Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE cer Rusiei să înceteze războiul, recunosc alegerea căii europene de către Ucraina și își afirmă angajamentul de a fi alături de Republica Moldova

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au reafirmat joi Declarația de la Versailles, recunoscând aspirațiile europene și opțiunea europeană a Ucrainei, în timp ce și-au reafirmat și angajamentul de a fi alături de Republica Moldova, în cadrul unor concluzii adoptate la summitul european de la Bruxelles.

Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri au Uniunii Europene au cerut crearea unui fond de solidaritate pentru a sprijini redresarea economică a Ucrainei după invazia rusă. De asemenea, Uniunea Europeană a acuzat Rusia de comiterea de crime de război în Ucraina, declaraţia summitului de la Bruxelles afirmând că Moscova va fi “trasă la răspundere în conformitate cu dreptul internaţional”.

“Consiliul European solicită Rusiei să înceteze imediat agresiunea sa militară pe teritoriul Ucrainei, să își retragă imediat și necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional”, au statuat liderii în declarația adoptată după ce au desfășurat un schimb de opinii cu președintele Statelor Unite privind cooperarea transatlantică în contextul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au subliniat că “Uniunea Europeană este alături de Ucraina și de poporul său, iar Consiliul European reafirmă Declarația de la Versailles, recunoscând aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina“. Astfel, Consiliul European adresează o nouă invitație Comisiei să își prezinte avizul în conformitate cu dispozițiile relevante din tratate.

“Consiliul European își reafirmă totodată angajamentul de a fi alături de Republica Moldova și de poporul său”, este afirmația cu care liderii conchid concluziile adoptate joi seară la summitul de la Bruxelles.

Declarația integrală adoptată de liderii UE

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei încalcă grav dreptul internațional și provoacă pierderi de vieți omenești și rănirea civililor la o scară enormă. Rusia direcționează atacurile împotriva populației civile și vizează obiective civile, inclusiv spitale, unități medicale, școli și adăposturi. Aceste crime de război trebuie să înceteze imediat. Cei responsabili și complicii lor vor fi trași la răspundere în conformitate cu dreptul internațional. Sunt inacceptabile asediul Mariupolului și al altor orașe ucrainene, precum și refuzul forțelor militare ruse de a permite accesul umanitar. Forțele ruse trebuie să prevadă imediat căi sigure către alte zone din Ucraina, precum și posibilitatea furnizării de ajutor umanitar în Mariupol și în alte orașe asediate.

Consiliul European îndeamnă Rusia să garanteze de urgență trecerea în condiții de siguranță a civililor blocați în toate celelalte zone de război către destinația dorită de aceștia, să elibereze imediat toți ostaticii, să asigure accesul umanitar neîntrerupt și să creeze coridoare umanitare. De asemenea, acesta îndeamnă Rusia să își respecte pe deplin obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional, inclusiv al dreptului internațional umanitar, precum și să respecte recenta ordonanță a Curții Internaționale de Justiție.

Consiliul European solicită Rusiei să înceteze imediat agresiunea sa militară pe teritoriul Ucrainei, să își retragă imediat și necondiționat toate forțele și echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional.

Uniunea Europeană este alături de Ucraina și de poporul său, iar Consiliul European reafirmă Declarația de la Versailles, recunoscând aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina, astfel cum se menționează în Acordul de asociere. Consiliul European adresează o nouă invitație Comisiei să își prezinte avizul în conformitate cu dispozițiile relevante din tratate. Uniunea Europeană va continua să ofere sprijin politic, financiar, material și umanitar coordonat. Până în prezent, Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni semnificative, care au un impact masiv asupra Rusiei și Belarusului, și este în continuare pregătită să elimine lacunele și să vizeze eludările efective și potențiale, precum și să acționeze rapid cu noi sancțiuni substanțiale coordonate împotriva Rusiei și a Belarusului, menite să obstrucționeze în mod eficace capacitatea Rusiei de a continua agresiunea. Consiliul European face apel la toate țările să se alinieze la aceste sancțiuni. Trebuie oprită orice încercare de eludare a sancțiunilor sau de sprijinire a Rusiei prin alte mijloace.

Agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei a forțat milioane de oameni să fugă din locuințele lor. Mulți dintre ei au găsit adăpost și siguranță în Uniunea Europeană, acestea fiind facilitate prin mecanismul de protecție temporară. Ar trebui acordată o atenție deosebită nevoilor celor mai vulnerabili și măsurilor de prevenire și depistare a traficului de persoane. Consiliul European aduce un omagiu tuturor cetățenilor, organizațiilor și guvernelor din întreaga Europă care și-au demonstrat solidaritatea cu cei care fug din calea acestui război atroce.

Această criză reprezintă o provocare semnificativă pentru infrastructura și serviciile publice ale statelor gazdă, în special la frontierele cu Ucraina. Consiliul European recunoaște toate eforturile depuse deja pentru primirea refugiaților care fug din calea războiului din Ucraina, invită toate statele membre să își intensifice eforturile într-un spirit neîntrerupt de unitate și solidaritate și invită Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a facilita aceste eforturi. De asemenea, solicită să se finalizeze urgent lucrările cu privire la propunerile recente ale Comisiei de sprijinire a statelor membre, astfel încât să fie asigurată posibilitatea de mobilizare rapidă a fondurilor UE pentru refugiați și gazdele acestora, și invită Comisia să lucreze la propuneri suplimentare de consolidare a sprijinului UE în acest sens. Consiliul European invită statele membre să elaboreze, cu sprijinul Comisiei, planuri pentru situații neprevăzute, pentru a răspunde, de asemenea, nevoilor pe termen mediu și lung.

Uniunea Europeană se angajează să asigure fluxuri continue și neîntrerupte de energie electrică și gaze către Ucraina. Recenta sincronizare a rețelelor de electricitate din Ucraina și din Moldova cu cele ale UE constituie o realizare remarcabilă. Ea dovedește că acum perspectivele noastre sunt interconectate. Securitatea instalațiilor nucleare din Ucraina trebuie asigurată, inclusiv cu sprijinul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

Având în vedere distrugerile și pierderile enorme cauzate Ucrainei de agresiunea militară a Rusiei, Uniunea Europeană se angajează să ofere sprijin guvernului ucrainean pentru nevoile imediate ale acestuia și, după ce asaltul rus va fi încetat, pentru reconstrucția unei Ucraine democratice. În acest scop, Consiliul European convine să constituie un fond fiduciar pentru solidaritatea cu Ucraina, îi invită pe partenerii săi internaționali să participe la acesta și solicită începerea fără întârziere a pregătirilor în acest sens. Solicită Comisiei să continue furnizarea de asistență tehnică Ucrainei pentru a o ajuta să pună în aplicare reformele necesare.

Consiliul European solicită organizarea în timp util a unei conferințe internaționale pentru a colecta fonduri în cadrul fondului fiduciar pentru solidaritatea cu Ucraina.

Consiliul European își reafirmă totodată angajamentul de a fi alături de Republica Moldova și de poporul său.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: România speră la o cale a dialogului între Bruxelles și Budapesta privind suspendarea fondurilor UE. Orice măsură drastică trebuie foarte bine discutată

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, cu privire la propunerea Comisiei Europene referitoare la suspendarea unor fonduri din finanţarea europeană către Ungaria, din cauza riscurilor legate de corupţie, că poziţia României este că orice măsură drastică trebuie bine discutată şi bine fundamentată şi şi-a exprimat speranţa că vor fi găsite căi de comunicare între Bruxelles şi Budapesta şi soluţii la aceste probleme.

Șeful statului a făcut aceste afirmații în cadrul unor declarații de presă susținute la New York, după ce a susținut un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. El a fost întrebat care este poziția României cu privire la propunerea Comisiei Europene ca statele membre ale UE să suspende fonduri din finanțarea europeană pentru Ungaria din cauza riscurilor legate de corupție.

“Poziţia României este că orice măsură drastică trebuie bine discutată şi bine fundamentată. Şi speranţa mea în continuare, am spus-o şi recent la o declaraţie publică, este că între Bruxelles şi Budapesta se găsesc căi de comunicaţii şi se găsesc soluţii la aceste probleme, fiindcă altfel fronturile se întăresc, disensiunile se amplifică şi nu cred că îşi doreşte cineva să apară în interiorul Uniunii Europene noi crize care nu pot pur şi simplu să aducă nimic bun. Sper în continuare în calea dialogului şi pe această temă”, a precizat președintele.

Comisia Europeană a cerut duminica trecută suspendarea unei finanțări de 7,5 miliarde de euro (7,5 miliarde de dolari) din fondurile UE destinate Ungariei din cauza unor dispute legate de corupție, drepturi și statul de drept.

Decizia finală revine Consiliului, instituţie ce reprezintă statele membre, care are la dispoziţie o lună pentru a decide. Perioada poate fi prelungită cu încă două luni.

În încercarea de a evita o astfel de decuplare de banii europeni, Guvernul Ungariei a înaintat Parlamentului un proiect de lege anticorupție pentru a evita pierderea fondurilor europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Turcia și Marea Britanie ar urma să fie invitate la prima reuniune a Comunității politice europene care va avea loc la Praga pe 6 octombrie

Published

on

© European Union, 2022

Turcia şi Regatul Unit “ar urma să fie invitate” la prima reuniune a “Comunităţii politice europene”, care îi va reuni pe 6 octombrie, la Praga, pe liderii celor 27 state membre ale Uniunii Europene şi pe cei ai ţărilor candidate sau vecine ale UE, relatează miercuri AFP, citând surse europene.

Pe lângă statele membre UE, liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), ai Norvegiei, Elveţiei, Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei, Turciei, Armeniei şi Azerbaidjanului ar urma să primească ” în curând” o invitaţie, potrivit uneia dintre aceste surse.

“Această listă este definitivă”, a precizat un diplomat european. O altă sursă diplomatică a afirmat, mai prudent, că “vor continua consultările”, relatează Agerpres.

Acest proiect de platformă de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârşitul lui august că susţine iniţiativa, evocând ”o Uniune a 36 de țări”, care cuprinde Balcanii de Vest, Ucraina, R. Moldova și Georgia. Și președintele român Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Prima reuniune va avea loc la nivelul şefilor de stat şi de guvern pe 6 octombrie în Republica Cehă, ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, în ajunul unui summit al Celor 27.

Aceasta ar urma să permită “o discuţie politică privind chestiunile strategice de interes comun pentru continentul european (…), în principal războiul Rusiei împotriva Ucrainei, criza energiei şi situaţia economică”, susţine o sursă sursă europeană.

Reuniunea va fi formată dintr-o sesiune plenară, mese rotunde, întâlniri bilaterale şi un dineu în închidere. Această “Comunitate politică europeană” nu reprezintă o soluţie alternativă la extinderea UE, insistă aceeaşi sursă.

În discursul său către ambasadorii în Franţa de la 1 septembrie, Emmanuel Macron a explicat că acest for se va reuni o dată la şase luni.

Chestiunea participării Turciei – care are profunde diferende frontaliere cu Grecia şi Cipru – “este ridicată de mulţi alţi membri, ea va fi dezbătută, şi Franţa nu are drept de veto”, a spus el.

Pentru Regatul Unit, care a ieşit din UE, invitaţia la forum va fi trimisă noului premier Liz Truss, cea care în perioada în care era ministru de externe a exclus implicarea Marii Britanii în comunitatea politică europeană.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Consiliului European îi cere Comisiei Europene să vină cu soluții pentru a combate criza prețurilor la energie: Nu avem nicio zi de pierdut

Published

on

© European Union, 2022

Președintele Consiliului European, Charles Michel, este de părere că executivul european nu poate aștepta până la discursul președintei Ursula von der Leyen privind Starea Uniunii, programat pentru 14 septembrie, pentru a propune soluții  care să combată criza prețurilor la energie.

