Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE dau undă verde sancțiunilor împotriva autorităților din Belarus. Angela Merkel: Acționăm împotriva celor se opun mișcării democratice

Published

on

© European Union, 2020

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au decis joi noaptea, la Bruxelles, să dea undă verde unor sancțiuni împotriva autorităților din Belarus, însă nu și împotriva președintelui Aleksandr Lukașenko, după ce au ajuns și la un acord privind un mesaj de fermitate însoţit de ameninţarea cu sancţiuni adresat Turciei, într-o nouă strategie duală la adresa Ankarei.

După negocieri intense, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au căzut de acord cu “faptul că ar trebui impuse măsuri restrictive“, se arată în textul concluziilor adoptate. În consecință, liderii statelor membre au invitat “Consiliul să adopte fără întârziere decizia în cauză“.

Săptămâna trecută, Consiliul UE, la nivelul miniștrilor de externe, a eșuat în a agrea un regim de sancțiuni împotriva autorităților de la Minsk, Cipru blocând o astfel de decizie și cerând la schimb o poziție mai dură a Uniunii Europene în raport cu Turcia.

De asemenea, Consiliul European încurajează Comisia Europeană să pregătească un plan cuprinzător de sprijin economic pentru Belarusul democratic“, se subliniază în concluziile șefilor de stat sau de guvern europeni, o propunere care a fost reliefată și în declarația comună a președinților Lituaniei, Poloniei și României.

Într-o conferință de presă ce a urmat negocierilor din prima zi a summitului special, președintele Consiliului European, alături de președinta Comisiei Europene, a recunoscut însă că președintele contestat al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, nu se află pe lista de sancțiuni, așa cum și-ar fi dorit unele state precum țările baltice. Aceste sancţiuni au în vedere circa 40 de oficiali belaruşi acuzaţi de represiunea opoziţiei sau falsificarea rezultatului alegerilor prezidenţiale de la 9 august.

Însă, Charles Michel și Ursula von der Leyen au evidențiat unitatea UE și “dorința noastră de a avea o voce mai puternică pe scena internațională“.

Pe același subiect, cancelarul german Angela Merkel a spus că negocierile s-au încheiat “cu mare succes” și că “sancțiunile împotriva actorilor din Belarus vor intra în vigoare, ceea ce înseamnă că Uniunea Europeană acționează împotriva celor care se opun mișcării democratice”.

Transmitem un semnal foarte important” a spus cancelarul Germaniei, țara care asigură președinția Consiliului UE.

Președintele francez Emmanuel Macron a căutat să explice de ce Aleksandr Lukashenko nu se află pe lista de sancțiuni: “Este o decizie conștientă pentru că noi îi cerem lui să accepte medierea din partea OSCE”.

“Sancționarea lui ar justifica într-un fel refuzul de a dialoga în continuare”, a spus el, adăugând însă măsuri restrictive împotriva liderului belarus ar putea fi impuse în viitor.

În concluziile adoptate, Consiliul European condamnă violența inacceptabilă a autorităților din Belarus împotriva protestatarilor pașnici, precum și intimidările și arestările și reținerile arbitrare survenite în urma alegerilor prezidențiale, nerecunoscând rezultatele acestora din urmă.

Consiliul European sprijină pe deplin dreptul democratic al poporului belarus de a-și alege președintele prin alegeri noi, libere și corecte, fără intervenții externe.

Consiliul European solicită autorităților belaruse să pună capăt violenței și represiunii, să îi elibereze pe toți deținuții și prizonierii politici, să respecte libertatea mass-mediei și societatea civilă și să demareze un dialog național incluziv. Este de acord cu faptul că ar trebui impuse măsuri restrictive și invită Consiliul să adopte fără întârziere decizia în cauză.

De asemenea, Consiliul European încurajează Comisia Europeană să pregătească un plan cuprinzător de sprijin economic pentru Belarusul democratic.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis și toți ceilalți lideri UE resping și condamnă anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene: Amenințarea nucleară nu va zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

“UE, inclusiv România, nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care RU le-a organizat, încălcând flagrant independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Facem apel la toate statele și organizațiile internaționale să respingă această anexare ilegală. Uniunea Europeană, inclusiv România, este ferm alături de Ucraina. Vom continua să acordăm Ucrainei un sprijin economic, militar, social și financiar puternic”, a afirmat președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj pe Twitter însoțit de declarația comună adoptată de liderii UE.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Declarația integrală a liderilor UE:

“Respingem cu fermitate și condamnăm fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. Prin subminarea deliberată a ordinii internaționale bazate pe reguli și prin încălcarea flagrantă a drepturilor fundamentale ale Ucrainei la independență, suveranitate și integritate teritorială, principii fundamentale consacrate în Carta ONU și în dreptul internațional, Rusia pune în pericol securitatea globală

Nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale. Nu vom recunoaște niciodată această anexare ilegală. Aceste decizii sunt nule și neavenite și nu pot produce niciun fel de efect juridic. Crimeea, Kherson, Zaporizhzhia, Donețk și Luhansk sunt Ucraina. Facem apel la toate statele și organizațiile internaționale să respingă fără echivoc această anexare ilegală.

În fața războiului de agresiune al Rusiei, precum și a celei mai recente escaladări a Moscovei, Uniunea Europeană este în mod hotărât alături de Ucraina și de poporul său. Suntem de neclintit în sprijinul nostru pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Ucraina își exercită dreptul legitim de a se apăra împotriva agresiunii rusești pentru a redobândi controlul deplin asupra teritoriului său și are dreptul de a elibera teritoriile ocupate în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Amenințările nucleare făcute de Kremlin, mobilizarea militară și strategia de a încerca să prezinte în mod fals teritoriul Ucrainei ca fiind al Rusiei și de a pretinde că războiul ar putea avea loc acum pe teritoriul Rusiei nu ne vor zdruncina hotărârea.

Ne vom consolida măsurile restrictive de contracarare a acțiunilor ilegale ale Rusiei. Acestea vor spori și mai mult presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului său de agresiune.

Reiterăm faptul că Uniunea Europeană este ferm alături de Ucraina și va continua să ofere Ucrainei un sprijin economic, militar, social și financiar puternic atât timp cât va fi nevoie”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul britanic Liz Truss va participa la primul summit al Comunității Politice Europene de la Praga și se oferă să-l găzduiască pe următorul la Londra

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Liz Truss, a decis să participe la prima întâlnire a Comunităţii Politice Europene pe 6 octombrie la Praga, și s-a oferit să găzduiască, la Londra, viitorul summit al acestei inițiative, deși cu câteva luni în urmă a respins participarea Marii Britanii la acest proiect gândit de președintele francez Emmanuel Macron pentru a evita percepția că britanicii vor să revină într-o formă sau alta aproape de Uniunea Europeană la câțiva ani după Brexit.

Şefa guvernului conservator intenţionează să participe pentru că energia şi migraţia, pe agenda reuniunii, sunt printre priorităţile ei şi necesită colaborarea cu alţi lideri europeni, potrivit agenţiei de presă britanice PA.

Potrivit Politico Europe, Marea Britanie a făcut cunoscut europenilor că Liz Truss, în plină furtună din cauza planului ei masiv de reducere a impozitelor, doreşte nu doar să participe la întâlnirea din 6 octombrie, dar şi să găzduiască la Londra următorul summit al acestei noi instanţe. La șase ani de la votul pentru Brexit, premierul eurosceptic Liz Truss vrea să readucă Marea Britanie în arena politică europeană, titrează publicația menționată.

Dorința lui Truss este cu atât mai interesantă cu cât în perioada în care era ministru de externe şi-a manifestat, totuşi, scepticismul faţă de proiectul unei platforme de dialog politic şi cooperare lansat de preşedintele francez, Emmanuel Macron.

“Preferinţa mea este să mă bazez pe structurile care există deja şi funcţionează cu succes, fie că sunt G7 sau NATO”, declarase ea. Între timp, Truss și Macron au discutat despre comunitatea politică din care Marea Britanie ar putea face parte atunci când s-au întâlnit la începutul acestei luni la New York. Cu toate acestea, au existat motive pentru care partea britanică a părut reticentă în a semna, nu în ultimul rând dorința de a evita să pară că Truss se alătură din nou la ceva care seamănă cu UE, acesta fiind motivul pentru care reprezentanții Regatului Unit au propus schimbarea numelui de “comunitate” în “forum” în timpul discuțiilor de joi.

În ultimii șase ani, de când Marea Britanie a votat pentru ieșirea din UE în 2016, guvernele succesive – în care Truss a servit – au încercat să se distanțeze de Bruxelles. În calitate de ministru de externe, înainte de a deveni premier, Truss a adoptat o poziție dură față de Bruxelles în ceea ce privește disputele legate de Brexit, inclusiv dezacordul în curs de desfășurare cu privire la normele comerciale pentru Irlanda de Nord.

Potrivit unui responsabil european, la prima reuniune a Comunităţii politice europene (CPE) au fost invitate 44 de ţări, informează și Agerpres. Pe lângă cele 27 de state membre ale Uniunii, au fost invitaţi liderii celor şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia), din Regatul Unit, Norvegia, Elveţia, Ucraina, Moldova, Islanda, Georgia, Turcia, Armenia, Azerbaidjan şi Liechtenstein. Politico Europe notează că și Republica Moldova s-a oferit să găzduiască viitorul summit al Comunității.

CPE urmează să conţină o sesiune plenară, mese rotunde, întâlniri bilaterale şi o cină de închidere. Uniunea Europeană a subliniat că această instanţă nu este o soluţie alternativă la extinderea blocului, mai scrie AFP.

Acest proiect al unei platforme de dialog politic şi de cooperare a fost lansat de preşedintele francez Emmanuel Macron la 9 mai, de Ziua Europei şi a primit sprijinul Consiliului European la summitul din luna iunie, când liderii europeni au asigurat că această comunitate “nu va înlocui politica de extindere a Uniunii”. De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat la sfârşitul lui august că susţine iniţiativa, evocând ”o Uniune a 36 de țări”, care cuprinde Balcanii de Vest, Ucraina, R. Moldova și Georgia. Și președintele român Klaus Iohannis s-a declarat de acord cu inițiativa comunității politice europene propuse de președintele francez Emmanuel Macron, însă a atenționat că aceasta nu trebuie să creeze “paralelisme și așteptări false” în ceea ce privește procesul de integrare europeană al statelor care doresc să adere la UE sau să fie un substitut în acest sens.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: România speră la o cale a dialogului între Bruxelles și Budapesta privind suspendarea fondurilor UE. Orice măsură drastică trebuie foarte bine discutată

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, cu privire la propunerea Comisiei Europene referitoare la suspendarea unor fonduri din finanţarea europeană către Ungaria, din cauza riscurilor legate de corupţie, că poziţia României este că orice măsură drastică trebuie bine discutată şi bine fundamentată şi şi-a exprimat speranţa că vor fi găsite căi de comunicare între Bruxelles şi Budapesta şi soluţii la aceste probleme.

Șeful statului a făcut aceste afirmații în cadrul unor declarații de presă susținute la New York, după ce a susținut un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU. El a fost întrebat care este poziția României cu privire la propunerea Comisiei Europene ca statele membre ale UE să suspende fonduri din finanțarea europeană pentru Ungaria din cauza riscurilor legate de corupție.

“Poziţia României este că orice măsură drastică trebuie bine discutată şi bine fundamentată. Şi speranţa mea în continuare, am spus-o şi recent la o declaraţie publică, este că între Bruxelles şi Budapesta se găsesc căi de comunicaţii şi se găsesc soluţii la aceste probleme, fiindcă altfel fronturile se întăresc, disensiunile se amplifică şi nu cred că îşi doreşte cineva să apară în interiorul Uniunii Europene noi crize care nu pot pur şi simplu să aducă nimic bun. Sper în continuare în calea dialogului şi pe această temă”, a precizat președintele.

Comisia Europeană a cerut duminica trecută suspendarea unei finanțări de 7,5 miliarde de euro (7,5 miliarde de dolari) din fondurile UE destinate Ungariei din cauza unor dispute legate de corupție, drepturi și statul de drept.

Decizia finală revine Consiliului, instituţie ce reprezintă statele membre, care are la dispoziţie o lună pentru a decide. Perioada poate fi prelungită cu încă două luni.

În încercarea de a evita o astfel de decuplare de banii europeni, Guvernul Ungariei a înaintat Parlamentului un proiect de lege anticorupție pentru a evita pierderea fondurilor europene.

Continue Reading

Facebook

NATO1 min ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

NATO13 mins ago

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

INTERNAȚIONAL46 mins ago

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

U.E.1 hour ago

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Cristian Bușoi4 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

ROMÂNIA5 hours ago

România acuză Rusia că încalcă grav Carta ONU după ce a anexat patru regiuni din Ucraina: Nu recunoaștem validitatea acestor acorduri ilegale și ilegitime

ROMÂNIA6 hours ago

Ministrul Transporturilor a discutat cu omologul lituanian despre nevoia de a asigura ”liniile de aprovizionare pe zona estică a UE”

NATO1 min ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending