Connect with us

GENERAL

Liderul ALDE Guy Verhofstadt, la mitingul Alianței 2020 USR-PLUS: Vom crea o nouă mișcare în Europa care va fi surpriza acestor alegeri, fără de care va fi imposibil să se realizeze o majoritate în Parlamentul European

Published

on

© Guy Verhofstadt/ Facebook

Liderul ALDE Guy Verhofstadt, a anunțat la București că dorește să creeze alături de Alianța 2020 USR-PLUS ”o nouă mișcare, în Europa”, formată din ”liberali, democrați, progresiști, reformiști, centriști, împreună cu partidul <<En Marche!>> al președintelui Emmanuel Macron fără de care va fi imposibil să faci majoritatea în Parlament (n.r. European)”.

Prezent la mitingul care încheie campania Alianței 2020 USR-PLUS pentru alegerile europene ce vor avea loc duminică, 26 mai, înaltul demnitar european a vorbit despre noutatea pe care o are acest scrutin electoral la nivel european, precizând că ”pentru prima dată, două partide clasice, socialiști, pe de o parte, și conservatori, pe de altă parte, nu vor mai avea majoritatea în intituțiile europene. Acest lucru înseamnă că există oportunitatea de a construi ceva nou. Asta este ce vom face împreună. Noi și voi, de la USR-PLUS. Vom crea o nouă mișcare în Europa și, în loc de naționaliști și populiști, va fi acest nou grup pro-european, centrist și reformist care va fi surpriza acestor alegeri”, a punctat Verhofstadt.

©Guy Verhofstadt/ Facebook

Acesta și-a exprimat dorința în fața celor prezenți la mitingul organizat în Parcul Izvon ca ”Alianța 2020 USR-PLUS să trimită maximum de europarlamentari în acel grup”.

”Va fi un grup care nu va fi doar o alternativă la naționaliști și populiști, ci va fi un grup cu un scop principal: Europa nu este doar o piață, o monedă unică. Europa este în primul rând o comunitate a valorilor comune, a principiilor precum statul de drept, lupta împotriva corupției. O Europă care este diferită de actualul guvern din România, de domnul Orban (n.r. premierul ungar Viktor Orban). O Europă care va apăra democrația și statul de drept peste tot”, a explicat liderul ALDE.

Guy Verhofstadt a conchis discursul său spunând că ”cel mai bun viitor pentru România este în interiorul unei Uniuni Europene puternice. Europa este singurul nostru viitorul împreună”.

Grupul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) va fi dizolvat după scrutinul europarlamentar, urmând să fie înlocuit de o altă alianţă politică, a declarat liderul formaţiunii politice, Guy Verhofstadt, citat de site-ul Politico.eu. Din noul grup europarlamentar ar urma să facă parte politicieni din grupul „Renaşterea europeană” propus de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.

Prezența liderului ALDE la mitingul Alianței 2020 USR-PLUS a fost anunțată de președintele Uniunea Salvați România (USR), Dan Barna, încă din data de 5 mai, prevestind zorii unei noi alianțe împreună cu Verhofstadt.

Tot la acea dată, USR anunța prin intermediul unui comunicat, că a decis la nivel de Comitet Politic ca viitorii europarlamentari ai partidului să participe, după alegerile europarlamentare din 26 mai, la negocierile privind formarea unui nou grup în Parlamentul European, alături de En Marche (Franța), Ciudadanos (Spania), NEOS (Austria) și reprezentanți din ALDE Europa.

Și partenerul său politic din Alianța 2020 USR-PLUS, liderul Dacian Cioloș, informa la 10 mai, prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, că a avut o întrevedere cu preşedintele francez Emmanuel Macron, prezent la Sibiu pentru a participa la summitul informal al Consiliului European, în care a discutat despre formarea unui nou grup politic în viitorul Parlament European.

Citiți și:
Liderul PLUS, Dacian Cioloș: Am avut discuții cu En Marche și Ciudadanos pentru constituirea unui nou grup politic în Parlamentul European

La 8 mai, Alianța 2020 USR-PLUS a lansat, tot la Sibiu, ”Manifestul pentru Europa viitorului”, cu patru priorități, prin care Dacian Cioloș și Dan Barna propun o singură Uniune de la est la vest, fără două viteze de integrare, o Europă dedicată tuturor cetățenilor săi, cărora să le asigure protecția și un continent al inovării, competitiv la nivel global.

Potrivit proiecțiilor publicate de Financial Times (disponibile pentru 22 mai), Partidul Popular European (PPE) va obține 172 de locuri în Parlamentul European, în vreme ce Grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) va câștiga 147 de locuri în noua legislatură europeană, ALDE fiind cotat cu 97 de locuri.
Având în vedere noua configurație, pentru prima dată primele două grupuri politice din PE, S&D, respectiv PPE, nu vor putea crea o majoritate fără un al treilea partener politic.

La nivel național, PPE pierde un loc, câștigând 12 posturi de europarlamentar, în vreme ce S&D ar obține 8 locuri, cu 5 mai puține față de actualul PE.

ALDE european este cotat cu 6 mandate, cu trei mai multe decât a obținut în urma alegerilor europene din 2014.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

GENERAL

Eurostat: Creșterea industrială în România a stagnat la începutul lui 2021, în timp ce UE a înregistrat un avânt în acest sector

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Producţia industrială în Uniunea Europeană şi zona euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în luna ianuarie, însă în România a stagnat comparativ cu luna decembrie şi a scăzut comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, potrivit estimărilor Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

În ianuarie 2021, producția industrială ajustată sezonier a crescut cu 0.8% în zona euro și cu 0.7% în UE, față de decembrie 2020,  În decembrie 2020, producția industrială a scăzut cu 0.1% în zona euro și a rămas stabilă în UE.

În ianuarie 2021 față de ianuarie 2020, producția industrială a crescut cu 0.1% în zona euro și cu 0.3% în UE.

Comparație lunară pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de decembrie 2020, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 0.8%, bunuri de consum nedurabile cu 0.6%, energie și bunuri de capital cu 0.4% și bunuri intermediare cu 0.3%.

În UE, producția de bunuri de consum nedurabile a crescut cu 0.8 %, energia și bunurile de capital cu 0.6 %, iar bunurile de consum intermediare și durabile cu 0.4 %.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Luxemburg (+3.8%), Grecia și Franța (atât +3.4%), cât și Belgia (+3.1%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Estonia și Letonia (atât -1.5%), Portugalia (-1.3%) și Spania (-0.7%).

În România, producţia industrială a stagnat în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie a anului trecut.

Comparație anuală pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de ianuarie 2020, producția de bunuri intermediare a crescut cu 1.8%, bunuri de consum durabile cu 1.6%, bunuri de capital cu 0.9% și energie cu 0.4%, în timp ce producția de bunuri de consum nedurabile a scăzut cu 3.9%.

În UE, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 3.0%, bunurile intermediare cu 2.2% și bunurile de capital cu 0.9%, în timp ce producția de energie a scăzut cu 0.5%, iar bunurile de consum nedurabile cu 3.2%.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Irlanda (+27.5%), Lituania (+11.8%) și Polonia (+5.6%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-6.5%), Malta (-6.2%) și Slovacia (-4.0%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a inițiat procedura de infringement împotriva României pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a inițiat joi, 4 februarie, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 23 de state membre ale Uniunii Europene pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice, potrivit unui comunicat

Codul european al comunicațiilor electronice modernizează cadrul european de reglementare pentru comunicațiile electronice, pentru a spori opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate ale serviciilor de comunicare, inclusiv comunicații de urgență mai eficiente și mai accesibile. În plus, acesta le permite operatorilor să beneficieze de norme care stimulează investițiile în rețele de foarte mare capacitate, precum și de o previzibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii și infrastructuri digitale mai inovatoare.

Termenul pentru transpunerea Codului în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. Până în prezent, doar GreciaUngaria și Finlanda au notificat Comisiei faptul că au adoptat toate măsurile necesare pentru transpunerea directivei, declarând astfel că au finalizat procesul de transpunere, în ciuda faptului că Bruxelles-ul le-a oferit statelor membre orientări și asistență ample, cu scopul de a le sprijini în procesul de transpunere a directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.

Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei, prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Codul european al comunicațiilor electronice este un act legislativ esențial pentru a realiza societatea europeană a gigabiților și pentru a asigura participarea deplină a tuturor cetățenilor UE la economia digitală și la societate.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind “Fondul Social European +” de 88 de miliarde de euro

Published

on

© Curtea de Conturi Europeană

Președinția portugheză a Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic privind regulamentul de instituire a Fondului Social European Plus (FSE+), care face parte din bugetul UE 2021-2027, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul politic a fost salutat de Comisia Europeană, printr-un comunicat publicat vineri.

FSE va fi un instrument-cheie financiar pentru punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, pentru sprijinirea locurilor de muncă și pentru crearea unei societăți echitabile și favorabile incluziunii sociale. De asemenea, va oferi statelor membre resursele necesare pentru redresarea societăților și economiilor noastre după criza COVID-19.

Cu un pachet financiar global de aproape 88 de miliarde de euro, FSE+ va sprijini investițiile în crearea noilor locuri de muncă, precum și în educație și formare. De asemenea, fondul va sprijini incluziunea socială, accesul la asistență medicală și măsurile pentru eradicarea sărăciei în UE.

Nelson de Souza, ministrul portughez pentru planificare a declarat: „Fondul Social European+ va avea o contribuție decisivă la atenuarea consecințelor negative ale crizei actuale, prin promovarea ocupării forței de muncă și reducerea nivelului sărăciei, creând oportunități mai bune pentru toți, în special pentru tineri și copii. Grupurile mai vulnerabile vor fi, de asemenea, favorizate de FSE+”.

FSE+ a fost propus pentru prima dată de Comisia Europeană în 2018, ca parte a pachetului legislativ pentru politica de coeziune 2021-2027.

Proiectul reunește mai multe instrumente, inclusiv fondul pentru persoanele defavorizate și programul de abordare a șomajului în rândul tinerilor. Acest lucru conferă statelor membre UE o flexibilitate mai mare și coerență între programe, reducând astfel birocrația. Proiectele finanțate de fond ar trebui să abordeze provocările identificate în recomandările anuale specifice fiecărei țări.

În 2020, FSE+ a fost adaptat la pachetul de redresare pentru a consolida, printre altele, sprijinul pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, menit să ofere oamenilor competențe adaptate pieței forței de muncă, în special, nevoilor tranzițiilor ecologice și digitale.

Textul include, de asemenea, o prevedere care acoperă măsurile temporare care permit utilizarea fondului în circumstanțe excepționale și neobișnuite.

Mai precis, echipele de negociere ale colegiuitorilor au convenit asupra cerințelor privind alocarea resurselor FSE+ la nivel național în conformitate cu obiectivele de politică ale fondului, precum incluziunea socială, abordarea lipsurilor materiale, sprijinirea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional și atenuarea sărăciei în rândul copiilor.

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Fondul Social European Plus investește în oameni. Salut acordul politic încheiat, deoarece acest fond este mai important ca niciodată. Criza a pus în pericol tinerii, copiii și comunitățile vulnerabile”.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru economie a subliniat faptul că: „Acest instrument de finanțare va fi principala noastră cale de a investi în oameni și de a construi o Europă favorabilă incluziunii pe măsură ce ieșim din criză. FSE va contribui la crearea unor oportunități mai egale, la îmbunătățirea accesului pe piața forței de muncă, la condiții de muncă mai echitabile și la îmbunătățirea protecției sociale. Acesta se va concentra pe combaterea sărăciei și pe dezvoltarea competențelor adecvate pentru tranzițiile digitale și ecologice, subliniind valoarea și nevoile tinerilor: generația noastră următoare”.

Acordul politic va fi înaintat spre aprobare către ambasadorii statelor membre la UE (Coreper) și plenul Parlamentului European. Apoi, discuțiile vor continua la nivel tehnic pentru a finaliza textul integral al regulamentului.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș16 hours ago

Dacian Cioloș, despre rezolvarea situației românilor reținuți în centrele pentru migranți din Regatul Unit: Nu ați greșit când ați trimis opt deputați USR PLUS în PE

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Campania de reducere a extremismului online inițiată de Emmanuel Macron și Jacinda Ardern a fost impulsionată cu sprijinul SUA

Alin Mituța17 hours ago

Alin Mituța: Poliția de frontieră britanică va opri reținerile cetățenilor români în centrele pentru migranți

SUA20 hours ago

Bloomberg: SUA și UE au ajuns la un acord temporar privind tarifele la importurile de oțel și aluminiu

U.E.20 hours ago

UE salută comunicarea la nivel tehnic între Armenia și Azerbaidjan și continuă monitorizarea situației îngrijorătoare din zona comună de graniță

SUA22 hours ago

Secretarul de stat american Antony Blinken a trimis un emisar la Tel Aviv pentru detensionarea conflictului dintre Israel și militanții palestinieni

ROMÂNIA23 hours ago

Marcel Ciolacu, sunat de premierul Florin Cîțu privind PNRR: Îi voi pune la dispoziție toți specialiștii PSD

NATO2 days ago

Ministrul apărării și comandantul Forțelor pentru Operații Speciale SUA în Europa au discutat despre descurajarea Rusiei și asigurarea stabilității la Marea Neagră

FONDURI EUROPENE2 days ago

Ministrul Cristian Ghinea, despre viziunea integratoare buget național – PNRR: “Cine coordonează asta? Eu împreună cu primul ministru”

POLITICĂ2 days ago

Ziua națională a victimelor comunismului. PMP aduce un omagiu martirilor regimului comunist și îndeamnă partidele să respingă tendințele extremiste

Mircea Hava5 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO6 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO6 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending