Rusiei împotriva Ucrainei, care a început în februarie 2022, informează Agerpres.

„Din prima zi a războiului, UE a fost alături de Ucraina. Din prima zi a mandatului nostru, ne reafirmăm sprijinul neclintit pentru poporul ucrainean. Sunt mândru să mă aflu la Kiev cu Kaja Kallas și Marta Kos”, a scris noul preşedinte al Consiliului European, pe platforma X.

„Am venit să transmitem un mesaj clar: suntem alături de Ucraina şi continuăm să-i oferim tot sprijinul”, a declarat Antonio Costa  jurnaliştilor care îl însoţesc. 

Costa a adăugat că acest sprijin include ajutor umanitar, financiar, militar şi diplomatic. 

Noul preşedinte al Consiliului European a mai declarat că, în afară de războiul în curs, un alt subiect va fi „viitorul european comun” şi intenţia Ucrainei de a adera la UE.
 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
NATO4 hours ago

Trump, după întâlnirea tripartită cu Zelenski și Macron la Paris: Ucraina ar dori să încheie un acord de pace. Este timpul ca Vladimir să acționeze, China poate ajuta

POLITICĂ5 hours ago

Ministrul Predoiu: Constituția ne cere să respingem orice formă de extremism sau violență și să rămânem parte a lumii europene și euroatlantice

ROMÂNIA5 hours ago

Mesajul premierului de Ziua Constituției: Legea fundamentală rămâne garantul menținerii drumului nostru european și euroatlantic

NATO5 hours ago

Cehia, Portugalia și Spania condamnă ingerințele străine maligne în România: Doar românii își vot decide viitorul/ Încredere deplină în procesele democratice din România

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Siegfried Mureșan: Cea mai mare alianţă de centru-dreapta din lume condamnă interferenţa Rusiei în alegerile din România

SECURITATE6 hours ago

Trilaterală Macron-Trump-Zelenski la Elysee: Pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina, afirmă liderul ucrainean

ROMÂNIA7 hours ago

MApN: Afirmațiile că România pregătește trimiterea de efective ale Armatei în Ucraina sunt “false” şi “manipulatoare”

JUSTIȚIE7 hours ago

Ziua Constituției. Klaus Iohannis: Constituția este un scut împotriva amenințărilor la adresa democrației. Aderarea României la NATO și UE sunt direcții constituționale ireversibile

ROMÂNIA7 hours ago

Mesajul președintelui CCR de Ziua Constituției: CCR va continua să apere Constituția în fața forțelor care amenință valorile fundamentale ale democrației

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Siria: Regimul al-Assad a fost răsturnat de la putere după 50 de ani. Donald Trump anunță că Bashar al-Assad a fugit din țară, pierzând “protecția Rusiei lui Putin”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII4 days ago

Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE

POLITICĂ7 days ago

Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat

Trending