Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Liderii UE i-au dat mandat Comisiei Europene să vină urgent cu o nouă propunere de buget și un plan de relansare: “Trebuie să creștem puterea de foc a bugetului. Nu vorbim de miliarde, vorbim de trilioane”

Published

on

© European Union

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene i-au oferit joi un mandat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să formuleze o nouă propunere de cadru financiar multianual 2021-2027, care să cuprindă și un fond european de relansare economică post-criză provocată de coronavirus. Șefa executivului european urmează să vină cu un astfel de document în următoarea perioadă, valoarea financiară a acestei propuneri bugetare fiind preconizată a se ridica la 2 trilioane de euro (2.000 de miliarde). Ca o formalitate politică, șefii de stat sau de guvern au aprobat pachetul financiar de 540 de miliarde de euro agreat de miniștrii de finanțe la 9 aprilie și care va deveni operațional la 1 iunie.

“Am convenit să lucrăm pentru crearea unui fond de relansare, care este necesar și urgent. Acest fond va avea o amploare suficientă, direcționat către sectoarele și părțile geografice ale Europei cele mai afectate și va fi dedicat abordării acestei crize fără precedent. Prin urmare, am însărcinat Comisia să analizeze nevoile exacte și să vină urgent cu o propunere care să corespundă provocării cu care ne confruntăm. Propunerea Comisiei ar trebui să clarifice legătura cu cadrul financiar multianual, care în orice caz va trebui ajustat pentru a face față crizei actuale și a consecințelor acesteia”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință comună de presă cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De cealaltă parte, von der Leyen a precizat că amploarea noului buget și a instrumentor financiare de relansare economică vor fi de ordinul trilioanelor de euro și ținut să sublinieze că răspunsul trebuie să fie unul european, întrucât anumite state membre sau sectoare economice vor fi afectate mai mult decât altele de consecințele socio-economice asociate pandemiei de coronavirus.

Liderii au însărcinat Comisia să vină cu o propunere pentru răspunsul nostru colectiv la criză. Vom face o evaluare amănunțită a impactului crizei asupra întregi economii a Uniuni Europene, asupra economiilor statelor membre, dar și asupra unor sectoare specifice. Știm că PIB-ul se va diminua peste tot, însă unele state membre vor fi afectate mai mult decât altele și vom avea mai multe pagube în diferite sectoare, precum turismul, decât în altele. Știm că există și un impact fiscal diferit, având în vedere că anumite state membre pot furniza sprijin bugetar direct economiilor lor, iar altele nu. Răspunsul pe care va trebui să îl dăm trebuie să repare în primul rând pagubele provocate de criză și apoi să genereze o recuperare. (…) Sunt convinsă că există un singur instrument care poate livra magnitudinea acestei recuperări, iar acesta este bugetul european, legat în mod clar de fondul de relansare. Bugetul este testat în timp, toată lumea îl cunoaște, este de încredere pentru toate statele membre, este creat propriu-zis pentru investiții, coeziune și convergență. De aceea, sunt bucuroasă că statele membre și-au manifestat susținerea și unitatea pentru ca la nivelul Comisiei Europene să explorăm instrumente financiare în raport cu cadrul financiar multianual. Următorul buget multianual pe șapte ani trebuie adaptat la noile circumstanțe post-criza provocată de coronavirus și trebuie să îi sporim puterea de foc pentru a putea genera investițiile necesare în toată Uniunea Europeană. (…) Nu vorbim de miliarde, vorbim de trilioane“, a spus Ursula von der Leyen.

Ursula von der Leyen a semnalat faptul că statele membre și-au manifestat susținerea și unitatea pentru ca la nivelul Comisiei Europene să fie explorate instrumente financiare în raport cu cadrul financiar multianual.

“Următorul CFM, următorul buget de șapte ani, trebuie să se adapteze noilor circumstanțe, post-crizei provocate de coronavirus. Trebuie să-i creștem puterea de foc pentru a putea genera investițiile necesare în întreaga Uniune Europeană. Prin urmare, vom propune să creștem spațiul dintre plafonul existent în cadrul financiar multianual și plafonul resurselor proprii. Datorită garanțiilor legale ale statele membre, Comisia va putea strânge fonduri, care vor fi apoi canalizate prin bugetul european către statele membre”, a explicat ea, punctând că estimările actuale indică faptul că va fi necesar un plafon de resurse proprii de aproximativ 2% din Venitul Național Brut timp de doi sau trei ani în loc de nivelul actual de 1,2%.

“Banii strânși, așa cum spuneam, vor fi direcționați către Cadrul Financiar Multianual printr-un program de recuperare și concentrați într-o serie de programe care vor ajuta la soluționarea acestei crize”, a mai detaliat șefa Comisiei Europene.

În noua sa propunere de buget, Comisia Europeană va avea în vedere patru domenii, conform declarațiilor lui von der Leyen.

Este vorba despre 1) sprijin financiar sporit pentru investiții și reforme în statele membre și coeziune, 2) mai multe investiții în politicile moderne precum Pactul Ecologic European, politica digitală și autonomia strategică sporită a UE, 3) o finanțare dedicată rezilienței și instrumentelor pentru gestiunea crizelor, cuprinzând și lecțiile învățate din această criză, și 4) consolidarea sprijinului financiar pentru vecinătatea UE și pentru parteneri.

Investiția ar trebui să fie concentrată în primii ani și, desigur, este necesar să se găsească echilibrul potrivit între subvenții și împrumuturi. Acest întreg efort se referă la protejarea integrității pieței noastre unice și a Uniunii noastre. Și dacă o facem bine și reușim, atunci investițiile vor fi meritat fiecare cent pe care îl plătim acum“, a mai adăugat președinta Comisiei Europene.

Anterior videoconferinței liderilor europeni, foaia de parcurs trimisă de președintele Consiliului European Charles Michel către cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE sublinia faptul că relansarea economică a Uniunii Europene post-coronavirus va trebui să se bazeze pe revitalizarea pieței unice, pe o autonomie strategică a industriei pentru a reduce dependența de lanțurile de aprovizionare străine și pe un efort de investiții de tipul planului Marshall. Astfel, Michel le solicită liderilor europeni să stabilească calea de urmat în privința înființării unui Fond European de Relansare, legat de bugetul multianual al UE.

Deși președinții Comisiei Europene și Consiliului European nu au intrat în detalii extrem de specifice și nu au avansat sume ce vor fi alocate sau ce instrumente financiare vor fi folosite, un document de lucru al executivului european prezentat de Reuters și de Politico Europe înaintea videoconferinței liderilor europeni indică faptul că Comisia Europeană are în vedere un plan care ar pune la dispoziţie 2.000 de miliarde de euro pentru a finanţa revenirea economiei europene după recesiunea gravă pe care pandemia de coronavirus ar urma să o provoace în acest an.

Potrivit acestui document, atât următorul buget multianual al UE pentru perioada 2021-2027 cât şi un nou fond, denumit Instrument pentru Revenire, ar urma să fie utilizate pentru a relansa creşterea economică.

Potrivit propunerilor care există deocamdată, Comisia Europeană ar putea să împrumute 320 de miliarde de euro de pe piaţă iar jumătate din această sumă ar urma să fie împrumutată ulterior guvernelor statelor membre. Cealaltă jumătate ar urma să facă parte din următorul buget multianual al UE pentru perioada 2021-2027 şi să fie rambursată de guvernele UE după 2027, pe o perioadă lungă de timp, sau să fie rambursată via veniturile suplimentare viitoare la bugetul UE, de exemplu prin noi taxe introduse de UE.

O parte din aceşti bani ar putea fi acordaţi statelor membre şi sub formă de granturi.

De asemenea, ar urma să existe alte 200 de miliarde de euro în bugetul UE sub forma unui Fond de Revenire şi Rezistenţă precum şi alte 50 de miliarde de euro într-un fond de coeziune special, bani care vor fi plătiţi în avans pentru a fi cheltuiţi în perioada 2021-2022.

În documentul consultat de Reuters se mai arată că liderii UE ar putea sprijini textele legale pentru acest plan în luna iunie, ceea ce ar permite Instrumentului de Revenire să intre în funcţiune imediat iar următorului buget multianual al UE să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească de 103 milioane de euro destinată dezvoltării instalațiilor de stocare a energiei electrice

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutor de stat în valoare de 103 milioane de euro (512 milioane de lei) pentru sprijinirea construcției de instalații de stocare a energiei electrice în România.

Potrivit unui comunicat al instituției, măsura va fi finanțată parțial prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență (”RRF”), ca urmare a evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României și a adoptării acestuia de către Consiliu.

Obiectivul schemei este de a sprijini investițiile în instalații de stocare a energiei electrice în baterii, permițând o integrare fără probleme a energiei regenerabile provenite din surse eoliene și solare în sistemul energetic românesc.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unei subvenții directe pentru proiectele selectate în urma unui proces de licitație competitivă. Ajutorul pe beneficiar nu va depăși:

  • 100% din deficitul de finanțare al proiectului;
  • 167.000 de euro pe MWh de capacitate de stocare instalată sau
  • o sumă maximă de 15 milioane de euro. Proiectele vor fi selectate până la 31 decembrie 2023 și trebuie să fie finalizate până la 31 decembrie 2025.

Comisia a evaluat schema în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, precum și al Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (CEEAG).

Comisia a constatat că schema românească este necesară și adecvată pentru a accelera investițiile în instalații de stocare a energiei electrice, contribuind astfel la obiectivele strategice ale UE legate de tranziția ecologică.

În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporțională, deoarece ajutorul va fi limitat la minimul necesar și nu va avea efecte negative nejustificate asupra concurenței și comerțului în UE. Pe această bază, Comisia a aprobat schema românească în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Comisia Europeană evaluează cu prioritate măsurile care implică ajutoare de stat cuprinse în planurile naționale de redresare și a oferit îndrumare și sprijin statelor membre în fazele pregătitoare ale planurilor naționale, pentru a facilita desfășurarea rapidă a Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană plătește Ucrainei a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară pentru 2023 astfel încât Kievul să mențină în funcțiune serviciile esențiale

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Comisia Europeană a achitat marți o a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din pachetul de asistență financiară destinat Ucrainei, a cărui valoare totală se ridică la 18 miliarde de euro prin care Uniunea Europeană urmărește să ajute Kievul să-și acopere nevoile imediate de finanțare în 2023.

Conform unui comunicat al instituției, acest sprijin va ajuta Ucraina să continue să plătească salariile și pensiile și să mențină în funcțiune serviciile publice esențiale, cum ar fi spitalele, școlile și locuințele pentru persoanele relocate.

De asemenea, va permite Ucrainei să asigure stabilitatea macroeconomică și să restabilească infrastructura critică distrusă de Rusia în războiul său de agresiune, cum ar fi infrastructura energetică, sistemele de apă, rețelele de transport, drumurile și podurile.

”Cea de-a doua tranșă plătită astăzi Ucrainei, în valoare de 1,5 miliarde de euro, demonstrează sprijinul ferm al UE pentru Ucraina. Țara a înregistrat progrese importante în ceea ce privește reformele transformatoare, precum cele privind statul de drept. Acest lucru va facilita, de asemenea, efortul internațional de reconstrucție și va sprijini Ucraina pe calea sa europeană”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Plata de marți are loc după ce Comisia a constatat că Ucraina a înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a condițiilor de politică convenite și a respectat cerințele de raportare, care vizează asigurarea utilizării transparente și eficiente a fondurilor.

Ucraina a înregistrat progrese importante în ceea ce privește consolidarea statului de drept prin numirea unui nou șef al Biroului Național Anticorupție al Ucrainei. Stabilitatea financiară este consolidată datorită progreselor înregistrate în direcția unei mai bune supravegheri a băncilor de stat. Funcționarea sistemului de gaze va fi îmbunătățită datorită selecției unui consiliu de supraveghere al Naftogaz și va exista un climat de afaceri mai bun datorită simplificării cerințelor de acordare a licențelor și autorizațiilor.

O primă tranșă de 3 miliarde de euro în cadrul acestui pachet a fost achitată în luna ianuarie a acestui an. Comisia Europeană va continua să acorde sprijin financiar Ucrainei până la finalul acestui an prin deblocarea unor tranșe lunare de 1,5 miliarde de euro.

Citiți și
UE trimite Ucrainei prima tranșă de 3 miliarde de euro din ajutorul pentru 2023. Acesta este prima plată din cele 18 miliarde de euro destinate Kievului

Sprijinul total care a luat forma de asistență macrofinanciară, inclusiv plata de astăzi, destinat Ucrainei de la începutul războiului de agresiune al Rusiei a ajuns la 11,7 miliarde de euro. Fondurile au fost puse la dispoziția Ucrainei sub formă de împrumuturi extrem de avantajoase.

În total, de la începutul războiului, sprijinul acordat Ucrainei și ucrainenilor se ridică la aproximativ 67 de miliarde de euro.

Aceasta include sprijinul financiar, umanitar, bugetar de urgență și militar acordat Ucrainei de către UE, statele membre și instituțiile financiare europene, precum și resursele puse la dispoziție pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor ucrainenilor care fug de război în UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană sprijină în acest an 14 proiecte de reformă în România în vederea consolidării rezilienței și competitivității

Published

on

Comisia Europeană a aprobat o nouă rundă de 151 de proiecte în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST) pentru a sprijini toate statele membre în pregătirea, conceperea și punerea în aplicare a până la 326 de reforme de ultimă oră în 2023.

Proiectele sprijinite răspund unei nevoi de reformă exprimate de statele membre, fiind în același timp puternic aliniate la prioritățile Uniunii Europene în ceea ce privește administrațiile publice moderne și eficiente, strategiile de creștere durabilă și economiile reziliente.

Potrivit unui comunicat al instituției, multe proiecte de reformă sunt, de asemenea, legate de provocările Planurilor de Redresare și Reziliență și ale Planului REPowerEU.

Pentru 2023, Comisia a aprobat următoarele 14 proiecte de sprijinire a reformei pentru România:

  • Profesionalizarea personalului în domeniul achizițiilor publice – promovarea metodologiilor strategice, a integrității și a transparenței;
  • Consolidarea capacității Ministerului Public de investigare a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală;
  • Intervenții pentru reducerea sărăciei și creșterea echității prin utilizarea serviciilor comunitare integrate, parteneriate durabile și consolidarea comunităților locale;
  • Punerea în aplicare a schemei de sprijin pentru energia regenerabilă din România;
  • Îmbunătățirea mediului de afaceri prin punerea în aplicare a unei reforme simplificate în materie de acordare a licențelor;
  • Sprijin tehnic pentru autoritățile române în vederea implementării investiției eID în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Țara noastră este parte a unor proiecte multinaționale:

  • PACE – Mobilitatea funcționarilor publici;
  • PACE – Schimburi de cooperare între România și alte state membre în domenii cheie de interes;
  • Academia UE de supraveghere în domeniul finanțelor digitale;
  • Consolidarea reformelor strategice ale administrației fiscale prin intermediul instrumentului de evaluare a diagnosticului administrației fiscale în România;
  • Cadrul de gestionare a riscurilor ESG pentru sectorul financiar;
  • Cartografierea competențelor autorităților naționale în domeniul punerii în aplicare a măsurilor restrictive ale UE. Cele mai bune practici și recomandări legislative;
  • Demonstrarea conceptului de modele de inteligență artificială în monitorizarea abuzurilor de piață;
  • Comunicarea către publicul larg a beneficiilor planurilor de redresare și reziliență.

Din 2017 până în prezent, România a beneficiat de 79 de proiecte finanțate prin Instrumentul de sprijin tehnic sau prin predecesorul acestuia, Programul de sprijin pentru reforme structurale.

© European Commission

Sprijinul a vizat o gamă largă de politici, 10 la număr, inclusiv în administrația publică, o mai bună reglementare, cheltuielile publice, educația financiară, asistența medicală și educația. Un accent deosebit a fost pus pe digitalizare atât în sectorul public, cât și în cel privat.

© European Commission

Intensificarea cooperării între administrațiile publice din statele membre

În această nouă rundă de proiecte pentru 2023, IST va continua să se concentreze în mod deosebit pe îmbunătățirea capacității operaționale și a eficienței administrațiilor publice din statele membre. În acest context, va fi lansată o nouă inițiativă – Bursa de Cooperare între Administrațiile Publice (PACE) – pentru a promova învățarea reciprocă și cele mai bune practici între funcționarii publici din diferite state membre, în vederea consolidării capacității administrative, precum și a competențelor de elaborare și punere în aplicare a politicilor.

Pe parcursul acestui an, IST va consolida, de asemenea, cooperarea între statele membre prin intermediul celui mai mare număr de proiecte transnaționale, cu 33 de proiecte de reformă multinaționale și 10 proiecte multiregionale.

Comisia Europeană va sprijini statele membre în abordarea provocărilor comune, prin promovarea învățării reciproce și prin dezvoltarea unor abordări comune, oferind în același timp un sprijin personalizat pentru fiecare stat membru sau regiune.

Menținerea atenției asupra reformelor legate de prioritățile-cheie comune

Proiectele din cadrul IST 2023 vor continua să sprijine statele membre în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor în vederea realizării tranziției ecologice și digitale. 32 % dintre proiectele din cadrul STI 2023 se concentrează pe punerea în aplicare a obiectivelor privind Pactul verde european, iar 40 % pe tranziția digitală și pe inovare.

Pentru a consolida solidaritatea cu Ucraina și pentru a fi mai eficace în utilizarea setului nostru de instrumente, IST va sprijini statele membre în punerea în aplicare a sancțiunilor împotriva Rusiei.

De exemplu, pentru a îmbunătăți înghețarea activelor, sprijinul va fi direcționat către identificarea proprietății sau a controlului efectiv al unei societăți. Sprijinul acordat de IST va contribui, de asemenea, la monitorizarea tranzacțiilor cripto pentru a preveni eludarea sancțiunilor, precum și la cartografierea competențelor autorităților naționale pentru punerea în aplicare a sancțiunilor.

În contextul Anului european al competențelor, IST a sprijini, de asemenea, mai multe state membre în elaborarea strategiei naționale privind competențele pentru a depăși deficitul de competențe și inadecvarea acestora.

Promovarea intensă a proiectelor emblematice IST

O treime din reforme implică proiecte emblematice în domeniul energiei, administrației publice, finanțelor publice, integrării migranților și asistenței medicale.

De exemplu, inițiativa emblematică privind îngrijirea integrată vizează statele membre care doresc să elaboreze și să pună în aplicare reforme menite să îmbunătățească interoperabilitatea și digitalizarea sistemelor de sănătate.

Instrumentul de sprijin tehnic (IST) este programul UE care oferă expertiză tehnică adaptată statelor membre ale UE pentru a elabora și a pune în aplicare reforme. Bugetul acestuia se ridică la 864 milioane de euro pentru perioada 2021-2027 (la prețurile actuale) Sprijinul se acordă la cerere și nu necesită cofinanțare din partea statelor membre.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN21 mins ago

Dmitro Kuleba și Roberta Metsola au abordat într-o discuție telefonică ”demersurile în vederea creării unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI30 mins ago

Victor Negrescu cere Parlamentului European și Comisiei Europene să conteste legalitatea veto-ului Austriei împotriva aderării României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA37 mins ago

Nicolae Ciucă merge joi în R. Moldova. Premierul se va întâlni cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean pentru a reconfirma sprijinul României pentru parcursul european al țării

G71 hour ago

Japonia intenționează să contribuie financiar la Fondul voluntar al NATO pentru a sprijini Ucraina cu arme neletale ”până când pacea va reveni în frumoasa țară”

NATO2 hours ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

ROMÂNIA3 hours ago

Departamentul de Stat al SUA constată în raportul anual privind drepturile omului în România probleme legate de corupție generalizată, cenzură, mită, stimulate de lipsa unor mecanisme eficiente

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Charles Michel îi invită pe Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți șefi de stat sau de guvern la Bruxelles pentru a discuta despre situația din Ucraina, competitivitatea UE, securitatea energetică și migrație

CHINA4 hours ago

Declarație cu repetiție anti-SUA și anti-NATO semnată de Putin și Xi la Moscova: Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia

NATO4 hours ago

SUA au inaugurat prima garnizoană militară permanentă în Polonia, cu misiunea de a coordona sprijinul pentru forțele americane de pe flancul estic al NATO

MAREA BRITANIE5 hours ago

Miniștrii de externe român și britanic vor semna, la Londra, Declarația Comună de actualizare a Parteneriatului Strategic România – Marea Britanie

NATO2 hours ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO5 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE6 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA6 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL1 week ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.2 weeks ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Team2Share

Trending