Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderul ALDE din PE Guy Verhofstadt susține o cooperare extinsă în domeniul securității: Scopul final este un pilon european unit în cadrul NATO

Published

on

Liderul grupului liberal ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, se declară un susținător al unei cooperări mai extinse în domeniul securității. Declarația sa vine în contextul în care douăzeci și trei de state membre ale Uniunii Europene, între care și România, au semnat luni scrisorile de notificare a Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene.

FOTO: European Parliament/ Flickr

”Suntem cu un pas mai aproape de o Europă mai sigură! 23 de state membre au decis o mai mare cooperare în domeniul apărării în cadrul UE. Au fost de acord să cheltuiască mai mult, dar mai presus de toate, să cheltuiască mai inteligent. În loc să facă de 23 de ori același lucru, fiecare armată va începe să se concentreze pe punctele sale forte. Dar trebuie să mergem mai departe. Scopul final este un pilon european unit în cadrul NATO. Aceasta este singura modalitate de a păstra Europa în siguranță”, scrie liberalul pe Facebook

Citiți și: Federica Mogherini anunță o zi istorică pentru UE: Lansăm o nouă pagină pentru apărarea europeană. Peste 50 de proiecte vor fi demarate prin cooperarea structurată permanentă

Miniștrii de Externe și ai Apărării din 23 de țări ale UE, inclusiv Teodor Meleșcanu și Mihai Fifor din partea României, au semnat luni scrisorile de notificare a Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în domeniul apărării la nivelul Uniunii Europene în ceea ce ar putea reprezenta piatra de temelie a unei arhitecturi de securitate pentru întreaga Europă.

”23 de țări membre au semnat notificarea comună asupra Cooperării Structurate Permanente (PESCO) și au înmnânat-o Înaltului Reprezentant al UE și Consiliului”, informează un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Posibilitatea cooperării structurate permanente în materie de securitate a apărării și de politică de apărare a fost introdusă prin Tratatul de la Lisabona. Acesta prevede posibilitatea ca mai multe state membre ale UE să coopereze mai strâns în domeniul securității și al apărării. Acest cadru permanent de cooperare în domeniul apărării va permite acelor state membre care doresc și sunt capabile să facă acest lucru să dezvolte în comun capabilităţi de apărare, să investească în proiecte comune sau să îmbunătățească contribuția și disponibilitatea operațională a forțelor lor armate.

Statele membre care au semnat notificarea comună sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia. Există posibilitatea ca şi alte state membre să se alăture într-o etapă ulterioară.

Uniunea Europeană a făcut pași concreți pentru reenergizarea apărării europene din 2016 încoace de la momentul lansării Strategiei Globale a UE.

Dimensiunea securității și a apărării europene deține o miză și prin prisma celor mai recente decizii în materie: acestea sunt reprezentate de adoptarea de către Comisia Europeană a unui fond european de apărare bazat pe cercetare și dezvoltare a tehnicii militare și lansarea unui document de reflecție privind o ”Europă care se apără” sub forma unui pachet cu trei scenarii. Dintre acestea, primul scenariu vizează nivelul de cooperare existent, cel de-al doilea vorbește despre o cooperare partajată, iar ultimul prezintă dezideratul unei securități și apărări comune.

Mai multe detalii aici.

 

.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European este pregătit să negocieze cu Consiliul introducerea unui portofel digital (eID) la nivelul UE

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul a confirmat joi – cu 418 voturi pentru, 103 împotrivă și 24 de abțineri – mandatul de negociere pentru discuțiile cu statele membre ale UE privind revizuirea noii directive privind identitatea electronică (eID), se arată într-un comunicat.

Noul eID ar permite cetățenilor să se identifice și să se autentifice online (prin intermediul unui portofel european de identitate digitală) fără a fi nevoiți să apeleze la furnizori comerciali, așa cum se întâmplă în prezent – o practică care a ridicat probleme de încredere, securitate și confidențialitate. De asemenea, ea ar oferi utilizatorilor controlul deplin asupra datelor lor și le-ar permite să decidă ce informații să împărtășească și cu cine.

Un studiu al serviciului de cercetare al Parlamentului European subliniază că, de la pandemie, furnizarea de servicii publice și private a devenit din ce în ce mai digitalizată. În același timp, entități precum băncile, furnizorii de servicii de comunicații electronice și companiile de utilități, unele dintre acestea fiind obligate să colecteze atributele de identitate, acționează ca furnizori de identitate verificată.

Soluțiile existente de portofele digitale sunt, de obicei, legate de soluții de plată și permit utilizatorilor să stocheze și să conecteze datele într-un mediu unic și transparent pe telefoanele lor mobile. Cu toate acestea, potrivit Comisiei, această facilitate are prețul pierderii controlului asupra datelor cu caracter personal, în timp ce aceste soluții sunt deconectate de o identitate fizică verificată, ceea ce face ca amenințările de fraudă și de securitate cibernetică să fie mai dificil de atenuat.

Conform poziției lor, deputații europeni propun ca portofelul european de identitate digitală să devină un instrument care poate, de asemenea, să citească și să verifice documentele electronice și să permită interacțiuni de la egal la egal. Ei propun măsuri pentru a consolida confidențialitatea și securitatea cibernetică, precum și pentru a înregistra toate tranzacțiile pentru a se asigura că terții sunt trași la răspundere.

Utilizarea portofelului electronic al UE va fi întotdeauna voluntară. Deputații europeni doresc, de asemenea, să se asigure că cetățenii care aleg să nu-l adopte nu sunt tratați diferit față de cei care îl adoptă. Sistemul ar impune ca fiecare stat membru să notifice cel puțin un „portofel” în cadrul unui sistem național de identitate electronică pentru a le face interoperabile la nivelul UE.

Proiectul legislativ include dispoziții privind solicitarea, obținerea, stocarea, combinarea și utilizarea în condiții de siguranță a datelor de identificare personală și a certificatelor electronice, care pot fi utilizate pentru autentificarea online și offline și pentru accesul la bunuri și la servicii publice și private.

Amintim că la începutului lunii februarie, Comisia Europeană a publicat prima versiune a unui set de instrumente comune ale UE pentru implementarea portofelului european pentru identitatea digitală (portofelul EUDI)

Setul de instrumente va completa propunerea legislativă privind o identitate digitală sigură și de încredere și reprezintă un prim pas esențial care va permite crearea unui cadru solid pentru identificarea și autentificarea digitală bazat pe standarde comune în întreaga UE. Aceasta are ca scop asigurarea unui nivel ridicat de încredere în tranzacțiile digitale în Europa. Statele membre vor continua să colaboreze îndeaproape cu Comisia pentru a actualiza în permanență setul de instrumente.

În urma aprobării în plen, discuțiile cu Consiliul privind forma finală a legislației pot începe imediat. Poziția Parlamentului în timpul negocierilor se va baza pe amendamentele adoptate în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie în februarie. Consiliul și-a adoptat mandatul de negociere în decembrie 2022.

Continue Reading

Daniel Buda

Ursula von der Leyen îi mulțumește lui Daniel Buda pentru ”eforturile pe care le-a făcut și le face România pentru transportul de cereale” ucrainene. Eurodeputatul îi cere acesteia sprijin pentru fermierii români

Published

on

© colaj foto (European Union 2022 - Source : EP)

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a mulțumit eurodeputatului Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, pentru ”pentru eforturile pe care le-a făcut și le face România pentru transportul de cereale”.

”Daniel, în primul rând, mii de mulțumiri pentru eforturile pe care le-a făcut și le face România pentru transportul de cereale! Sunteți extraordinari! Ați făcut o treabă foarte bună! Peste 60% din tranzitul de cereale merge prin România! Încă o dată, mii de mulțumiri!”, a subliniat înaltul oficial al Comisiei Europene în cadrul unei reuniuni a Grupului PPE, care a avut loc la Strasbourg.

În cadrul aceluiași eveniment, Daniel Buda și-a exprimat aprecierea pentru eforturile pe care executivul european le-a depus în gestionarea dosarului ucrainean, punctând nevoia continuării ajutorului pentru această țară invadată de Rusia.

Din calitatea de vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul Europene, eurodeputatul – un avocat pledant pentru cauza fermierilor români care s-au confruntat cu dificultăți pe fondul războiului pornit de Putin – a atras atenția asupra situației generate de rămânerea cerealelor din Ucraina în țările de la graniță: România, Polonia, Bulgaria sau Republica Moldova.

Buda, cunoscător al situației, i-a transmis președintei Comisiei Europene că ”avem în același timp 3 milioane de tone de cereale ajunse din Ucraina în România care generează pierderi imense pentru fermieri”.

”Vin din România – la 650 de  km de granița cu Ucraina și facem eforturi uriașe să-i sprijinim pe ucraineni!  Avem în același timp 3 milioane de tone de cereale ajunse din Ucraina în România care generează pierderi imense pentru fermieri. Pierderi estimate la peste 3 miliarde de euro”, a explicat acesta.

”Da, aveți dreptul să obțineți compensații financiare deoarece voi nu trebuie să suferiți pentru ajutorul oferit Ucrainei și lumii întregi! Mai mult decât atât, rezerva de criză va fi activată!”, a fost reacția Ursulei von der Leyen.

Nu este prima dată când eurodeputatul a semnalat probleme cu care se confruntă fermierii din România. Acesta a solicitat Parlamentului European să dezbată situația fermierilor afectați de exporturile de cereale din Ucraina.

Apeluri au fost îndreptate și către Comisia Europeană, căreia Daniel Buda i-a solicitat să vină cu măsuri concrete și să compenseze pierderile suferite de fermierii din țările de la granița cu Ucraina pentru ca aceștia să-și poată continua activitatea

Continue Reading

S&D

Victor Negrescu cere Comisiei Europene ”să medieze dialogul dintre România și Austria” pentru a identifica ”o soluție care să ducă la un vot pozitiv” privind aderarea țării noastre la Schengen

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

Eurodeputatul Victor Negrescu a avut o nouă întâlnire cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, pentru ”a discuta despre aderarea României la spațiul Schengen, acțiunile pe care executivul european le întreprinde în această direcție, dar și despre modul în care putem schimba veto-ul aplicat de guvernul de dreapta din Austria”.

Cu acest prilej, europarlamentarul a solicitat Comisiei Europene ”să medieze dialogul dintre România și Austria cu scopul de a identifica o soluție care să ducă la un vot pozitiv, cât mai curând posibil”.

De asemenea, Victor Negrescu a propus ca ”executivul european să organizeze noi reuniuni tehnice menite să mențină subiectul sus pe agenda europeană”.

Amintim că, în cadrul Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, astfel că nu s-a întâlnit unanimitatea necesară pentru ca și aceste două state, alături de Croația, care a primit atunci undă verde, să devină membre ale spațiului Schengen. 

Citiți și
Președinția Suediei la Consiliul UE, „foarte angajată” față de realizarea procesului de extindere a Schengen pentru a include România și Bulgaria

Cum țara noastră și cea vecină au fost propuse la pachet, votul a reprezentat o respingere și a României. Olanda a ținut să se consemneze în minuta ședinței că este de acord cu aderarea României, dar nu și cu cea a Bulgariei care, în viziunea sa, nu este pregătită momentan pentru acest pas și că mai este nevoie de încă un raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare înainte de a-și regândi poziția.

În cazul Austriei, cancelarul acestei țări a opinat că nu poate fi de acord cu extinderea Schengen atât timp cât acesta este nefuncțional, aducând drept argument numărul de migranți ilegali care au ajuns în țara sa fără să fi fost înregistrați în prealabil de alte țări.

Marți, Comisia Europeană a adoptat o comunicare ce prezintă cadrul strategic pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor pe 5 ani și o recomandare adresată statelor membre privind recunoașterea reciprocă a deciziilor de returnare și accelerarea returnărilor.

În cadrul reuniunii sale extraordinare din 9 februarie 2023, Consiliul European a reiterat importanța asigurării unui control eficace al frontierelor externe terestre și maritime ale UE, ca parte a unei abordări cuprinzătoare a migrației.

Înainte de următoarea reuniune a Consiliului European în care se va face un bilanț al situației, Comisia a realizat, prin intermediul acestor inițiative, o parte dintre acțiunile-cheie menționate în scrisoarea președintei von der Leyen și în concluziile Consiliului European din 9 februarie.

 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 mins ago

Guvernul îi invită pe antreprenorii români să facă parte din Business Advisory Group al Programului european Global Gateway ce își propune să stimuleze legăturile inteligente, curate și sigure

INTERNAȚIONAL51 mins ago

Miniștrii justiției din peste 40 de țări se reunesc la Londra pentru a consolida sprijinul internațional privind investigarea crimelor de război din Ucraina

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Finlanda își menține statutul de ”cea mai fericită țară din lume”. România ocupă locul 24 în clasament

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu va susține, la Bruxelles, furnizarea cât mai rapidă de echipament militar și instruire Ucrainei și înăsprirea sancțiunilor la adresa Rusiei

U.E.3 hours ago

UE salută decizia Curții Penale Internaționale de a emite un mandat de arestare împotriva lui Putin: Este un început de tragere la răspundere a liderilor ruși pentru crime și atrocități

G717 hours ago

G7: Este regretabilă lipsa de reacție a Consiliului de Securitate al ONU în privința testelor cu rachete ale Coreei de Nord

U.E.21 hours ago

Germania își închide ultimele trei centrale nucleare la 15 aprilie

U.E.21 hours ago

Liderii țărilor din UE ar urma să solicite companiilor „să utilizeze pe deplin” mecanismul de achiziție în comun a gazelor naturale

U.E.1 day ago

Serbia și Kosovo au convenit asupra pașilor pentru normalizarea relațiilor în cadrul procesului mediat de UE

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis, în vizită la Masdar City. România și Emiratele Arabe Unite vor continua să facă pași în a se susține reciproc în tranziția verde și digitală

NATO3 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE4 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA4 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac4 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL6 days ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.1 week ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi prezintă contribuția comisiei pe care o prezidează în PE la măsurile adoptate de UE în domeniul energetic în contextul războiului rus din Ucraina: Lumea, așa cum o știam, s-a schimbat

Team2Share

Trending