Viitorul Europei și cele cinci scenarii prezentate de președintele Comisiei Europene în Cartea Albă se află vineri pe masa liderilor țărilor membre UE, în a doua zi a reuniunii Consiliului European.
Întruniți în formula celor 27, fără premierul britanic, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Francois Hollande și ceilalți lideri europeni își vor pronunța punctele de vedere asupra viitorului Uniunii Europene și asupra faptului că o nouă Europă a celor 27 trebuie să își decidă viitorul în mod colectiv.
Miza discuțiilor este extrem de ridicată: consensul de astăzi al liderilor UE se va regăsi în Declarația de la Roma din 25 martie, atunci când Europa va aniversa 60 de ani de la semnarea Tratatelor de instituire a Comunităților Europene.
”Este timpul ca Europa să privească înainte și să își proiecteze propriul viitor. Europenii și liderii lor sunt cei care trebuie să decidă viitorul lor, arată Comisia Europeană în ajunul reuniunii de vineri din noua casă a Consiliului UE, denumită sugestiv ”Europa”.
Imediat după votul favorabil privind Brexit, liderii UE-27 au demarat un proces de reflecție privind viitorul UE care să coincidă cu aniversarea a 60 de ani la semnarea Tratatelor de la Roma privind înființarea Comunităților Europene. În același context, Parlamentul European a votat la mijlocul lunii februarie 3 rapoarte nelegislative privind viitorul UE din trei perspective – valorificarea potențialului Uniunii conform actualului tratat de funcționare, oportunitățile privind un nou tratat UE și întărirea zonei euro – iar săptămâna trecută președintele Comisiei Europene a prezentat o Carte Albă privind viitorul UE cu cinci scenarii de integrare, în care prezintă modul în care Europa ar putea evolua până în 2025, în funcție de modul în care alege să răspundă. Unul dintre cele mai periculoase scenarii este considerat Europa cu mai multe viteze, plan pe care Franța, Germania, Italia și Spania par dispuse să-l susțină după summitul comun de la Versailles de pe 6 martie.
Citiți și Scenariile propuse de Juncker în Cartea Albă
Scenariul 1: Continuând pe același drum – UE-27 se axează pe realizarea agendei sale de reforme. Această strategie va aduce până în 2025 doar „progrese limitate” în domeniul slujbelor, economiei și monedei Euro, în vreme ce în domeniul apărării cooperarea UE „se adâncește în domeniile cercetării, industriei și dotării comune”, permițând „crearea unor capabilități militare comune și a unei solidarități financiare pentru misiuni UE în străinătate”.
Scenariul 2: Accent exclusiv pe piața unică – UE-27 se reaxează treptat pe piața unică, întrucât numărul domeniilor de politică în care cele 27 de state membre nu sunt în măsură să ajungă la o poziție comună este tot mai mare.
Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult (Europa cu mai multe viteze) – Crearea uneia sau mai multor „coaliții ale voinței” pentru a progresa în anumite domenii, cum ar fi apărare, securitate internă, fiscalitate și politici sociale. Alte state, în fara acestor coaliții, își „rezervă posibilitatea” de a face mai mult.
Scenariul 4: Mai puțin, dar mai eficient – UE-27 se concentrează pe rezultate mai multe și mai rapide în anumite domenii de politică, acționând în același timp mai puțin în cele în care nu există percepția că ar avea o valoare adăugată
Scenariul 5: Mult mai mult, împreună – Statele membre decid să pună în comun mai multe competențe, resurse și puteri decizionale în toate domeniile. Deciziile se iau mai rapid la nivel european și sunt puse în aplicare în timp scurt.
România consideră că obiectivul principal al Declarației de la Roma din 25 martie ar trebui să fie acela de a transmite un semnal clar că statele membre UE trebuie să rămână unite, coerente și angajate să conlucreze pentru o Europă puternică, bazată pe valori și incluzivă, care să fie în măsură să recâștige încrederea cetățenilor europeni, indică un document al Administrației Prezidențiale transmis CaleaEuropeana.ro, care relevă poziția pe care Klaus Iohannis o va transmite liderilor UE atât la Consiliul European de la Bruxelles, cât și contribuția României în contextul summitului de la Roma.
”Trebuie să axăm mai mult acțiunea noastră pe ceea ce cetățenii așteaptă cu adevărat de la Uniune și să evităm să acționăm pe baza unor scenarii orientate spre <o Europă cu mai multe viteze> sau <o Uniune a unor cercuri concentrice (închise)>, care au potențialul de a antrena dezintegrarea proiectului european”, se arată în documentul pe care Klaus Iohannis îl va susține în fața liderilor UE și care exprimă poziția prezentată în mai multe rânduri de șeful statului.
Documentul, dat publicității joi înainte de plecarea președintelui Klaus Iohannis la Bruxelles, este dublat și de varianta de lucru a Declarației de la Roma, obținută și prezentată de publicația EU Observer și care arată că referirile la o Europă cu mai multe viteze au fost atenuate de către liderii UE, în ceea ce poate fi considerată o victorie preliminară a statelor care nu se află în nucleul dur al forțelor europene, inclusiv a României.
În declarația sa de presă dinaintea deplasării la Bruxelles, Iohannis a punctat că cele cinci scenarii prezentate de președintele Comisiei reprezintă începutul fazei de dezbatere și nu în faza de decizie, iar primele concluzii ale procesului de reflecție de la Roma vor fi adoptate la Consiliul European din decembrie 2017. Mai mult, președintele a arătat, indirect, că perioada președinției române a Consiliului UE s-ar putea suprapune cu momentul istoric în care Uniunea Europeană își va stabili viitorul și scenariul pe care îl urmează.
.
