Relansarea economică a Uniunii Europene post-coronavirus va trebui să se bazeze pe revitalizarea pieței unice, pe o autonomie strategică a industriei pentru a reduce dependența de lanțurile de aprovizionare străine și pe un efort de investiții de tipul planului Marshall, se arată într-o foaie de parcurs trimisă de președintele Consiliului European Charles Michel către cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE înaintea videoconferinței din 23 aprilie. De asemenea, Michel le solicită liderilor europeni să stabilească calea de urmat în privința înființării unui Fond European de Relansare, legat de bugetul multianual al UE, și care reprezintă tema cea mai sensibilă în negocieri, între statele precum Italia și Spania, care doresc mutualizarea datoriilor generate de criză, și țări ca Olanda și Germania, care se feresc de o punere în comun a datoriilor.
Documentul intitulat “O foaie de parcurs pentru relansare: Către o Europă rezilientă, sustenabilă și echitabilă” urmează foii de parcurs prezentată săptămâna trecută privind o strategie coordonată de ieșire din criza pandemiei COVID-19 în ce privește ridicarea treptată a măsurilor stricte de izolare și carantină. Ambele documente au fost solicitate de liderii UE la precedenta videoconferință, cea din 26 martie.
Într-o scrisoare adresată liderilor UE înaintea videoconferinței de joi, Charles Michel a precizat că foaia de parcurs pentru relansare dispune de o “componentă puternică de investiții, stabilește câteva principii importante și definește patru domenii cheie de acțiune”, acestea din urmă fiind consolidarea pieței unice, lansarea unui plan de investiții de tip Planul Marshall, o acțiune globală a Uniunii Europene și un sistem de guvernanță.
Documentul subliniază necesitatea de a face Uniunea Europeană mai ecologică și mai digitală și de a “investi în lanțuri de valoare strategice și de a reduce dependența excesivă de țările terțe”.
Președintele Consiliului European le propune liderilor europeni să dea undă verde pachetului economic de 540 de miliarde de euro agreat de miniștrii de finanțe europeni, cu cele trei plase siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat, 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi.
“Obiectivul este ca aceste trei plase de siguranță să fie operaționale până la data de 1 iunie“, a spus Michel, reamintind că ideea unui Fond European de Relansare rămâne pe agendă, însă documentul nu avansează nicio potențială dimensiune financiară.
“Sugestia mea este să fim de acord să lucrăm pentru crearea unui astfel de fond cât mai curând posibil. Aceasta ar trebui să fie de o amploare suficientă, direcționată către sectoarele și părțile geografice ale Europei cele mai afectate și să fie dedicat abordării acestei crize fără precedent. În acest scop, propun să încredințăm Comisiei Europene să analizeze nevoile exacte și să vină o propunere care să corespundă provocării cu care ne confruntăm. Propunerea Comisiei ar trebui să clarifice legătura cu cadrul financiar multianual, care va fi, în orice caz, în centrul efortului UE de relansare și va trebui ajustat pentru a face față crizei actuale și a consecințelor acesteia”, a spus Michel.
De altfel, joia trecută, în plenul Parlamentul European, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a pledat din nou pentru un Plan Marshall de redresare a Europei bazat pe bugetul multianual european care va acționa precum “nava-mamă a aceste relansări” și în cadrul căreia “piața unică și politica de coeziune sunt două fețe ale aceleiași monede”.
Pe de altă parte, negocierile între lideri rămân complicate, iar surse diplomatice citate de Reuters au indicat că șefii de stat sau de guvern nu sunt așteptați să ajungă la o decizie finală.
Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat joia trecută cu privire la prăbușirea Uniunii Europene ca “proiect politic”, cu excepția cazului în care UE va susține economii afectate precum Italia și le va ajuta să se redreseze după pandemia cu noul coronavirus. Potrivit lui, Franța continuă să pledeze pentru crearea unui fond comun în cadrul bugetului UE, separat de ajutorul de urgență oferit de Banca Centrală Europeană și de alte instituții UE. De asemenea, Spania propune un plan de relansare de aproape 1.500 de miliarde de euro.
Italia, țara cea mai afectată de această criză, s-a declarat dispusă să accepte propunerile Franţei şi Spaniei, considerate un compromis în disputa privind aşa-numitele “coronabonduri” respinse de Olanda și de Germania.
Premierul Giuseppe Conte s-a adresat marți Senatului Italiei, arătând că finanţarea pentru Fondul European de Relansare (ERF) propus trebuie să fie conformă cu tratatele europene existente, deoarece acestea nu pot fi modificate în timp util. În acest context, el a afirmat că ar putea susţine propunerile venite de la Paris şi Madrid, care nu necesită schimbarea tratatelor.
În context, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a afirmat că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să lanseze încă un ajutor suplimentar, în valoare de 1.000 de miliarde de euro pentru a repara pagubele economice provocate de pandemia de coronavirus.
În egală măsură, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a indicat luni că este deschisă ideii de finanţare a relansării economice a Uniunii Europene, după criza coronavirusului, printr-un buget mai mare şi emiterea de bonduri comune, în ceea ce reprezintă o schimbare de optică importantă din partea Berlinului în negocierile dificile dintre țările UE privind redresarea economică.