Connect with us

U.E.

Liderul Grupului PPE Manfred Weber cere o dezbatere de urgență a cazului Navalnîi în Parlamentul European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Grupul Partidului Parlamentului European solicită o dezbatere de urgență a Parlamentului European a cazului Navalnîi, după ce opozantul rus a fost arestat la punctul de control al pașapoartelor de pe aeroportul Șeremetievo din Moscova.

”Avem serioase motive să ne facem griji pentru viața lui (n.r. Aleksei Navalnîi), după ce regimul lui Putin a eșuat în demersurile sale de a-l asasina”, a precizat liderul Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber într-un mesaj publicat pe Twitter.

Acesta i-a transmis Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate că ”este nevoie de presiune politică pentru a ne asigura că acesta este în siguranță”.

O solicitare similară a venit și din partea președintelui Grupului Renew Europe din Legislativul European, Dacian Cioloș, care a condamnat duminică seara ”arestarea mișelească” a lui Aleksei Navalnîi.

Reținerea celui mai cunoscut opozant al regimului Putin a provocat un val de critici din partea comunității occidentale.

Liderii instituțiilor Uniunii Europene, respectiv președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și președintele Parlamentului European, David Sassoli au solicitat autorităților de la Moscova să-l elibereze de îndată pe Aleksei Navalnîi.

Mesajele acestora au fost secondate de poziția de peste ocean, unde Administrația Trump și viitoarea Administrație Biden au cerut eliberarea opozantului rus, califcând arestarea sa drept ”o încălcare a drepturilor omului”.

De asemenea, România, prin vocea ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a criticat această ”represiune nedemocratică împotriva opoziției”.

Oficialul român s-a alăturat astfel ministrului german de externe, Heiko Maas, și șefului diplomației britanice, Dominic Raab, care au subliniat că Rusia trebuie să respecte obligațiile internaționale și propria Constituție care garantează drepturile civile ale lui Aleksei Navalnîi. 

Cel mai cunoscut critic al Kremlinului a revenit duminică seara de la Berlin la Moscova, după cinci luni petrecute în Germania, unde fusese tratat în spital în urma otrăvirii cu agent neurotoxic Noviciok.

Opozantul în vârstă de 44 de ani a fost reţinut la controlul paşapoartelor şi urmează să rămână în arest până la decizia unei instanţe. Audierea este programată în 29 ianuarie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

EU local leaders ready to work with the European Parliament to better communicate Europe on the ground and scale up cooperation on the Conference on the future of Europe

Published

on

© European Union / Giedre Daugelaite

EU local leaders are ready to work with the European Parliament to better communicate Europe on the ground and scale up cooperation on the Conference on the future of Europe, according to a press release forwarded to caleaeuropeana.ro.

European Parliament’s Vice-President for Information policy, Press and Citizens Relations, Othmar Karas, and Vice-President for Relations with the European Committee of the Regions (CoR), Klára Dobrev, joined the members of the Bureau of the CoR to debate how to better communicate the EU action and achievements to people in regions, cities and villages across Europe. They also discussed how to contribute to the Conference on the future of EU and scale up the cooperation between the only two EU institutions gathering elected officials.

As regional presidents and local mayors we can offer our trust and expertise on the ground and our ability to reach out to our communities across Europe. We are ready to reinforce our cooperation with the European Parliament by jointly organising local dialogues to contribute to the Conference on the future of Europe. We are also looking at how to build concrete synergies between the EP pilot project Building Europe with Local Entities (BELE) and our Committee’s upcoming Network of Local and Regional EU Councilors. Based on the cooperation agreement between our two institutions, we want to work to identify common concrete actions able to explain the added-value of the European Union“, said Apostolos Tzitzikostas, President of the CoR.

“I really appreciate the debate with the members of the Bureau of the Committee of Regions as it is exceptionally constructive. There must be an open minded approach on the Conference on the Future of Europe. We must not be afraid about possible outcomes, before we are even discussing. If a change of the European Treaties is necessary to empower Europe to act faster and to strengthen the trust of the citizens, we should work for it. It is our task as politicians to gain majorities for policies that are right and necessary. We have to engage deeply in the dialogue with the European citizens. Firstly, they can participate on our digital platform and we will encourage them to do so. But secondly it is of crucial importance to debate with the citizens face to face. Nobody is in a better position to do so and closer to the people than the Members of the CoR, the mayors representatives of local and regional authorities and we Members of the European Parliament”, said Othmar KarasVice-President of the European Parliament.

Vice-President Klára Dobrev added: The forthcoming Conference on the Future of Europe has a much higher stake than most of our deliberations. The outcome of the Conference will be decisive as to Europe remains a global power, or it will shrink into an ongoing playfield of selfish heads of national governments. No less than the future of our children and our grandchildren is at stake. It is inevitably crucial that the discourses about the future of Europe will be as much inclusive and embracing as never before. The Committee of Regions is the genuine representative of all regions throughout the European Union. For this reason, I found it gratifying at its recent Bureau-meeting that the Committee of Regions is also seeking a prominent role in the European discussions about the future of Europe. Our responsibility is enormous. If we want to deliver to our European citizens, we must offer them rewarding ideas about our shared future. The partnership of the Committee of Regions in this exercise will increase our prospects exceedingly!”.

The discussion took place ahead of the CoR Plenary session which is hosting high level debates also on the Conference on the Future of Europe. On 5 May, regional and local authorities debate with António Costa, Prime Minister of Portugal, and European Parliament President, David Sassoli, while on 7 May Herman Van Rompuy, former President of the European Council, will discuss with CoR members the Committee’s contribution to the Conference on the Future of Europe, in his capacity as chairman of the High-Level Group on European Democracy recently created by the CoR.

On 9 May, the CoR will hold a local debate in Strasbourg to mark the territorial dimension of the Conference. The event, co-organised with the main French regional and local associations, will allow regional and local leaders to discuss with citizens how to bring the Conference to regions, cities and villages across Europe. The local event will be attended, among others, by Dubravka Šuica, European Commissioner for Democracy and Demography, Guy Verhofstadt, Co-Chair of the Executive Committee of the Conference on the Future of Europe, and Ana Paula Zacarias, Portuguese Secretary of State for European Affairs.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Lucian Bode, întâlnire la Bruxelles cu doi comisari europeni: Am toată încrederea că proiectele de investiții prin PNRR propuse de Ministerul de Interne vor beneficia de sprijinul partenerilor europeni

Published

on

© Lucian Bode/ Facebook

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a avut miercuri întrevederi la Bruxelles cu Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, și cu Janez Lenarčič, comisarul european pentru managementul crizelor, într-un demers de avansare a dialogului politic cu oficialii Comisiei Europene pentru a finaliza ”cât mai curând” negocierile în vederea proiectelor și investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență” pentru componenta ”Reziliență în situații de criză”.

”Este un domeniu deosebit de important pentru România, iar continuarea coordonării la nivelul UE este esențială pentru a asigura cele mai bune rezultate în perioada post-pandemie. Plecăm de la premisa că situațiile cu care ne vom confrunta în viitor vor crește în complexitate, iar consecințele probabile ale acestora s-ar putea întinde pe perioade tot mai lungi”, a precizat Lucian Bode într-un mesaj publicat pe Facebook.

În cadrul discuțiilor avute cu oficiali europeni, acesta a transmis preocuparea României pentru revenirea completă la normalitate și a subliniat reformele necesare în perioada de redresare post-pandemie.

Astfel, Lucian Bode a susținut propunerile țării noastre de proiecte și necesitatea realizării investițiilor propuse.

”Discuțiile cu oficialii europeni vor continua în zilele următoare la nivelul grupurilor de experți și am toată încrederea că proiectele de investiții prin PNRR propuse de către Ministerul Afacerilor Interne vor beneficia de sprijinul partenerilor europeni. În fond, toate realizările de până acum în domeniul situațiilor de urgență arată că investiția în România a fost benefică tuturor. Ne-am dezvoltat în plan național, însă în același timp, am contribuit și la efortul european, dovedind astfel că rolul României a fost unul de succes”, a mai spus ministrul de Interne.

Lucian Bode a profitat de o ocazie pentru a da asigurări că România este pe deplin pregătită ”să se angajeze în derularea cu succes a investițiilor propuse și am subliniat că acțiunea noastră comună la nivel european trebuie să rămână ghidată de nevoia de convergență și coeziune, respectiv de principiul <<a nu lăsa pe nimeni în urmă>>. Criza ne-a arătat că UE trebuie să dispună de instrumente și mijloace adecvate de răspuns comun în situații de criză pentru a face față cu succes provocărilor viitoare”.

Ministrul de Interne, a discutat, de asemenea, cu Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, despre identificarea unor soluții eficiente la provocările cu care ”ne-am confruntat la nivel european în domeniul afacerilor interne”.

”Într-adevăr, această criză sanitară ne-a acaparat atenția și resursele, dar nu trebuie să pierdem din vedere și celelalte aspecte preocupante privind migrația și azilul, protecția frontierelor externe, revenirea la un spațiu Schengen funcțional, asigurarea securității interne și lupta împotriva terorismului. În această privință, am transmis faptul că România rămâne ferm angajată în sprijinirea mecanismelor și instrumentelor europene menite să asigure o securitate internă sporită a UE și o mai mare reziliență în fața provocărilor curente. Legat de subiectul Schengen, am evidențiat faptul că dorim definitivarea aderării României la spațiul Schengen, deoarece nu mai putem rămâne în această situație nefirească și nejustificată care trenează din 2011”, a conchis Lucian Bode.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat actualizarea noii Strategii industriale 2020 pentru o piață unică mai puternică, îndeosebi în perioade de criză

Published

on

Comisia Euopeană a adoptat azi, 5 mai, actualizarea strategiei industriale a Uniunii Europene pentru a se asigura că obiectivele sale îndrăznețe din acest domeniu sunt adaptate în întregime la noile circumstanțe ale crizei provocate de pandemia de COVID-19 și contribuie la punerea în mișcare a tranziției către o economie mai sustenabilă, digitală, rezilientă și competitivă la nivel mondial, potrivit comunicatului oficial al Executivului. 

Strategia actualizată reafirmă prioritățile stabilite în comunicarea din martie 2020, publicată cu o zi înainte ca OMS să declare epidemia de COVID-19 drept pandemie, și, totodată, aplică lecțiile învățate în urma crizei pentru a da avânt redresării și pentru a mări autonomia strategică deschisă a Uniunii Europene.

Strategia propune noi măsuri menite să consolideze reziliența pieței unice, îndeosebi în perioade de criză. Ea abordează necesitatea de a înțelege mai bine relațiile de dependență din anumite domenii strategice cheie și prezintă un set de instrumente pentru reducerea acestor dependențe. Ea oferă și noi măsuri de accelerare a dublei tranziții verzi și digitale. Ea răspunde, totodată, apelurilor de a identifica și monitoriza principalii indicatori ai competitivității economiei UE în ansamblu: integrarea pieței unice, creșterea productivității, competitivitatea internațională, investițiile publice și private și investițiile în cercetare și dezvoltare.

Strategia actualizată se concentrează pe IMM-uri, pentru care prevede sprijin financiar și măsuri adaptate, menite să le ofere, atât acestora, cât și firmelor nou-înființate, posibilitatea de a îmbrățișa dubla tranziție. Comisia intenționează să îl numească pe Vazil Hudák în calitate de reprezentant pentru IMM-uri. Numirea sa este în curs de finalizare.

Tot astăzi, Comisia a adoptat propunerea de regulament privind subvențiile străine care denaturează piața unică. Aceasta este un element-cheie pentru concretizarea strategiei industriale europene prin asigurarea unor condiții concurențiale egale și prin promovarea unei piețe unice echitabile și competitive.

Strategia industrială actualizată publicată astăzi se axează pe următoarele domenii-cheie:

Consolidarea rezilienței pieței unice
Piața unică a fost pusă la grea încercare de restricțiile la nivelul aprovizionării, de închiderea frontierelor și de fragmentarea generate de pandemia de COVID-19. Criza a scos în evidență nevoia extrem de importantă de a menține libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor în cadrul pieței unice, precum și necesitatea de a conlucra la consolidarea rezilienței acesteia la perturbări. În acest scop, Comisia va lua, printre altele, următoarele măsuri:

  • va propune un instrument pentru situații de urgență al pieței unice – o soluție structurală pentru asigurarea liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor în cazul unor crize viitoare. Instrumentul va garanta mai multă transparență și solidaritate și va contribui la soluționarea deficitelor de produse critice prin accelerarea punerii la dispoziție a acestor produse și prin consolidarea cooperării în materie de achiziții publice;
  • va veghea la respectarea deplină a prevederilor din Directiva privind serviciile pentru a se asigura că statele membre își respectă obligațiile existente, inclusiv obligația de notificare, în vederea identificării și eliminării unor potențiale noi bariere;
  • va întări supravegherea pe piață a produselor, oferind autorităților naționale sprijin pentru a-și mări capacitatea și pentru a accelera digitalizarea inspectării produselor și a colectării de date;
  • va mobiliza investiții semnificative pentru a sprijini IMM-urile, va concepe și va implementa sisteme de soluționare alternativă a litigiilor pentru a elimina întârzierile în efectuarea plăților către IMM-uri, precum și pentru a oferi măsuri de combatere a riscurilor de insolvență care afectează IMM-urile.

Reducerea dependențelor strategice ale UE

Deschiderea către comerț și investiții este un punct forte și o sursă de creștere și de reziliență pentru UE, care este un importator și exportator major. Pandemia a avut însă ca rezultat și o conștientizare pe scară mai largă a necesității de a analiza și de a soluționa dependențele strategice, atât tehnologice, cât și industriale. În consecință, Comisia:

  • a efectuat o analiză „de jos în sus” bazată pe date despre comerț: dintre cele 5 200 de produse importate în UE, o analiză inițială a identificat 137 de produse (care reprezintă 6 % din valoarea totală a importurilor de mărfuri în UE) din ecosisteme sensibile, față de care UE este foarte dependentă – mai ales din industriile mari consumatoare de energie (de exemplu materiile prime) și din ecosistemele sanitare (de exemplu principiile active), precum și în ceea ce privește alte produse relevante pentru sprijinirea dublei transformări verzi și digitale. 34 de produse (care reprezintă 0,6 % din valoarea totală a importurilor de mărfuri în UE) sunt potențial mai vulnerabile, dat fiind eventualul lor potențial scăzut de ulterioare diversificare și înlocuire cu producția UE. Din analiză a reieșit că și în domeniul tehnologiilor avansate există o serie de provocări și dependențe;
  • prezintă rezultatele a șase bilanțuri aprofundate în domeniul materiilor prime, bateriilor, principiilor active, hidrogenului, semiconductorilor, tehnologiilor de tip cloud și tehnologiilor de vârf, oferind informații suplimentare despre originea dependențelor strategice și impactul acestora;
  • va lansa o a doua etapă de revizuire a potențialelor dependențe în domenii-cheie, inclusiv în ceea ce privește produsele, serviciile sau tehnologiile esențiale pentru dubla tranziție, precum sursele regenerabile de energie, stocarea energiei și securitatea cibernetică, și va dezvolta un sistem de monitorizare cu ajutorul Observatorului pentru tehnologii critice al Comisiei;
  • depune eforturi în vederea diversificării lanțurilor de aprovizionare internaționale și a încheierii de parteneriate internaționale pentru a spori gradul de pregătire pentru situații de criză;
  • sprijină noile alianțe industriale în domenii strategice în care astfel de alianțe ar fi cel mai bun instrument de accelerare a unor activități care nu s-ar dezvolta altfel. Se va sprijini crearea de alianțe industriale atunci când acestea atrag investitorii privați pentru a discuta noi parteneriate și modele de afaceri într-un mod deschis, transparent și loial și atunci când au un potențial de inovare și de creare de locuri de muncă de înaltă calitate. Alianțele oferă o platformă care, în principiu, este amplă și deschisă și vor acorda o atenție deosebită incluziunii firmelor nou-înființate și IMM-urilor.Comisia pregătește lansarea Alianței pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor și a Alianței pentru date industriale, tehnologii de vârf și tehnologii de tip cloud și are în vedere pregătirea unei Alianțe pentru lansatoare, precum și a unui sistem de aviație cu emisii zero;
  • sprijină eforturile statelor membre de a-și pune laolaltă resursele publice prin intermediul proiectelor importante de interes european comun (PIIEC) în domenii în care piața nu poate face, de una singură, inovații revoluționare, putând fi oferit sprijin din bugetul UE;
  • anunță o strategie și o posibilă modificare legislativă pentru o poziție mai puternică de lider în ceea ce privește stabilirea de standarde, inclusiv în domeniul serviciilor pentru întreprinderi, lucrând totodată în mod deschis cu alte părți în domenii de interes reciproc.

Accelerarea dublei tranziții
Strategia industrială 2020 a anunțat acțiuni de sprijinire a tranziției verzi și digitale a industriei UE, însă pandemia a afectat drastic viteza și amploarea acestei transformări. Prin urmare, Comisia creionează o serie de măsuri noi de sprijinire a argumentelor economice în favoarea dublei tranziții verzi și digitale, prin:

  • definirea unor parcursuri de tranziție împreună cu industria, autoritățile publice, partenerii sociali și alte părți interesate, acolo unde este necesar, începând cu turismul și cu industriile mari consumatoare de energie. Aceste parcursuri ar putea oferi o înțelegere mai aprofundată, la toate nivelurile, a amplorii, costurilor și condițiilor acțiunilor necesare pentru a sprijini dubla tranziție a celor mai relevante ecosisteme, având ca rezultat un plan executabil în favoarea unei competitivități sustenabile;
  • asigurarea unui cadru de reglementare coerent pentru atingerea obiectivelor deceniului digital al Europei și a dezideratelor pachetului legislativ „Pregătiți pentru 55”, inclusiv prin accelerarea adoptării surselor regenerabile de energie și prin asigurarea accesului la energie electrică decarbonizată, disponibilă din abundență, la prețuri rezonabile;
    punerea la dispoziția IMM-urilor a unor consilieri în materie de sustenabilitate și sprijinirea modelelor de afaceri bazate pe date pentru a valorifica la maximum dubla tranziție verde și digitală;
  • realizarea de investiții în vederea perfecționării și a recalificării pentru a sprijini dubla tranziție.
  • Totodată, revizuirea aprofundată a normelor UE în materie de concurență, aflată în derulare, urmărește să asigure că aceste norme pot sprijini dubla tranziție verde și digitală în beneficiul cetățenilor europeni, într-un moment în care peisajul concurențial mondial suferă, la rândul său, schimbări fundamentale;

 „Prin strategia industrială actualizată pe care o prezentăm astăzi vrem să ne asigurăm că industriile europene au tot ce le trebuie ca să pună în mișcare dubla transformare digitală și verde a economiei, asigurând, totodată, competitivitatea acestor industrii, inclusiv în contextul redresării în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Această strategie necesită noi investiții, în oameni, în tehnologii și într-un cadru de reglementare adecvat, care să garanteze echitatea și eficiența. Prin sprijinul oferit instrumentelor-cheie pe care le avem deja la dispoziție și prin extinderea sferei lor de cuprindere arătăm azi că am desprins o serie de învățăminte și ne reafirmăm angajamentul de a colabora cu actorii economici din întreaga Europă”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

„În perioadele de criză este imperios necesar să dispunem, la nivel mondial, de lanțuri de aprovizionare reziliente, deoarece ele contribuie la absorbția șocurilor și la accelerarea redresării. Odată cu ieșirea din pandemia de COVID-19, strategia noastră industrială actualizată urmărește să asigure Europei poziția de lider industrial mondial, conferindu-i un avantaj competitiv în domeniul tehnologiilor digitale și verzi. Vom căuta să cooperăm, ori de câte ori va fi posibil, cu parteneri care ne împărtășesc viziunea, pentru a sprijini comerțul deschis, echitabil și bazat pe norme, pentru a reduce dependențele strategice și pentru a dezvolta noi standarde și reglementări, toate acestea fiind esențiale pentru forța noastră economică. În același timp, suntem pregătiți să acționăm autonom ori de câte ori va trebui să ne apărăm de practicile neloiale și să protejăm integritatea pieței unice”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

„Acum începe adevărata revoluție industrială, dar dacă și numai dacă realizăm investițiile potrivite în tehnologii-cheie și stabilim condițiile-cadru adecvate. Europa își oferă mijloacele de a obține o industrie inovatoare, curată și rezilientă, care să ofere locuri de muncă de calitate și care să dea IMM-urilor șansa de a prospera chiar și în timpul procesului de redresare”, a declarat Thierry Breton, comisarul pentru piața internă.

Context

Actualizarea strategiei industriale 2020 a fost anunțată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul privind starea Uniunii Europene din septembrie 2020. Comunicarea de astăzi răspunde și apelului liderilor UE de a se urmări o politică industrială europeană îndrăzneață pentru ca industria europeană să devină mai sustenabilă, mai verde, mai competitivă la nivel mondial și mai rezilientă. Liderii UE au invitat, deopotrivă, Comisia să identifice dependențele strategice, în special în ecosistemele industriale cele mai sensibile, cum ar fi în domeniul sănătății, și să propună măsuri de reducere a acestor dependențe.

Comunicarea prezentată astăzi este însoțită de trei documente de lucru ale serviciilor Comisiei: Raportul anual privind piața unică 2021, care analizează situația actuală a economiei europene pe baza unei evaluări a 14 ecosisteme industriale, evaluează progresele înregistrate în punerea în aplicare a pachetului industrial din 2020 și prezintă un set de indicatori-cheie de performanță pentru monitorizarea progreselor viitoare, o analiză a dependențelor și capacităților strategice ale Europei, însoțită de un bilanț aprofundat într-o serie de domenii strategice și un document referitor la un sector siderurgic european competitiv și curat, care analizează provocările cu care se confruntă industria și setul de instrumente UE disponibil.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR5 mins ago

EU local leaders ready to work with the European Parliament to better communicate Europe on the ground and scale up cooperation on the Conference on the future of Europe

POLITICĂ9 mins ago

Marcel Ciolacu a discutat cu șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România despre “viziunea pro-europeană a PSD pentru dezvoltarea României”

COMISIA EUROPEANA29 mins ago

Lucian Bode, întâlnire la Bruxelles cu doi comisari europeni: Am toată încrederea că proiectele de investiții prin PNRR propuse de Ministerul de Interne vor beneficia de sprijinul partenerilor europeni

POLITICĂ36 mins ago

Cristian Diaconescu, despre cazul uciderii ursului Arthur: România este un stat UE, iar astfel de acțiuni se subsumează directivei UE privind conservarea faunei sălbatice

NATO16 hours ago

A început Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar SUA în Europa din ultimii 25 de ani, care va avea loc și în România: 28.000 de soldați din 26 de țări se vor antrena în 12 țări NATO și partenere

JUSTIȚIE17 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Raportul GRECO spune că România este ”pe drumul cel bun”. Legile Justiţiei nu vor mai fi abuzate

INTERNAȚIONAL18 hours ago

OMS și Germania înființează, la Berlin, un Centru de informaţii privind pandemiile şi epidemiile, cerând o ”resetare globală” a luptei împotriva pandemiilor

ROMÂNIA18 hours ago

Premierul Florin Cîțu anunță că România va dona Ucrainei 100.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

România donează Republicii Moldova încă 100.000 de doze de vaccin și oferă Chișinăului posibilitatea de a cumpăra 200.000 de doză pe lună la prețul negociat de Uniunea Europeană

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană a adoptat actualizarea noii Strategii industriale 2020 pentru o piață unică mai puternică, îndeosebi în perioade de criză

CHINA7 days ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.1 week ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

ROMÂNIA2 weeks ago

Ioana Mihăilă a anunțat care sunt prioritățile mandatului său de ministru al Sănătății: Atragerea de fonduri europene, creşterea accesului la servicii medicale de bază şi reforma managementului

Advertisement
Advertisement

Trending