Șeful delegației române PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenția că, în contextul actual, al exploziei prețurilor la energie și gaze, statele membre ale Uniunii Europene, printre care și România, trebuie să investească rapid în energie regenerabilă pentru a asigura acces tuturor cetățenilor, în mod special categoriilor vulnerabile.

Acesta a făcut referire la faptul că miercuri, în plenul Parlamentului European, Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a prezentat raportul privind starea uniunii energetice în 2021.

Documentul  evaluează progresele înregistrate de UE în realizarea tranziției către o energie curată, la aproape doi ani de la lansarea Pactului verde european.

Raportul arată că, în 2020, sursele regenerabile de energie au depășit pentru prima dată combustibilii fosili ca sursă principală de energie în UE, generând 38% din energia electrică, față de 37% în cazul combustibililor fosili.

“Conform celor mai recente date ale Comisiei, la nivelul UE sunt încă 31 de milioane de oameni vulnerabili în privința accesului la energie. Cifrele ar putea crește dramatic din cauza crizei prețurilor din această perioadă, criză care ar trebui să fie un semnal că este necesar să investim masiv în eficiența energetică și în surse regenerabile. Un astfel de pas  va duce nu numai la reducerea emisiilor, ci și la stabilizarea prețurilor la energie, reducând dependența energetică față de țările terțe. Grupul nostru parlamentar nu are nicio îndoială cu privire la necesitatea de a îmbunătăți reziliența, securitatea și siguranța energetică în întreaga UE. Salutăm acțiunile întreprinse de Comisia Europeană, cum ar fi setul recent de instrumente pentru combaterea creșterii prețurilor la energie și propunerile legislative cheie, însă o pregătire eficientă pentru posibile șocuri reprezintă o necesitate absolută”, a declarat Dan Nica, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Eurodeputatul PSD consideră că eforturile comune la nivel european și național pentru ca energia regenerabilă să fie accesibilă tuturor cetățenilor ar trebui să fie prioritate zero, reamintind că românii au fost lăsați descoperiți, angajamentele din actualul PNRR arătând că până la finalul acestui an vor fi dezafectate mai multe centre de producție de energie electrică, fără a exista vreo alternativă care să asigure nevoile cetățenilor în plină iarnă.

Raportul prezentat de Comisarul pentru energie mai arată că, până în prezent, 9 state membre ale UE au eliminat deja cărbunele, 13 s-au angajat să îl elimine treptat până la o anumită dată, iar alte 4 analizează posibile calendare de eliminare.

Șeful Delegației române PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenția că Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat de PNL și USR, nu poate rămâne în forma actuală dacă ne dorim ca această mare oportunitate pentru economia României să nu fie ratată.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acesta arată că o renegociere făcută în interesul cetățenilor nu este una teoretică, având în vedere că articolul 21 din Regulamentul UE privind modificarea planului de redresare și reziliență al unui stat membru permite acest demers.

Articolul 21 din Regulamentul UE privind instituirea Mecanismului de redresare și reziliență prevede că ”în cazul în care planul de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante, nu mai poate fi îndeplinit, în totalitate sau parțial, de către statul membru în cauză ca urmare a unor circumstanțe obiective, statul membru în cauză poate înainta Comisiei o cerere motivată ca aceasta să elaboreze o propunere de modificare sau de înlocuire a deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului prevăzute la articolul 20 alineatele (1) și (3). În acest scop, statul membru poate propune un plan de redresare și reziliență modificat sau un nou plan. Statele membre pot solicita sprijin tehnic pentru pregătirea unei astfel de propuneri în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic.”

”Este absolut necesar să mergem la Comisia Europeană pentru a renegocia anumite capitole din PNRR, chiar alături de cei din PNL. Realitatea politică, dar și cea economică cer ajustări ale acestui plan negociat prost de USR și PNL. Trebuie să înțeleagă și liberalii că ceea ce este sustenabil rămâne, ce nu este, noi nu putem gira. Nu putem păcăli poporul. Nu putem susține angajamente ce se dovedesc a fi împotriva interesului cetățenilor. România este deja în pierdere după ce PNL și USR au dat undă verde dezafectării unor centre de producție de energie electrică, fără a exista vreo alternativă de noi surse de energie care să asigure nevoile cetățenilor în plină iarnă. Când scoți din funcțiune mai mult decât pui, oare nu se numește prostie cu acte în regulă? Când țări precum Spania adoptă măsuri concrete și necesare pentru a-și proteja poporul în fața celei mai grele perioade economice, iar noi nici măcar nu luăm în calcul să facem același lucru și cu fonduri din PNRR, oare nu arată ca și cum am avea o altă agendă cu acești bani? PSD nu va susține un plan fără viziune și în care sunt prevăzute inclusiv angajamente care au rolul de a bloca majorarea veniturilor românilor în plină criză economică. Putem și trebuie să renegociem PNRR în favoarea oamenilor”, a punctat eurodeputatul PSD. 

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), în valoare de 723,8 miliarde de euro (prețuri curente), reprezintă elementul central al NextGenerationEU, instrument temporar de redresare în valoare de 806,9 miliarde de euro (prețuri curente), ce reprezintă 5% din PIB-ul UE, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus.

MRR este destinat sprijinirii reformelor și investițiilor întreprinse de țările UE, suma fiind împărțită astfel: 338 de miliarde de euro granturi și 385,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Pentru a-l finanța, Comisia Europeană, în numele UE, va împrumuta de pe piețele de capital circa 150 de miliarde de euro anual între jumătatea anului 2021 și 2026, UE urmând să devină astfel unul dintre cei mai mari emitenți în euro.

Statele membre au fost invitate să prezinte planuri naționale de redresare și de reziliență care să cuprindă reformele și investițiile pentru a beneficia de fondurile cuprinse în Mecanismul de redresare și reziliență.

Din suma totală cuprinsă în acestea, țările au fost nevoite să distribuie cel puțin 37% către proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Potrivit prevederilor, documentul trece printr-o evaluare realizată de Executivul european, bazată pe criteriile stabilite în regulament, ce se finalizează cu o recomandare înaintată Consiliului Uniunii Europene, care are responsabilitatea de a evalua și aproba planul, urmând ca statul să semneze un acord de grant și de împrumut care va facilita o prefinanțare de până la 13%.

Până în prezent, Comisia Europeană a primit 26 de planuri naționale din 27 și a aprobat 22 dintre acestea, singurul stat care nu a depus până în acest moment documentele fiind Țările de Jos.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie. Țara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde la 27 septembrie, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliențaîn urma pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. 

Citiți și:

PNRR-ul României este oficial aprobat: Consiliul UE a adoptat planul de 29,2 miliarde de euro. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

La o lună distanță, miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro.

Șeful Delegației Române PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenția că odată cu implementarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență vor fi dezafectate până la finalul acestui an mai multe centre de producție de energie electrică, fără a exista vreo alternativă care să asigure nevoile cetățenilor în plină iarnă.

„PNRR-ul României negociat  de PNL și USR dă undă verde dezafectării unor centre de producție de energie electrică, fără a exista vreo alternativă de noi surse de energie care să asigure nevoile cetățenilor în plină iarnă. Partidele de pe locul doi în alegerile din 2020, PNL și USR, au negociat în secret un PNRR care, în contextul actualei avalanșe de scumpiri, va arunca noi poveri fiscale pe umerii românilor, va bloca majorarea veniturilor și, din păcate, va abandona cetățenii în pragul unei ierni greu de suportat, guvernarea de dreapta eșuând în a construi ceva durabil în ultimii doi ani. În demersul lor politicianist de a se ține cu disperare de scaune, miniștrii Guvernului Cîțu au compromis o oportunitate vitală pentru România și cetățenii săi: Planul Național de Redresare și Reziliență. Populația a fost lăsată descoperită în plină iarnă, fără nicio strategie concretă în fața unor angajamente care arată, din nou, o neconcordanță absolut inconștientă, între nevoile urgente ale românilor și planurile guvernanților. Înțeleg acum rațiunea cinică de a ține la secret PNRR”, a declarat eurodeputatul PSD, potrivit comunicatului oficial, remis CaleaEuropeana.ro

Potrivit europarlamentarului Dan Nica, în Planului Național de Redresare și Reziliență reiese „clar că până la finalul acestui an vor fi dezafectate mai multe centre de producție de energie electrică, fără a exista vreo alternativă care să asigure nevoile cetățenilor în plină iarnă. Astfel:
1. Până în semestrul 2 (S2) 2021 va fi dezafectată o capacitate instalată de1695 MW de producție de energie electrică.
2. În 2021 (S1) și 2022 ( S1 și S2) – dezafectarea unei capacități instalate cumulate de 2355 MW de producție de energie electrică pe bază de cărbune/lignit.
3. Din 2021 (S2) și până la finalul lui 2025 se are în vedere dezafectarea unei capacități instalate cumulate de 3780 sau 4590 MW.

Șeful Delegației Române PSD a menționat că, deși se prevede înlocuirea parțială cu capacități de producție pe gaz, orientate către viitor, flexibile și eficiente de 1300 MW începând cu anul 2021 (S2) și până la finele lui 2025, abia în 2023 (S2) va avea loc semnarea contractelor, în 2025 (S2) se va desfășura a doua rundă de proceduri de licitații, iar abia în 2026 (S1) se va implementa punerea în funcțiune și racordarea la rețea a unei capacități suplimentare de cel puțin 3000 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară).