Connect with us

MAREA BRITANIE

Liderii UE și premierul britanic Boris Johnson discută luni despre stadiul negocierilor privind relația post-Brexit, înainte de summitul Consiliului European

Published

on

Boris Johnson, videoconferință pe 15 iunie cu liderii UE cu privire la relația post-Brexit după runde de negocieri soldate cu eșec și înainte de summitul Consiliului European.

Liderii Uniunii Europene au convenit cu premierul birtanic Boris Johnson să discute pe 15 iunie, prin videoconferință, despre stadiul negocierilor privind relația post-Brexit, cu doar patru zile înainte de summitul Consiliului European, a precizat un purtător de cuvânt pe Twitter al acestei instituții din urmă, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”În urma unei conversaţii telefonice cu prim-ministrul britanic, Boris Johnson, preşedintele Consiliului European, Charles Michel a convenit să evalueze pe 15 iunie după-amiază stadiul” discuţiilor privind relaţia post-Brexit, a afirmat purtătorul de cuvânt al lui Charles Michel, Barend Leyts.

”Reuniunea la înalt nivel între Regatul Unit şi Comisie este acum confirmată pentru 15 iunie. Delegaţia UE va fi formată din preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, şi Charles Michel”, a anunţat şi purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, pe Twitter.

Negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru relațiile post-Brexit, Michel Barnier, va participa și el la această reuniune.

Aceste discuții, primele la nivel înalt, au loc după ce cele patru runde de negocieri s-au soldat cu un eșec.

Principalul obstacol rezidă în solicitatea Bruxelles-ului ca, în schimbul unui acord de liber schimb fără taxe vamale și fără cote, Regatul Unit să mențină unele dintre normele blocului comunitar, evitând astfle o posibilă concurență neloială din parte britanicilor pe piața europeană.

Doar că Londra respinge această condiție, argumentând că altor parteneri comerciali ai UE nu le-au fost impuse astfel de reguli, Regatul Unit respingând astfel ideea de a fi condiționat de regulile europene de vreme ce nu mai este membru UE.

Așadar, în vreme ce UE dorește încheierea unui acord extins, care să cuprindă în limitele coperților sale și norme ale UE privind concurența, mediul, fiscalitatea, britanicii doresc doar un acord clasic, ca cel încheiat de blocul comunitar cu Canada, la care să anexeze ulterior înțelegeri sectoriale.

De altfel, Michel Barnier declarat recent că ”în multe zone Marea Britanie cere mult mai mult decât Canada, Japonia sau mulţi alţi dintre partenerii noştri comerciali.”

”În multe zone încearcă să menţină beneficiile unui stat membru fără a avea parte şi de constrîngerile implicate de o astfel de calitate. Încearcă să aleagă cele mai atractive elemente ale pieţei unice fără a avea şi obligaţiile”, a mai spu negociatorul-șef al UE.

Parlamentul European, care trebuie să își dea acceptul cu privire la orice acord final, va dezbate vineri în două comisii poziția sa privind modul în care ar trebui să decurgă relația.

Potrivit unui draft de raport consultat de Reuters, PE ar urma să afirme că ”această abordare selectivă nu merge pentru UE şi UE nu va accepta un acord cu orice preţ.”

În același document, Legislativul european avertizează că va bloca orice acord comercial între UE și Regatul Unit care nu nu cuprinde o garanție robustă pentru a asigura o competiție echitabilă și standarde solide privind mediul înconjurător și drepturile lucrătorilor.

Potrivit The Guardian, europarlamentarii solicită guvernului britanic să ”își revizuiască poziția de negociere”, documentul punctând că un un mediu concurențial echitabil ”reprezintă condiția necesară pentru ca Parlamentul European să voteze un acord comercial cu Regatul Unit.”

Încheierea negocierilor comerciale fără un acord ar avea urmări asupra ambelor părți, augmentate și de consecințele economice provocate de pandemia de COVID-19.

Directorul general al Confederației Indistriei Britanice (CBI), Carolyn Fairbairn, a atras atenția că încheierea acestor discuții fără un rezultat pozitiv ar frâna considerabil procesul de redresare economică, ar duce la creșterea inegalităților, soldându-se, în cele din urmă, cu prejudicierea creșterii economice la nivel regional și național, potrivit The Guardian.

De cealaltă parte a Canalului, pe continent, unele state membre ale UE solicită Bruxelles-ului să ia în considerare șocul unor negocieri fără acord privind relația post-Brexit, informează Financial Times.

În cadrul unor discuții recente, diplomați din Irlanda și Belgia au atras atenția că urmările unui posibil Brexit fără acord se vor adăuga consecințelor economice provocate de pandemia de coronavirus.

Săptămâna trecută, Belgia a argument într-o întâlnire a diplomaților europeni că propunerea Comisiei Europene de redresare economică, a cărei valoare se ridică la suma de 750 de miliarde de euro, 500 de miliarde sub formă de granturi, 250 de miliarde sub formă de împrumuturi, nu ține seama suficient de amenințarea pe care o reprezintă un eșec al negocierilor privind relația post-Brexit.

La începutul acestei săptămâni, Banca Mondială a atras atenția că economia Zonei Euro va înregistra anul acesta cea mai profundă scădere, de 9,1%, cu o contracție a economiei globale de 5,2%, ca urmare a ”șocului rapid și masiv provocat de pandemia de coronavirus și de măsurile de carantină pentru limitarea răspândirii SARS-CoV-2.”

Dacă Regatul Unit nu acceptă o prelungire a perioadei de tranziție post-Brexit, care poate fi extinsă dincolo de data de 31 decembrie 2020 pentru maximum doi ani, printr-o decizie adoptată până, cel târziu la 1 iulie 2020 – și potrivit repetatelor declarații ale Guvernului Johnson, Londra nu este de acord cu această idee – atunci cele două părți au la dispoziție mai puțin de cinci luni, până la finalul lunii octombrie, pentru obținerea unui acord care trebuie ulterior ratificat până la finalul anului.

Între timp, Londra şi Bruxelles-ul au programat un ”calendar intensificat” pentru negocierile lor în luna iulie, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului britanic.

De pe 29 iunie, discuţiile vor avea loc timp de o săptămână la fiecare cinci săptămâni, într-un mix de runde de negocieri oficiale şi reuniuni de grup faţă în faţă mai mici la Londra şi Bruxelles, în funcţie de evoluţia pandemiei.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MAREA BRITANIE

Regatul Unit estimează că un acord cu UE privind relația post-Brexit este posibil în septembrie: Nu dorim un acord special sau unic

Published

on

© European Communities, 2008

Negociatorul-șef al Regatului Unit, David Frost, estimează că un acord privind viitoarele relații cu Uniunea Europeană poate fi încheiat în septembrie, înaintea reuniunii liderilor europeni de la începutul lui octombrie, care va avea pe agendă acest subiect.

„După cum spunem, nu dorim un acord special sau unic. Vrem o înțelegere care să aibă ca nucleu un acord de liber schimb precum cele pe care UE le-a convenit cu alte țări prietene, precum Canada ”, a scris Frost pe Twitter.

David Frost se va întâlni cu omologul său din partea UE, MIchel Barnier, pentru o nouă rundă de negocieri, săptămâna viitoare. Înaintea acestor discuții, care până acum nu au avut rezultate notabile, acesta a precizat:

„Suveranitatea Regatului Unit asupra legilor, a instanțelor sau asupra apelor noastre de pescuit, nu este discutabilă, bineînțeles, și nu vom accepta nimic care să o compromită – la fel cum nu dorim nimic care să amenințe integritatea pieței unice a UE”.

Ultima rundă de negocieri, desfășurată la Bruxelles, s-a încheiat cu o concluzie comună a celor două părți, și anume că există în continuare diferențe semnificative între Uniunea Europeană și Regatul Unit.

De asemenea, în urmă cu trei săptămâni, Michel Barnier critica lipsa de deschidere și flexibilitate manifestată de Londra în cadrul negocierilor „de a idenfica soluții care să respecte principiile și interesele fundamentale ale UE”.

Acesta a completat că numeroase interacțiuni cu omologul britanic s-au axat pe „liniile roșii” ale premierului Boris Johnson, și anume aspectele referitoare la pescuit, excluderea rolului Curții de Justiție a Uniunii Europene, punctând în același timp că Uniunea Europeană a manifestat deschidere cu privire la aceste aspecte tocmai pentru a identifica împreună cu Regatul Unit un teren comun.

„Am încercat să înțelegem cu aceste linii roșii pot fi armonizate cu angajamentul nostru de a obține un parteneriat cuprinzător, în conformitate cu declarația politică semantă de prim-ministrul Boris Johnson la 17 octombrie, anul trecut”, a explicat Barnier.

Negocierile dintre Regatul Unit şi UE privind relaţia lor post-Brexit vor continua până pe 2 octombrie, înaintea unui summit la care liderii europeni speră să valideze un acord cu Londra.

Premierul britanic Boris Johnson a respins posibilitatea unei prelungiri a perioadei de tranziţie post-Brexit, care se încheie pe 31 decembrie, Regatul Unit continuând să aplice până atunci regulile UE. Dacă până la finalul acestei perioade nu se va încheia un acord, relaţiile economice dintre UE şi Regatul Unit vor fi guvernate de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. 

 

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Regatul Unit: A șasea economie a lumii a înregistrat o contracție record de 20,4% din PIB pe fondul pandemiei COVID-19

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Regatul Unit a înregistrat o contracție record de 20,4% a produsului intern brut (PIB) în perioada în care măsurile de limitare a răspândirii noului coronavirus au fost în vigoare, arată datele publicate miercuri, 12 august, de Oficiul Național pentru Statistică (ONS), transmite Reuters, preluat de Agerpres

Este cel mai sever declin raportat până acum de o economie importantă şi este în linie cu estimările analiştilor. Marea Britanie este a şasea economie a lumii.

Potrivit estimărilor ONS, scăderea accentuată a fost observată în al doilea trimestru al anului, din aprilie până în iunie – în perioada de strictă implementare a măsurilor de carantinare pentru controlul răspândirii COVID-19 – și ar putea fi comparată cu scăderea de doar 2,2% a PIB-ului din primul trimestru, din ianuarie până în martie.

Deși în iunie economia britanică dădea semne de revenire, înregistrând o creștere de 8,7%, pe fondul relaxării măsurilor de restricție și reluării activităților economice -, aceasta a fost cu 17,2% mai mică decât nivelurile înregistrate în februarie.

Potrivit statisticianului Jonathan Athow, din cadrul ONS, revenirea din iunie ar putea fi atribuită redeschiderii industriilor, după ce focarul de coronavirus a fost pus sub control.

„Economia a început să-și revină în iunie, odată cu redeschiderea magazinelor, creșterea producției în fabrici și reluarea construcțiilor de case”, a precizat acesta, citat de Euronews

Guvernul britanic speră acum că această tendință pozitivă va continua și în luna iulie, după reluarea activității în sectorul ospitalității și redeschiderea sălilor de sport.

Banca Angliei (BoE) a avertizat săptămâna trecută că se aşteaptă ca economia britanică să aibă nevoie de o perioadă mai îndelungată pentru a-şi reveni la nivelul de dinaintea izbucnirii pandemiei.

Oficialii BoE au anunţat că se aşteaptă ca economia să nu se redreseze la nivelul înregistrat la înaintea pandemiei până la sfârşitul anului viitor. Dar previziunile pe termen scurt sunt mai puţin sumbre. Deşi rata şomajului ar urma să crească la 7,5% până la finalul anului, este un nivel mai redus decât previziunea BoE din mai, de 10%.

De altfel, datele de miercuri au fost publicate la doar o zi după ce ONS a dezvăluit că ocuparea forței de muncă a scăzut cu 220.000 de persoane în trimestrul doi, marcând cea mai mare scădere în trei luni de la prăbușirea financiară.

Începând cu luna martie, în jur de 730.000 de persoane au rămas fără un loc de muncă, cea mai mare scădere înregistrându-se în rândul lucrătorilor mai tineri și mai în vârstă, precum și a celor cu un nivel mai scăzut de calificare. 

De asemenea, în mai Banca Angliei a dat publicităţii „un scenariu ilustrativ”, potrivit căruia PIB-ul Regatului Unit se va contracta cu 14% în 2020, urmând să îşi revină cu un avans de 9% în 2021. Săptămâna trecută, oficialii au previzionat că economia britanică se va contracta mai puţin în acest an, cu 9,5% – cea mai slabă performanţă din ultimii 99 de ani – dar sub declinul de 14% estimat în mai.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Boris Johnson respinge participarea premierului Scoției la ședințele cabinetului în contextul temerilor legate de un al doilea referendum pentru independență

Published

on

© Flickr/number10gov/firstministerofscotland

Premierul britanic Boris Johnson a blocat o propunere a ministrului de stat Michael Gove de a promova uniunea Regatului Unit prin invitarea Nicolei Sturgeon, prim-ministru al Scoției, la ședintele guvernului de la Londra, informează Reuters și Financial Times, preluat de Agerpres

Gove a propus această idee ca o modalitate de a limita susținerea publică tot mai mare pentru independență din Scoția, oferindu-i lui Sturgeon, liderul Partidului Național Scoțian, un cuvânt direct în deciziile politice luate la Westminster care afectează întreaga Mare Britanie.

O persoană care a fost prezentă la discuții a declarat: „Michael a sugerat-o la cabinet într- o serie de idei pentru a aborda chestiunea scoțiană, dar lui Boris nu i-a plăcut. Nu îi place ideea ca Sturgeon să fie văzută la același nivel politic ca el.”

Gove, care prezidează comisia unională a cabinetului britanic, care stabilește o politică de apropiere de Westminster a națiunilor și regiunilor defavorizate din Marea Britanie, a susținut că invitarea lui Sturgeon la ședințele guvernului ar arăta clar că deciziile luate la Londra vor avea în continuare un impact important asupra Regatului Unit în ansamblu.

Alegerile parlamentare din mai 2021, din Scoția, sunt privite cu agitație în Downing Street, pe fondul temerilor că Sturgeon va marca o altă victorie și va solicita un mandat pentru repetarea referendumului de independență din 2014.

Cu toate acestea, Johnson și Gove au insistat că nu vor acorda sprijinul guvernului de la Londra pentru un al doilea referendum pentru independență, fiind conștienți, în același timp, că refuzul lor riscă să alimenteze un sentiment de nemulțumire în rândul naționalistilor din Scoția.

În Scoţia, 54% dintre locuitori se pronunţă în prezent în favoarea independenţei, conform unui recent sondaj, motivat şi de percepţia că guvernul semiautonom al Scoţiei a gestionat epidemia de COVID-19 mult mai bine decât guvernul Regatului Unit.

De altfel, tensiunea din Scoția a crescut și pe fondul opoziției scoțienilor la Brexit. În acest context, un deznodământ negativ pentru Marea Britanie la sfârșitul perioadei de tranziție, la 31 decembrie, tradus prin lipsa unui acord comercial cu Uniunea Europeană, ar încuraja în continuare susținătorii independenței din Scoția. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending