Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Summit european pentru integrarea rromilor, la Bruxelles

Published

on

european_commissionPoliticieni și lideri locali și naționali ai Uniunii Europene se întâlnesc cu reprezentanți ai societății civile în cadrul unei reuniuni care are astăzi loc la Bruxelles, pentru a discuta progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea romilor în întreaga Europă.

La reuniune va participa președintele României, Traian Băsescu, care va susține o alocuțiune, însoţit de ministrul muncii, Rovana Plumb.

Printre vorbitori se vor număra totodată președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, viceprim-ministrul Bulgariei, Zinaida Zlatanova, miniștri și secretari de stat din alte nouă state membre ale UE.

Printre vorbitorii din afara sferei guvernamentale se numără George Soros, președintele Fundației pentru o Societate Deschisă, și Zoni Weisz, supraviețuitor al Holocaustului romilor.

Vor mai fi prezenți o serie de primari din mai multe state membre și țări candidate.

Acesta va fi primul summit al UE consacrat romilor de la instituirea, în 2011, de către Comisie a cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor.

Obiectivul reuniunii este de a face un bilanț al modului în care sunt puse în aplicare strategiile naționale privind romii prezentate anual de statele membre în temeiul cadrului UE și de a analiza dacă acestea îmbunătățesc în practică condițiile de trai ale comunităților rome.

Summitul care va avea loc la Bruxelles se va concentra asupra a trei provocări pentru a îmbunătăți integrarea romilor la nivel local: asigurarea faptului că politicile sunt favorabile incluziunii tuturor romilor la nivel local, facilitarea direcționării finanțării UE către nivelul local și regional pentru a susține integrarea romilor și transformarea în realitate locală a integrării romilor în țările implicate în procesul de aderare.

“Începând cu anul 2010, Comisia Europeană a introdus cu fermitate integrarea romilor pe agenda politică. Privind înapoi la summitul de la Cordoba consacrat romilor, de la care au trecut doar patru ani, pot să spun că tema integrării romilor nu se afla pe ordinea de zi a majorității statelor membre. Odată cu apropiatul summit de la Bruxelles consacrat romilor, la care vor participa politicieni din numeroase state membre, vedem că lucrurile se schimbă. Acest fapt este încurajator’, a declarat vicepreședintele CE, Viviane Reding, comisar pentru justiție, citat de comunicatul CE.

Potrivit comisarului european, cadrul Uniunii Europene pentru strategiile naționale de integrare a romilor a reprezentat o realizare majoră în ceea ce privește asumarea de angajamente la cel mai înalt nivel de către guvernele naționale de a depune eforturi pentru îmbunătățirea integrării romilor.

“Aștept cu interes discuțiile fructuoase cu privire la modalitățile cele mai eficace de a acționa la nivel local pentru integrarea romilor și de a avea un impact asupra situației de pe teren. Sunt convinsă că împreună putem declanșa schimbări în beneficiul celei mai mari minorități etnice din Europa.”, a adăugat Viviane Reding.

La rândul său, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, László Andor, a subliniat că statele membre trebuie să acționeze pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a comunităților rome din Europa în ceea ce privește educația, ocuparea forței de muncă, asistența medicală și locuințele.

Cel de al treilea summit la nivelul UE consacrat romilor coincide cu evaluarea din 2014 a Comisiei Europene privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor, fiind cel mai important raport elaborat până în prezent de la instituirea cadrului UE, care prezintă progresele înregistrate în statele membre începând din 2011.

În evaluare se va sintetiza situația din cele 28 de state membre în domeniile-cheie pe care le reprezintă educația, ocuparea forței de muncă, asistența medicală și locuințele, precum și situația privind combaterea discriminării și utilizarea fondurilor și se vor formula recomandări.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu, vizită oficială la București: Ne dorim să dăm un impuls procesului de reflecție asupra viitoarelor programe ale politicii de coeziune în România

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, efectuează vineri o vizită oficială la București, prilej cu care va participa la două evenimente organizate de Reprezentanța Comisiei Europene privind recomandările de țară pentru România și analiza executivului european referitoare la prioritățile de investiții ale țării noastre în perioada 2021-2027. Ambele evenimente vor fi transmise LIVE pe CaleaEuropeană.ro, aici și aici.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în prima parte a zilei, înaltul oficial european va participa la evenimentul de prezentare a Raportului de țară 2019. pentru România din cadrul Semestrului european, alături de Eugen Teodorovici, ministrul român al finanțelor publice, și de Victor Micula, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

După-amiaza, comisarul Corina Crețu va lua parte la conferința cu tema “Priorități de investiții pentru România, 2021-2027″, pentru a discuta despre care ar putea fi viitoarele astfel de priorități în domeniul politicii de coeziune pentru perioada post-2020, în cadrul viitorului buget european.Cele două evenimente sunt parte integrală a discuției lansate de Comisia Europeană în data de 27 februarie, în ceea ce privește prioritățile de investiții și provocările cu care se confruntă fiecare stat membru. Discuția a fost inițiată în cadrul procesului de coordonare a politicilor economice a statelor membre, cunoscut sub numele de Semestru european.

Comisia a prezentat o serie de idei inițiale privind modul în care fondurile UE, și în special cele ale politicii de coeziune, pot sprijini realizarea priorităților de investiții în următoarea perioadă bugetară 2021-2027. În acest sens, comisarul Crețu va prezenta orientările Comisiei referitoare la fondurile politicii de coeziune pentru România în perioada 2021-2027.

“Prin intermediul acestei conferințe, ne dorim să dăm un impuls procesului de reflecție asupra viitoarelor programe ale politicii de coeziune, pentru a asigura o tranziție lină de la o perioadă bugetară la alta și pentru a ajuta statele membre să facă investiții în domeniile în care au cea mai mare nevoie”, a declarat înaltul oficial european înaintea vizitei. 

În România, considerăm că fondurile europene are trebui să fie direcționate, în special către domeniul inovării, al competitivității IMM-urilor, al tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, al rețelelor strategice de transport și, nu în ultimul rând, al măsurilor de ocupare a forței de muncă și de incluziune socială”, a adăugat comisarul Corina Crețu.

Luni, comisarul european pentru politică regională se va afla la Cluj-Napoca pentru a se adresa participanților la conferința COTER (Comisia pentru politica de coeziune teritorială și pentru bugetul UE), având ca temă principală rolul autorităților locale și regionale în cadrul politicii de coeziune.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Deznodământul Brexit-ului, învăluit în ceață. Document: Comisia Europeană respinge amânarea ieșirii Marii Britanii până la 30 iunie și oferă două soluții: o amânare până la 23 mai sau o amânare extinsă, cu participarea la alegerile europene

Published

on

Comisia Europeană se opune prelungirii apartenenței Regatului Unit la Uniunea Europeană până la 30 iunie, reacție ce survine la scurt timp după ce agențiile internaționale de presă au făcut publică informația potrivit căreia premierul britanic Theresa May a anunțat că i-a scris președintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita extinderea Articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene până la 30 iunie, informează Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Într-o notă privind procesul Brexitului analizată de Comisia Europeană la reuniunea săptămânală a comisarilor de miercuri, oficiali au scris că liderii UE care se vor întâlni cu Theresa May la Consiliul European de joi şi vineri vor fi confruntaţi cu o alegere ”binară”, a unei amânări scurte a Brexit-ului de la 29 martie la 23 mai sau a unei amânări lungi, până cel puţin la sfârşitul acestui an, Marea Britanie fiind obligată să organizeze alegeri pe 23 mai pentru Parlamentul European.

O amânare oferită Marii Britanii ar trebui fie să aibă ca termen 23 mai 2019, fie să fie semnificativ mai lungă şi să impună alegeri europene. Aceasta este singura cale de a proteja funcţionarea instituţiilor UE şi abilitatea lor de a lua decizii”, se menţionează în document.

În document se mai atrage atenția asupra riscurilor juridice și politice pentru UE în UE-27 pe care le implică incertitudinile actuale din Marea Britanie.

”Orice altă opinie (ca de exemplu o amânare până la 30 iunie 2019) ar antrena grave riscuri juridice şi politice pentru UE şi ar aduce în UE 27 unele dintre incertitudinile actuale din Marea Britanie”, se mai precizează în notă, potrivit AFP.

Statele UE care urmau să beneficieze de locuri suplimentare după Brexit vor trebui să fie anunţate până cel mai târziu la mijlocul sau sfârşitul lui aprilie dacă va fi necesar să renunţe la aceste mandate pentru că Marea Britanie rămâne, cel puţin momentan, în blocul comunitar.

Nota mai menţionează şi că, în cazul unei amânări a Brexitului, Marea Britanie ar trebui ca, ”în spiritul unei cooperări loiale”, să se angajeze la o ”abţinere constructivă” în probleme cheie, precum bugetul UE pe termen lung şi ocuparea de posturi de vârf la nivelul UE după alegerile din mai.

Poziția Comisiei Europene vine în contextul în care prim-ministrul britanic Theresa May a anunţat că i-a scris preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita amânarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană până la 30 iunie, transmit agenţiile internaţionale de presă.

“I-am scris în această dimineaţă preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a-l informa că Regatul Unit doreşte o extindere a Articolului 50 până la 30 iunie“, a declarat şefa guvernului britanic.

Potrivit președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, există posibilitatea ca la reuniunea Consiliului European să nu se adopte nicio decizie cu privire la extinderea Articolul 50, fiind nevoie, cel mai posibil, să fie organizată o altă întâlnire a liderilor europeni săptămâna viitoare.

”Părerea mea este că … în această săptămână, la reuniuena Consiliului European, nu va fi nicio decizie, dar, cel mai probabil, va trebui să organizăm o altă întâlnire săptămâna viitoare”, a declarat pentru radio-ul german Deutschlandfunk, citat de The Guardian, Jean-Claude Juncker.

Textul scrisorii nu a fost încă făcut public, deci există posibilitatea ca Regatul Unit să lasă deschisă ipoteza unei amânări prelungite a articolului 50 dacă acordul convenit de guvernul May cu negociatorii europeni nu va trece de votul Parlamentului până pe 11 aprilie, moment în care Londra va trebui să se pregătească pentru participarea la alegerile europene ce vor avea loc în luna mai.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Apărare europeană: Comisia Europeană alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea Eurodronei și pentru proiecte de apărare cibernetică

Published

on

© European Commission

Uniunea Europeană își continuă parcursul spre dezvoltarea dimensiunii apărării continentale după ce Comisia Europeană a anunțat, marți, alocarea a peste 500 de milioane de euro din Fondul European de Apărare către dezvoltarea Eurodronei şi a mai multor proiecte în materie de apărare, îndeosebi proiecte industriale și de cercetare.

O finanţare de 100 milioane de euro va susţine dezvoltarea Eurodronei şi fonduri în valoare de circa 80 de milioane sunt destinate sistemelor antidrone, a precizat Comisia, potrivit unui comunicat.

Alte 71 milioane de euro au fost alocate pentru dezvoltarea viitoarei generaţii de capabilităţi de lovire cu precizie la sol, capacităţilor de luptă la sol, capacităţilor de luptă aeriană şi viitoarelor sisteme navale, a adăugat Comisia Europeană.

O altă finanţare, de 182 milioane de euro, va fi consacrată apărării cibernetice şi securităţii informatice.

Începând cu anul 2016, după referendumul din Marea Britanie și în contextul lansării Strategiei Globale a Uniunii Europene, instituțiile UE și țările membre au demarat un amplu proces de revigorare a apărării europene, o temă altădată sensibilă și subiect al abordării interguvernamentale.

Fie că vorbim de lansarea cooperării structurate permanente și a proiectelor adiacente PeSCo, de Fondul European pentru Apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, progresele înregistrate în acest domeniu sunt notabile dacă luăm în calcul lentoarea specifică acestei forme de cooperare.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Fondul european de apărare a fost anunțat de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în septembrie 2016 și a fost lansat în iunie 2017. Prin intermediul programului de cercetare din cadrul Fondului european de apărare au fost fi alocate 90 de milioane de euro pentru finanțări nerambursabile acordate integral și direct din bugetul UE, în perioada 2017-2019. Acest program e completat de unul dedicat dezvoltării capacităților relevante, axat pe stimularea cooperării statelor membre pentru dezvoltarea în comun de echipamente și tehnologii de apărare și cofinanțat din bugetul UE cu 500 de milioane de euro în perioada 2019-2020. 

Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) este un pilon central al Fondului european de apărare, a fost aprobat de statele membre și de Parlamentul European în 2017-2018. Cu o anvelopă financiară de 500 de milioane de euro, Programul va rula în perioada ianuarie 2019-decembrie 2020.

Toate referințele financiare vor fi modificate începând cu 2021 când, conform propunerii Comisiei Europene pentru perioada de programare 2021-2027, apărarea europeană capătă o valoare distinctă, devenind alături de domeniul securității o linie bugetară ce urmează a fi finanțată cu 27,5 miliarde de euro.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending