Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) salută decizia Guvernului României de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acțiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I.

”În luna iulie a acestui an am votat împotriva Pachetului de Mobilitate propus de Comisia Europeană – pentru că din punctul meu de vedere reprezenta o nedreptate pentru România și pentru restul țărilor din Europa de Est. Afirmam atunci că măsurile impuse vor afecta negativ activitatea transportatorilor români, aducându-le pierderi importante și îmi exprimam speranța că autorităţile române vor ataca acest Pachet la Curtea Europeană de Justiţie”, a menționat Crețu în cadrul unui mesaj transmis pe pagina de Facebook.

Europarlamentarul român și-a exprimat în acest context ”speranța ca rezultatul să fie unul corect pentru România și pentru celelalte țări din Europa de Est, pentru că în acest moment situația este disproporționată. S-ar evita astfel afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă. Voi urmări cu atenție evoluția situației și voi milita, și pe mai departe, pentru un tratament egal al României în Uniunea Europeană”, a completat Corina Crețu.

Dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc acele aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv: interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință; obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Stabilirea poziției Guvernului României în acțiunile în anulare depuse astăzi la CJUE a fost realizată prin coordonarea dintre MAE și MTIC, sesizarea Curții fiind înaintată prin Agentul Guvernamental pentru CJUE din cadrul MAE.

Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene vine în continuarea demersurilor promovate în mod constant de către autoritățile române pentru contracararea caracterului restrictiv și disproporționat al acestor prevederi din Pachetul Mobilitate I.

Cele trei acte legislative care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020 și cu privire la care Guvernul României a introdus acțiuni în anulare parțială, sunt următoarele:

– Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;

– Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;

– Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Amintim că România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Digitalizarea educației nu trebuie să lase niciun copil în urmă, iar spațiul european al educației trebuie să devină realitate, a susținut vineri eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) în urma unui vot pe care l-a acordat în Parlamentul European asupra unei rezoluții adoptate de eurodeputați pentru a pune capăt decalajului digital în educația din întreaga Europă.

“Am votat cu toată încrederea pentru consolidarea educației în România, la fel ca peste tot în Europa. Digitalizarea educației nu trebuie să lase niciun copil în urmă! Spațiul european al educației trebuie să devină realitate. Mi-am acordat votul, în Parlamentul European, pentru reducerea decalajului educațional la care, din păcate, suntem martori în acest moment și care a fost accentuat de actuala pandemie. Cifrele vorbesc de la sine: accesul la educația digitală a fost dificil chiar și în cele mai dezvoltate țări din lume, unde aproximativ 1 din 10 elevi a rămas în urmă cu școala. Iar în ceea ce privește țările mai puțin dezvoltate, doar un sfert dintre ele au reușit să ofere o formă de învățare la distanță”, a scris Crețu, pe Facebook.

În rezoluția adoptată, Parlamentul solicită triplarea programului european în domeniul educației, Erasmus+, dar și alocarea de resurse dedicate din planul european de relansare economică. Se are, de asemenea, în vedere îmbunătățirea cooperării și coordonării la nivelul UE în privința gestionării efectelor pandemiei asupra educației.

În motivarea votului său, Crețu citează și un studiu realizat în perioada stării de urgență, care arată că în România doar 59% din elevii din mediul rural au participat la ore online.

“Și 9 din 10 școli de la țară nu au laptopuri sau tablete care să permită învățarea la distanță. Evident, sunt multe implicații ale acestei situații – sunt efecte de natură emoțională, socială, de dezvoltare personală”, a spus ea.

“Prin votul pe care l-am dat în Parlamentul European, am solicitat Comisiei Europene să investească mult mai mult în echipamente și în conectivitate, în special în zonele rurale, dar și în instruirea profesorilor cu privire la modul de utilizare a noilor tehnologii. Toate aceste măsuri trebuie luate într-o manieră coordonată la nivelul Uniunii Europene, iar schimbul de bune practici educaționale trebuie să devină un automatism”, a mai completat Corina Crețu.

De altfel, votul Parlamentului European vine după ce Comisia Europeană a adoptat recent două inițiative care vor consolida contribuția educației și formării la redresarea UE în urma crizei provocate de coronavirus și vor sprijini construirea unei Europe verzi și digitale.

Creionând o viziune asupra Spațiului european al educației care va prinde formă până în 2025, Comisia a propus noi inițiative, mai multe investiții și o cooperare mai strânsă între statele membre pentru a-i ajuta pe toți europenii, de toate vârstele, să beneficieze de oferta bogată pusă la dispoziție de UE în materie de educație și formare. Comisia a adoptat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru educația digitală, care reflectă învățămintele desprinse din criza provocată de coronavirus și schițează planul unui ecosistem educațional digital de înaltă performanță, cu competențe digitale dezvoltate pentru transformarea digitală.

“Spațiul Educațional European este soluția viitorului, iar această criză a demonstrat-o foarte clar. România trebuie să înțeleagă acest mesaj și să investească mult mai mult în educație – și sper ca măcar acum, în al 11-lea ceas, cei 6% din PIB chiar să fie alocați educației (așa cum, de altfel, legea o cere). Acest gest ar fi un prim semnal că educația chiar a devenit o prioritate“, a conchis Corina Crețu.

Grupul social-democraților din Parlamentul European condamnă decizia Tribunalului Constituțional din Polonia de a interzice aproape în totalitate a avorturilor, chiar și cazurile medicale grave cu malformații ale fătului.

„Nu am cuvinte. În Polonia de astăzi, stat membru al UE în secolul XXI, viețile și sănătatea femeilor poloneze sunt subordonate unui calcul pur politic și al unei motivații ideologice. Sunt îngrozită atât de caracterul barbar al noilor restricții, cât și de modul în care au fost introduse de Tribunal, care nu merită numele său, întrucât este controlat în totalitate de PiS, partidul de drept și justiție al lui Kaczynski”, a transmis președinta Grupului S&D, Iratxe García Pérez, din Legislativul European.

În urma deciziei, avortul va fi legal în Polonia numai dacă sarcina reprezintă o ameninţare la adresa sănătăţii sau a vieţii mamei sau atunci când este rezultatul unui act interzis precum violul sau incestul.

Decizia este o schimbare majoră în Polonia, pentru că anulează ‘compromisul privind avortul’ din Polonia, o lege din 1993 care nu a trecut prin mari schimbări în ultimii peste 20 de ani.

„Polonia are deja una dintre cele mai restrictive legi anti-avort din UE. Această hotărâre înseamnă că aproape va exista o interzicere completă a avortului în Polonia. Este un atac îngrozitor asupra femeilor: o încălcare a drepturilor fundamentale ale femeilor, deoarece chiar și în cazurile extreme de malformații congenitale grave sau anomalii fetale, femeile poloneze vor fi private de dreptul de a decide dacă doresc să își întrerupă sarcina. În consecință, și mai multe femei pot fi împinse să facă avorturi ilegale, nesigure și care le vor pune viața în pericol”, se mai arată în comunicatul oficial.