Eurodeputatul Dan Motreanu, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European, evidențiază nevoia ca Politica de Coeziune să rămână o prioritate în bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034, beneficiind de cel puțin 30% din alocările financiare, la fel ca în actualul Cadru Financiar Multianual, care se termină la finalul lui 2027.

”Politica de coeziune are rolul de a  promova solidaritatea și a reduce discrepanțele economice și sociale între state și regiuni.  În perioada 2021-2027, România beneficiază de aproximativ 31,5 miliarde de euro prin Politica de Coeziune și trebuie să primească cel puțin aceeași sumă în perioada 2028-2034. Așa vor continua investițiile în infrastructură, dezvoltare regională, spitale, educație și IMM-uri”, subliniază europarlamentarul.

Acesta a depus o serie de amendamente la al nouălea Raport privind coeziunea, dezbătut de Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European, vizează protejarea Politicii de Coeziune.

”Mă voi opune oricărei tentative de reducere a bugetului și voi susține măsuri pentru o distribuire echitabilă a fondurilor, în funcție de nevoile reale ale regiunilor. În cadrul rezoluției, m-am opus centralizării fondurilor UE după modelul PNRR, susținând că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună trebuie gestionate partajat, pentru ca regiunile și comunitățile locale să aibă un rol activ”, a dezvăluit acesta.

În egală măsură, Dan Motreanu a solicitat ”stabilirea ratei de cofinanțare la nivel județean, astfel încât județele mai puțin dezvoltate să beneficieze de finanțare sporită și de o rată de cofinanțare redusă, adaptată capacităților lor”.

Pentru o administrare eficientă și adaptată la nevoile locale, eurodeputatul a cerut o ”descentralizare reală și implicarea autorităților locale în toate etapele programelor UE cu gestiune partajată”.

”Am solicitat reducerea birocrației pentru acces facil la fonduri. Deși s-au introdus măsuri de simplificare, procedurile administrative rămân greoaie, afectând municipalitățile și regiunile cu capacitate administrativă limitată. Cerem Comisiei Europene simplificări reale și un set unic de reguli pentru toate fondurile. Am subliniat rolul crucial al Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Am solicitat reguli comune pentru accesarea fondurilor, astfel încât proiectele de dezvoltare rurală să poată beneficia de finanțare din mai multe surse, fără blocaje administrative inutile”, a mai detaliat membrul Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European.

Din 1988, UE funcționează pe baza unor bugete pe termen lung numite cadre financiare multianuale (CFM), potrivit unor clarificări ale Consiliului. 

Bugetele pe termen lung oferă un cadru stabil, cu limite globale de cheltuieli pentru:

• a alinia cheltuielile la prioritățile politice ale UE
• a crește previzibilitatea finanțelor UE pentru cofinanțatori și beneficiari
• a asigura disciplina bugetară
• a facilita adoptarea bugetului anual al UE

În prezent, CFM acoperă o perioadă de șapte ani.

Acesta stabilește limite („plafoane”) pentru cheltuielile anuale ale UE în ceea ce privește:

• totalul angajamentelor dintr-un anumit an
• totalul plăților dintr-un anumit an
• angajamentele și plățile din fiecare domeniu de cheltuieli al UE („rubrici”)

Negocierile privind bugetul pe termen lung al UE demarează cu câțiva ani înainte de începerea perioadei acoperite de noul buget. Procesul formal începe cu prezentarea de către Comisia Europeană a așa-numitului pachet privind cadrul financiar multianual.

Pachetul include în special:

• un regulament privind cadrul financiar multianual, care stabilește limitele cheltuielilor UE
• o decizie privind resursele proprii, care definește sursele veniturilor UE

Consiliul Afaceri Generale este responsabil de lucrările referitoare la pachetul privind CFM și pregătește așa-numitul cadru de negociere.

Proiectul de cadru de negociere reunește acele elemente care sunt cele mai susceptibile de a necesita stabilirea priorităților și a direcției politice din partea liderilor UE. Scopul este de a facilita pregătirea proiectului de concluzii ale Consiliului European privind CFM, prezentat de președintele Consiliului European.

În cadrul Consiliului European, liderii UE oferă orientări politice cu privire la principalele caracteristici ale bugetului pe termen lung. Aceste orientări îi permit Consiliului să își stabilească poziția.

Regulamentul privind CFM se adoptă în cadrul unei proceduri legislative speciale:

• pentru obținerea unui acord în cadrul Consiliului este necesară unanimitatea
• pentru încheierea procesului decizional este necesară aprobarea Parlamentului European
• în practică, Parlamentul poate aproba sau respinge poziția Consiliului, însă nu poate formula amendamente

Decizia privind resursele proprii necesită:

• un acord unanim pentru adoptarea în cadrul Consiliului
• avizul Parlamentului
• ratificarea de către fiecare stat membru în conformitate cu normele sale constituționale înainte de intrarea în vigoar

Eurodeputatul Virgil Popescu a subliniat în cadrul ședinței Grupului PPE pentru economie și mediu faptul că ”Uniunea Europeană trebuie să evite o dependență excesivă de China în privința materiilor prime necesare producției de energie verde”.

”Pentru a ne consolida competitivitatea la nivelul tuturor statelor membre, este esențial să finalizăm interconectarea rețelelor de energie electrică, astfel încât să avem o piață liberă și funcțională a energiei. Prețul energiei în Europa rămâne necompetitiv, ceea ce generează un cerc vicios pentru industrie. De aceea, este nevoie de măsuri urgente pentru a soluționa aceste două probleme majore.  Numai printr-o cooperare strânsă vom reuși să ne îndeplinim obiectivele, atât la nivel european, cât și în fiecare stat membru”, a punctat acesta.

El a amintit că Busola competitivității, recent lansată de Comisia Europeană, include multe propuneri ale Grupului PPE, vizând domenii critice precum consolidarea pieței unice, alinierea politicilor UE și naționale, crearea de locuri de muncă de calitate și elaborarea unei foi de parcurs pentru decarbonizare cu o abordare neutră din punct de vedere tehnologic.

Busola pentru competitivitate reprezintă prima inițiativă majoră a acestui mandat, care oferă un cadru strategic și clar pentru orientarea activității Comisiei.

Citiți și: “Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

Busola trasează calea pe care Europa trebuie să o urmeze pentru a deveni locul în care viitoarele tehnologii, servicii și produse curate sunt inventate, fabricate și introduse pe piață și, în același timp, primul continent care atinge neutralitatea climatică.

Documentul stabilește o abordare și o selecție de măsuri emblematice pentru a transpune în realitate fiecare dintre imperativele identificate de fostul premier italian și președinte al BCE Mario Draghi în raportul privind competitivitatea UE:

• eliminarea decalajului în materie de inovare
• o foaie de parcurs comună pentru decarbonizare și competitivitate:
• reducerea dependențelor excesive și creșterea securității

Cei trei piloni sunt completați de cinci factori orizontali favorizanți, care sunt esențiali pentru a sprijini competitivitatea în toate sectoarele:

• simplificare
• reducerea barierelor din calea pieței unice
• finanțarea competitivității. 
• promovarea competențelor și a locurilor de muncă de calitate. 
• o mai bună coordonare a politicilor la nivelul UE și la nivel național. 

De Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului, europarlamentarul Dan Motreanu pledează pentru implicarea instituțiilor UE în eliminarea disparităților dintre statele membre și garantarea accesului egal la tratamente de calitate în rândul pacienților. De asemenea, deputatul european susține că este necesară creșterea fondurilor în noul Cadru Financiar Multianual pentru pentru prevenirea, diagnosticarea precoce, tratarea și cercetarea cancerului. 

„Atunci când vorbim despre această boală cumplită, nu mai trebuie să acceptăm că este o bătălie pierdută din start. Trebuie să facem tot ceea ce este omenește posibil să creștem șansele pacienților care suferă de cancer de a câștiga bătălia pentru viață. […] În calitate de membru al Comisiei pentru Sănătate Publică din Parlamentul European, voi acționa pentru ca în noul Cadrul Financiar Multianual să fie alocate resurse suficiente pentru prevenirea, diagnosticarea precoce, tratarea și cercetarea cancerului. Trebuie să reducem disparitățile dintre statele membre și să garantăm acces egal la tratamente de calitate”, a scris deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

    Citiți și: Europarlamentarul Dan Motreanu: Voi lupta ca România să beneficieze pe deplin de cele mai importante politici europene din domeniul medical

Reamintim că legislatură trecută a Parlamentului European, eurodeputatului Dan Motreanu a votat, în 2022, raportul care conține recomandările Comitetului special BECA (Beating Cancer – Să învingem cancerul): m„A cerut Comisiei Europene să abordeze inegalitățile dintre statele membre în ceea ce privește accesul la asistență medicală și să facă din investițiile în infrastructura de sănătate o prioritate a fondurilor politicii de coeziune.”

De asemenea, împreună cu colegii din echipa PNL Giurgiu, au fost obținute fonduri UE pentru construirea unei secții moderne de oncologie în județul Giurgiu: „Contractul pentru construirea secțiilor de oncologie și neurologie din cadrul noului Spital Județean de Urgență Giurgiu a fost semnat recent de președintele CJ Giurgiu, Toma Petcu”, mai infomrează Dan Motreanu. 

În bugetul pentru 2025 sunt prefigurate fonduri suplimentare pentru implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului, plan care se bazează pe direcțiile europene din Planul European de Combatere a Cancerului. 

Reamintim că țara noastră are cele mai scăzute cheltuieli pentru îngrijirea pacienților oncologici, rata de supraviețuire la cinci ani este cea mai mică din UE la toate formele frecvente de cancer. De asemenea înregistrăm cele mai scăzute rate de participare la screeningurile de cancer. 

„Studiul W.A.I.T 2023” arată că, în medie, un nou medicament oncologic ajunge cel mai repede la pacienții din Germania în 93 de zile, în comparație cu 828 zile în România (adică peste doi ani). 

   Citiți și: Raport comun OCDE-CE: România investește cel mai puțin din UE pentru îngrijirea pacienților oncologici și are cea mai scăzută participare la programele de screening