Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) efectuează o vizită în Republica Moldova, prima în calitate de membru al Parlamentului European, după ce anul trecut s-a aflat la Chișinău în calitate de comisar european pentru politică regională.

”În următoarele trei zile mă voi afla în Republica Moldova, unde mă întorc cu mare bucurie și emoții, mai ales pentru că bunicii mei, din partea mamei, provin de pe aceste meleaguri. Activitatea mea de până acum a fost legată, în mai multe forme de Republica Moldova. În calitate de Comisar European pe Politica Regională am vizitat Chișinăul în mai 2018. Mesajul meu de atunci, care este valabil și astăzi este că cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri! În noua mea poziție de Membru al Parlamentului European și în special, Membru deplin în Comisia pentru Dezvoltare Regională voi susține ca Republica Moldova să beneficieze în continuare de finanțare în cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova, Programul Transnațional “Dunărea”, Programul Operațional comun “Bazinul Mării Negre” și a altor instrumente care vor aduce rezultate tangibile cetățenilor din Republica Moldova!”, a scris Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Eurodeputatul român a punctat că vizita sa va fi una mai puțin politică.

Vizita mea va fi ”mai mult orientată către cetățeni și în special către tânăra generație, care este forța motrice a dezvoltării, modernizării și europenizării acestei țări”, a mai spus Crețu.

Reamntim faptul că luna trecută Corina Crețu a primit invitația de conferire a titlului de Doctor Honoris Causa al Academiei de Studii Economice din Moldova.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014. 

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker. De la începutul legislaturii 2014-2019 și până la preluarea mandatului de comisar european, Corina Crețu a ocupat funcția de vicepreședinte al Parlamentului European.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Biroul Procurorului Public European va fi, alături de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, un pilon al justiției în UE și un apărător al statului de drept, a afirmat Laura Codruța Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uniunii, într-un interviu de prezentare acordat Consiliului Uniunii Europene.

”Sunt Laura Codruța Kovesi și sunt procuror. Am 46 de ani și sunt procuror de 25 ani. Glumind, jumătate din viața mea am fost un procuror. EPPO este primul birou al procurorului public european și avem nevoie de această instituție pentru că va fi un organism ce va investiga frauda financiară, în special frauda cu fonduri europene. Va fi important să avem EPPO pentru că vom avea o abordare unică când vorbim de investigarea acestor tipuri de infracțiuni și va fi important pentru că vom putea recupera prejudiciile”, spune Kövesi în debutul interviului.

Procurorul-șef al UE a detaliat prioritățile pe care EPPO le va avea și a transmis că au început pregătirile pentru ca instituția să își poată începe activitatea anul viitor, în noiembrie 2020.

”Voi avea atribuții administrative și organizatorice. Trebuie să pregătesc împreună cu colegii mei, ceilalți procurori europeni, regulile interne, procedurile și să setăm toate aspectele pentru a începe activitatea anul viitor, în noiembrie 2020. După aceea, prioritățile noastre vor fi investigările eficiente, recuperarea prejudiciilor și realizarea obiectivelor principale care sunt stipulate în regulament. (…) Trebuie să facem o estimare a cazurilor, întrucât trebuie să știm câte cazuri vom primi și trebuie să fim pregătiți să înregistrăm toate cazurile, să traducem totul, să analizăm cazurile și să începem operațiunile. Pentru asta, trebuie să avem tot ce ține de buget și de resurse umane, a spus aceasta.

Laura Codruța Kövesi a reafirmat că înființarea Biroului Procurorului Public European este o decizie istorică.

”Este pentru prima dată când vom avea un organism prin care procurorii pot investiga infracțiuni și sunt sigură că împreună cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene vom fi pilonul principal al justiției și vom apăra mai bine valorile europene, statul de drept și cetățenii europeni. (…) Va fi vital să cooperăm cu autoritățile naționale pentru că vom lucra cu 22 de coduri penale diferite și 22 de coduri de procedură penală diferite”, a mai spus ea.

Laura Codruța Kövesi și-a preluat mandatul de procuror-șef al Uniunii Europene la începutul lunii noiembrie, ca urmare a unui proces complex de validare în funcție care a durat aproape un an și care a culminat cu un acord final între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. 

Kövesi, a cărei numire în funcție a venit după o competiție cu procurorul francez Jean Francois Bohnert, preferat inițial în rândul statelor membre, a fost laureată recent cu premiul ”Women in power”, în cadrul premiilor ”Femeile Europei” 2019.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, consideră că Uniunea Europeană trebuie să abordeze politica externă cu mai multă încredere și să folosească ”limbajul puterii”, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Trebuie să vorbim la unison în limba intereselor şi valorilor noastre. Trebuie să folosim mai mult limbajul puterii, nu pentru a cuceri, ci pentru a contribui la o lume mai paşnică, prosperă şi dreaptă”, a îndemnat diplomatul spaniol într-o scrisoare adresată miniştrilor de externe din statele UE, care se reunesc luni la Bruxelles.

În viziunea diplomatului spaniol, lumea se află în prezent într-o situație ”foarte îngrijorătoare”.

”Preţuim normele, dar le observăm reculul. Elogiem virtuţile interdependenţei economice, dar vedem cum sunt luate ostatice de politica puterii. Ne revendicăm în mod îndreptăţit statutul de <<soft power>>, dar competitorii noştri, rivalii noştri şi chiar aliaţii noştri tind să-şi convertească propria <<soft power>> într-o <<hard power>>. Comerţul, tehnologia, banii şi informaţiile sunt transformate în arme”, a scris Borrell.

Potrivit acestuia, ”ar fi lipsit de rațiune să intrăm în acest joc, dar și mai lipsit de rațiune ar fi să-l ignorăm”.

Astfel, Înaltul Reprezentant consideră că ”trebuie să fim capabili nu doar să reacționăm, ci să acționăm, să confruntăm atunci când trebuie și să propunem atunci când trebuie”.

Josep Borrell a semnalat în scrisoarea transmisă miniștrilor de externe ai UE și o ”renaștere a competiției geostrategice”, remarcând că ”are loc un joc al puterii, mai ales între China, Rusia şi Statele Unite”, context în care ”Uniunea Europeană are opţiunea de a deveni un jucător, un actor geo-strategic real sau de a rămâne pur şi simplu o arenă de competiţie”.

Înaltul Reprezentant a conchide prin a remarca că ”niciunul dintre statele membre, nici dintre cele mai puternice, nu va reuși de unul singur”, un ecou al declarațiilor din timpul audierilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului European și viziunii sale asupra politicii externe a UE, prezentate la 2 decembrie.