Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Liderii UE i-au dat mandat Comisiei Europene să vină urgent cu o nouă propunere de buget și un plan de relansare: “Trebuie să creștem puterea de foc a bugetului. Nu vorbim de miliarde, vorbim de trilioane”

Published

on

© European Union

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene i-au oferit joi un mandat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să formuleze o nouă propunere de cadru financiar multianual 2021-2027, care să cuprindă și un fond european de relansare economică post-criză provocată de coronavirus. Șefa executivului european urmează să vină cu un astfel de document în următoarea perioadă, valoarea financiară a acestei propuneri bugetare fiind preconizată a se ridica la 2 trilioane de euro (2.000 de miliarde). Ca o formalitate politică, șefii de stat sau de guvern au aprobat pachetul financiar de 540 de miliarde de euro agreat de miniștrii de finanțe la 9 aprilie și care va deveni operațional la 1 iunie.

“Am convenit să lucrăm pentru crearea unui fond de relansare, care este necesar și urgent. Acest fond va avea o amploare suficientă, direcționat către sectoarele și părțile geografice ale Europei cele mai afectate și va fi dedicat abordării acestei crize fără precedent. Prin urmare, am însărcinat Comisia să analizeze nevoile exacte și să vină urgent cu o propunere care să corespundă provocării cu care ne confruntăm. Propunerea Comisiei ar trebui să clarifice legătura cu cadrul financiar multianual, care în orice caz va trebui ajustat pentru a face față crizei actuale și a consecințelor acesteia”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o conferință comună de presă cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De cealaltă parte, von der Leyen a precizat că amploarea noului buget și a instrumentor financiare de relansare economică vor fi de ordinul trilioanelor de euro și ținut să sublinieze că răspunsul trebuie să fie unul european, întrucât anumite state membre sau sectoare economice vor fi afectate mai mult decât altele de consecințele socio-economice asociate pandemiei de coronavirus.

Liderii au însărcinat Comisia să vină cu o propunere pentru răspunsul nostru colectiv la criză. Vom face o evaluare amănunțită a impactului crizei asupra întregi economii a Uniuni Europene, asupra economiilor statelor membre, dar și asupra unor sectoare specifice. Știm că PIB-ul se va diminua peste tot, însă unele state membre vor fi afectate mai mult decât altele și vom avea mai multe pagube în diferite sectoare, precum turismul, decât în altele. Știm că există și un impact fiscal diferit, având în vedere că anumite state membre pot furniza sprijin bugetar direct economiilor lor, iar altele nu. Răspunsul pe care va trebui să îl dăm trebuie să repare în primul rând pagubele provocate de criză și apoi să genereze o recuperare. (…) Sunt convinsă că există un singur instrument care poate livra magnitudinea acestei recuperări, iar acesta este bugetul european, legat în mod clar de fondul de relansare. Bugetul este testat în timp, toată lumea îl cunoaște, este de încredere pentru toate statele membre, este creat propriu-zis pentru investiții, coeziune și convergență. De aceea, sunt bucuroasă că statele membre și-au manifestat susținerea și unitatea pentru ca la nivelul Comisiei Europene să explorăm instrumente financiare în raport cu cadrul financiar multianual. Următorul buget multianual pe șapte ani trebuie adaptat la noile circumstanțe post-criza provocată de coronavirus și trebuie să îi sporim puterea de foc pentru a putea genera investițiile necesare în toată Uniunea Europeană. (…) Nu vorbim de miliarde, vorbim de trilioane“, a spus Ursula von der Leyen.

Ursula von der Leyen a semnalat faptul că statele membre și-au manifestat susținerea și unitatea pentru ca la nivelul Comisiei Europene să fie explorate instrumente financiare în raport cu cadrul financiar multianual.

“Următorul CFM, următorul buget de șapte ani, trebuie să se adapteze noilor circumstanțe, post-crizei provocate de coronavirus. Trebuie să-i creștem puterea de foc pentru a putea genera investițiile necesare în întreaga Uniune Europeană. Prin urmare, vom propune să creștem spațiul dintre plafonul existent în cadrul financiar multianual și plafonul resurselor proprii. Datorită garanțiilor legale ale statele membre, Comisia va putea strânge fonduri, care vor fi apoi canalizate prin bugetul european către statele membre”, a explicat ea, punctând că estimările actuale indică faptul că va fi necesar un plafon de resurse proprii de aproximativ 2% din Venitul Național Brut timp de doi sau trei ani în loc de nivelul actual de 1,2%.

“Banii strânși, așa cum spuneam, vor fi direcționați către Cadrul Financiar Multianual printr-un program de recuperare și concentrați într-o serie de programe care vor ajuta la soluționarea acestei crize”, a mai detaliat șefa Comisiei Europene.

În noua sa propunere de buget, Comisia Europeană va avea în vedere patru domenii, conform declarațiilor lui von der Leyen.

Este vorba despre 1) sprijin financiar sporit pentru investiții și reforme în statele membre și coeziune, 2) mai multe investiții în politicile moderne precum Pactul Ecologic European, politica digitală și autonomia strategică sporită a UE, 3) o finanțare dedicată rezilienței și instrumentelor pentru gestiunea crizelor, cuprinzând și lecțiile învățate din această criză, și 4) consolidarea sprijinului financiar pentru vecinătatea UE și pentru parteneri.

Investiția ar trebui să fie concentrată în primii ani și, desigur, este necesar să se găsească echilibrul potrivit între subvenții și împrumuturi. Acest întreg efort se referă la protejarea integrității pieței noastre unice și a Uniunii noastre. Și dacă o facem bine și reușim, atunci investițiile vor fi meritat fiecare cent pe care îl plătim acum“, a mai adăugat președinta Comisiei Europene.

Anterior videoconferinței liderilor europeni, foaia de parcurs trimisă de președintele Consiliului European Charles Michel către cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE sublinia faptul că relansarea economică a Uniunii Europene post-coronavirus va trebui să se bazeze pe revitalizarea pieței unice, pe o autonomie strategică a industriei pentru a reduce dependența de lanțurile de aprovizionare străine și pe un efort de investiții de tipul planului Marshall. Astfel, Michel le solicită liderilor europeni să stabilească calea de urmat în privința înființării unui Fond European de Relansare, legat de bugetul multianual al UE.

Deși președinții Comisiei Europene și Consiliului European nu au intrat în detalii extrem de specifice și nu au avansat sume ce vor fi alocate sau ce instrumente financiare vor fi folosite, un document de lucru al executivului european prezentat de Reuters și de Politico Europe înaintea videoconferinței liderilor europeni indică faptul că Comisia Europeană are în vedere un plan care ar pune la dispoziţie 2.000 de miliarde de euro pentru a finanţa revenirea economiei europene după recesiunea gravă pe care pandemia de coronavirus ar urma să o provoace în acest an.

Potrivit acestui document, atât următorul buget multianual al UE pentru perioada 2021-2027 cât şi un nou fond, denumit Instrument pentru Revenire, ar urma să fie utilizate pentru a relansa creşterea economică.

Potrivit propunerilor care există deocamdată, Comisia Europeană ar putea să împrumute 320 de miliarde de euro de pe piaţă iar jumătate din această sumă ar urma să fie împrumutată ulterior guvernelor statelor membre. Cealaltă jumătate ar urma să facă parte din următorul buget multianual al UE pentru perioada 2021-2027 şi să fie rambursată de guvernele UE după 2027, pe o perioadă lungă de timp, sau să fie rambursată via veniturile suplimentare viitoare la bugetul UE, de exemplu prin noi taxe introduse de UE.

O parte din aceşti bani ar putea fi acordaţi statelor membre şi sub formă de granturi.

De asemenea, ar urma să existe alte 200 de miliarde de euro în bugetul UE sub forma unui Fond de Revenire şi Rezistenţă precum şi alte 50 de miliarde de euro într-un fond de coeziune special, bani care vor fi plătiţi în avans pentru a fi cheltuiţi în perioada 2021-2022.

În documentul consultat de Reuters se mai arată că liderii UE ar putea sprijini textele legale pentru acest plan în luna iunie, ceea ce ar permite Instrumentului de Revenire să intre în funcţiune imediat iar următorului buget multianual al UE să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană evaluează cu atenție propunerile inițiativei cetățenești europene „Minority Safepack”

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a răspuns inițiativei cetățenești europene „Minority Safepack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa”, a cincea inițiativă cetățenească susținută de peste 1 milion de cetățeni din întreaga UE, informează un comunicat

Inițiativa vizează îmbunătățirea protecției persoanelor care aparțin minorităților naționale și lingvistice. În răspunsul său, Comisia evaluează cu atenție propunerile înaintate de organizatori, prezentând modul în care legislația UE existentă și recent adoptată sprijină diferitele aspecte ale inițiativei. Răspunsul cuprinde și alte acțiuni subsecvente.

„Această a cincea inițiativă cetățenească reușită demonstrează că cetățenii europeni se simt foarte implicați și își doresc să participe la dezbaterea publică pentru modelarea politicii Uniunii. Respectarea drepturilor persoanelor care aparțin minorităților este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii, iar Comisia s-a angajat să promoveze această agendă”, a declarat Vera Jourova, vicepreședinta pentru valori și transparență.

Evaluarea Comisiei și acțiuni subsecvente

Incluziunea și respectarea bogatei diversități culturale a Europei fac parte din prioritățile și obiectivele Comisiei Europene. În ultimii ani, după prezentarea inițială a inițiativei în 2013, a fost preluată o gamă largă de măsuri care abordează mai multe aspecte ale propunerilor din cadrul inițiativei. Comunicarea evaluează fiecare dintre cele nouă propuneri individuale pe baza meritelor proprii, ținând seama de principiile subsidiarității și proporționalității. Deși nu sunt propuse noi acte legislative, punerea în aplicare pe deplin a legislației și a politicilor care sunt deja în vigoare oferă un arsenal puternic pentru a sprijini obiectivele inițiativei.

Inițiativa cetățenească europeană Minority Safepack solicită adoptarea unui set de acte legislative menite să îmbunătățească protecția persoanelor care aparțin minorităților naționale și lingvistice și să consolideze diversitatea culturală și lingvistică în Uniune.

La 10 ianuarie 2020, organizatorii și-au prezentat oficial inițiativa Comisiei. Aceștia au strâns cu succes 1.128.422 de declarații de susținere valabile și au atins pragurile necesare în 11 state membre. Comisia s-a întâlnit cu organizatorii la 5 februarie 2020.

La 15 octombrie 2020, organizatorii și-au prezentat inițiativa și propunerile în cadrul unei audieri publice organizate la Parlamentul European. După aceea, Comisia a avut la dispoziție 3 luni pentru a adopta o comunicare în care să își prezinte concluziile juridice și politice cu privire la inițiativă.

Inițiativa „Minority SafePack” a fost dezbătută în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din 14 decembrie 2020. În rezoluția adoptată la 17 decembrie 2020, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru inițiativă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută propunerea Greciei de a introduce un certificat de vaccinare unic la nivelul UE

Published

on

© European Commission/ Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat inițiativa anunțată că de prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, de a introduce un certificat de vaccinare împotriva COVID-19 recunoscut la nivelul Uniunii Europene.

”Este o cerință medicală să ai un certificat care să ateste că ai fost vaccinat. Prin urmare, salut inițiativa prim-ministrului grec privind un certificat de vaccinare recunoscut reciproc”, a precizat von der Leyen într-un interviu acordat publicației portugheze Lusa.

”Orice se decide, dacă acordă prioritate sau acces la anumite bunuri, este o decizie politică și legală care ar trebui discutată la nivel european”, a declarat președinta Comisiei Europene în cadrul interviului mai sus amintit, prilejuit de vizita sa la Lisabona pentru a discuta cu premierul portughez, Antonio Costa, al cărui stat deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Reacția Ursulei von der Leyen vine după ce prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, i-a transmis o scrisoare în care a propus crearea acestui cetificat de vaccinare împotriva COVID-19, care ar putea fi utilizat la îmbarcarea în orice mijloc de transport, facilitând astfel călătoriile.

Este lesne de explicat propunerea oficialului de la Atena. Grecia se bazează pe turism pentru o cincime din PIB.

Deși a gestionat bine primul val al pandemiei, o creștere a numărului de cazuri din octombrie a supus unei presiuni severe sistemul sanitar, slăbit în urma unei crize financiare ce s-a întins pe parcursul a unui deceniu.

În aceste condiții, autoritățile elene s-au văzut nevoite să impună un al doilea lockdown în noiembrie anul trecut, dar sunt pregătite să revitalizeze călătoriile înainte de sezonul de vară.

Propunerea Greciei a fost respinsă de președintele Klaus Iohannis, care a spuns că nu i se pare ”o idee bună”. ”Trebuie să existe un certificat de vaccinare, dar trebuie folosit pentru motive medicale nu pentru călători. Sunt date importante pentru medicul de familie sau pentru oricine dacă persoana ajunge la urgență. Însă, să folosim aceste certficate ca să împărțim populația Europei în două nu mi se pare un lucru bun”, a explicat acesta în cadrul primei conferințe de presă susținute în acest an.

Șefii de stat sau de guvern din 27 de țări membre ale Uniunii Europene urmează să se întâlnească săptămâna viitoarea la Bruxelles pentru a discuta despre situația epidemiologică din Europa și despre campania de vaccinare anti-COVID-19, al cărei debut a fost marcat la 27 decembrie 2020, România numărându-se printe statele care au luat parte la acest start.

Recent, Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat că a primit din partea companiei AstraZeneca o cerere de autorizare condiţionată pe piaţa europeană a vaccinului său dezvoltat împotriva COVID-19 în colaborare cu Universitatea Oxford.

Serul împotriva COVID-19 produs de AstraZeneca ar intra astfel în categoria vaccinurilor autorizate de Uniunea Europeană, după ce cele produse de compania americană Moderna și societatea germano-americană BioNTech-Pfizer au parcurs aceleași proceduri. 

Până în prezent, Executivul european a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două miliarde de doze, după cum urmează: Pfizer-BioNTech (600 de milioane), CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat o investiție majoră de 222 de milioane de euro pentru apă potabilă mai bună în România

Published

on

© European Union - Source : EP

Comisia Europeană a aprobat o investiție majoră de peste 222 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru modernizarea și instalarea infrastructurilor de apă potabilă și de apă uzată în județul Ilfov din România, a informat vineri Reprezentanța executivului european în România într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Investiția va conecta mai multe persoane la rețeaua de canalizare și va asigura o calitate mai bună și mai puține scurgeri de ape reziduale. Prin această investiție se va furniza apă potabilă care respectă standardele de calitate pentru aproximativ 234.000 de persoane.

“Această investiție demonstrează angajamentul UE pentru creșterea standardelor de trai ale europenilor. Deși prioritatea noastră este combaterea efectelor pandemiei, suntem angajați în îndeplinirea misiunii Fondului de Coeziune de reducere a disparităților dintre regiuni, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă”, a declarat Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune și reforme.

Ca urmare a acestui proiect, rata de conectare la sistemul de alimentare cu apă va crește de la 57,1 % la 99,6 % în 52 de comunități.

În același timp, rețeaua de canalizare va fi extinsă cu 43,29 %, pentru a deservi 100 % din populația zonei.

Proiectul ar trebui, de asemenea, să contribuie la reducerea pierderilor de apă, va proteja biodiversitatea și va crea 1 500 de locuri de muncă temporare în faza de implementare și 72 de locuri de muncă permanente în faza operațională.

Continue Reading

Facebook

Dacian Cioloș13 hours ago

Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe din PE, recomandă cetățenilor europeni să vadă și să voteze documentarul ”Colectiv“, unul dintre cele trei filme nominalizate la Premiul LUX al Publicului European

ROMÂNIA14 hours ago

MApN: Aproximativ 250.000 de seringi și 100.000 de ace necesare campaniei de vaccinare au fost aduse din Qatar cu o aeronavă a Forțelor Aeriene Române

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 hours ago

Fostul președinte Traian Băsescu s-a vaccinat împotriva COVID-19 la Spitalul Militar „Dr. Carol Davila”

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE, cere Comisiei Europene o evaluare a nivelului de autosuficiență alimentară a fiecărui stat membru și elaborarea de planuri de urgență în situații de criză

ROMÂNIA15 hours ago

Marian Petrache: După opt ani de muncă, proiectul din timpul mandatelor mele de președinte al CJ Ilfov, cel de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare, a fost aprobat de Comisia Europeană

ȘTIRI POZITIVE16 hours ago

Maramureșul și Bucovina, recomandate de cotidianul american New York Times ca destinații de vacanță pe timp de pandemie

Eugen Tomac16 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac salută poziția Comisiei Europene cu privire la inițiativa cetățenească ”Minority Safepack”: A anunțat cât se poate de clar că nu va legifera pe domenii ce nu țin de competența sa

U.E.18 hours ago

Armin Laschet, aliat al Angelei Merkel, a fost ales președinte al Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Germania, ceea ce îl plasează în pole position pentru a deveni următorul cancelar german

ROMÂNIA19 hours ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

Dacian Cioloș20 hours ago

Ivan Patzaichin, însărcinat să conducă procesul de desemnare a viitorului guvernator al Deltei Dunării. Dacian Cioloș: Va forma un grup consultativ reprezentativ care va propune o listă scurtă de candidați

ROMÂNIA19 hours ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.5 days ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă3 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA3 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

ROMÂNIA3 weeks ago

Primele 10.000 de doze de vaccin anti-COVID au ajuns la Institutul Cantacuzino din Capitală. România va avea 10 milioane de doze de vaccin, 140.000 fiind distribuite săptămânal

ROMÂNIA3 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Campania de vaccinare anti-COVID-19 începe în România și în toată UE pe 27 decembrie. Vaccinul este sigur și eficient, autorizat la cele mai înalte standarde europene

ROMÂNIA3 weeks ago

Mesajul președintelui Klaus Iohannis pentru noul Guvern: S-a închis ciclul în care ne-am angajat și am promis. Acum, la treabă!

ROMÂNIA4 weeks ago

Guvernul Cîțu a fost învestit de Parlament. Membrii noului Cabinet vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

CONSILIUL EUROPEAN4 weeks ago

Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE fac apel la cetățeni să dea dovadă de responsabilitate: Prin eforturi comune și cu ajutorul vaccinului anti-COVID-19 punem baza unui 2021 sigur și prosper

Advertisement
Advertisement

Trending