”Nu avem nicio zi de pierdut”, a punctat Michel într-un interviu pentru mai multe publicații europene, dat publicității sâmbătă, informează Politico Europe.

Președintele Consiliului European a mai spus că este important ca Uniunea Europeană să abordeze problema plafonării prețurilor.

”Nu este un lucru nou. Nu am demarat astăzi această dezbatere”, a fost citat Michel. ”Acesta este motivul pentru care, în trecut, am invitat de mai multe ori Comisia să vină cu măsuri concrete pentru a sprijini statele membre să ia o decizie”, a completat oficialul european.

Conaționalul său, premierul belgian, Alexander De Croo, a lansat un apel la adresa Uniunii Europene ” să ”oprească hemoragia” prețurilor ridicate la energie, considerând că ”Europa trebuie să demonstreze că este capabilă să își protejeze cetățenii, să își protejeze companiile”.

Germania, cea mai mare economie europeană, este deschisă la discutarea unui sistem de plafonare a prețurilor la livrările de gaze la nivel european.

În egală măsură, premierul italian, Mario Draghi, cel polonez, Mateusz Morawiecki, dar și cancelarul austriac, Karl Nehammer, au propus decuplarea prețului energiei electrice de cel la gazelor, o idee care pare să fie primită cu deschidere de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

”Dacă vă uitați la prețul energiei electrice, 94% din prețul energiei electrice este compus din alte lucruri, în principal gaz, decât ETS. ETS reprezintă doar 6%. Sau dacă vă uitați la evoluția prețului: Comparativ cu anul trecut, ETS a crescut cu 58%, în principal pentru că se folosește mai mult cărbune, dar gazul a crescut cu 580% – de zece ori. Prin urmare, ar trebui să ne ocupăm cu adevărat de factorul care determină această creștere a prețului energiei electrice”, a fost explicația înaltului oficial european oferită în intervenția sa la Summitul privind securitatea energetică de la Marea Baltică.

De altfel, președinta Comisiei Europene a făcut publică informația potrivit căreia instituția pe care o prezidează lucrează la o ”procedură de urgență și la reformarea structurală a pieței energiei electrice”.

Este de așteptat ca aceasta să propună o plafonare a prețului gazului rusesc care vine prin conducte spre Europa, dar și ”taxarea suplimentară a profiturilor excepţionale, ca măsură de urgenţă într-un moment de criză”.

Miniștrii energiei din UE vor avea o reuniune de urgență pe 9 septembrie pentru a discuta despre această criză.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL14 mins ago

UE denunță decizia luată de Serbia de a purta cu Rusia consultări privind politica externă: „Ridică semne de întrebare serioase”

NATO14 mins ago

Președintele turc denunță un ”joc periculos” al Greciei în Marea Egee

SUA58 mins ago

Kamala Harris l-a asigurat pe premierul nipon Fumio Kishida de „angajamentul de fier” al SUA față de apărarea Japoniei

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Directorul AIEA și șeful autorității nucleare din Iran au discutat, la Viena, despre programul nuclear: S-a reluat dialogul privind clarificarea problemelor de siguranță

MAREA BRITANIE1 hour ago

Marea Britanie impune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la ”referendumurile false” organizate de Moscova în vederea alipirii unor teritorii ucrainene

ROMÂNIA1 hour ago

Nicolae Ciucă: Fostul premier nipon, Shinzo Abe, va fi păstrat în amintirea noastră și ca un prieten adevărat al României

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Republica Moldova va plăti în avans către Gazprom pentru a asigura livrările de gaz pentru luna septembrie

SUA13 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA18 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA18 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU6 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending