Connect with us

U.E.

Liderul PPE și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber: ,,Europa nu are încredere în România din cauza actualului guvern, care a scos statul de pe calea progresului pentru modernizare”

Published

on

România nu se mai află în primul eșicher al dezvoltării europene și este privită cu neîncredere de celelalte state membre din cauza atitudinii actualului guvern care nu apără interesele țării, a declarat liderul PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni pentru șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, într-un interviu pentru Digi24. În opinia acestuia, președintele Klaus Iohannis este, în schimb, adevăratul promotor al ,,unei Românii moderne, fără corupție” la nivelul Uniunii Europene. 

În acest context, Manfred Weber spune că mizele pentru alegerile europene din luna mai sunt foarte mari ținând cont de actuala componență a Parlamentului European care prezintă în proporție de o treime eurodeputați naționaliști sau extremiști. De aceea, Weber îndeamnă cetățenii să iasă la vot și să aleagă politicieni care pot lucra cu responsabilitate pentru viitorul lor, dar și împotriva tendințelor populiste și extremiste.

,,În primul rând, o treime dintre actualii eurodeputaţi sunt populişti sau naţionalişti extremişti ceea ce înseamnă că mizele sunt mari. Alegerile din 26 mai sunt decisive pentru viitorul acestui continent. Aşa că primul meu mesaj este: vă rog, mergeţi să votaţi, este foarte important. Al doilea aspect este modul în care putem lupta împotriva acestei mişcări. Răspunsul meu este să fim serioşi, să le arătăm oamenilor că există şi politicieni responsabili care vor progres, spre exemplu, investiţiile făcute din banii contribuabililor europeni în România pentru construirea infrastructurii, renovări, investiţii în sistemul sanitar. Avem nevoie de asta şi încurajez asta şi vreau să sporesc acest ajutor ţinând cont că din cauza Brexitului pierdem bani, dar tot trebuie să investim. Aşadar asta trebuie să facem, să luăm în considerare îngrijorările cetăţenilor”, a spus Weber.

Întrebat de ce există o discrepanță așa mare între atitudinea proeuropeană a cetățenilor români și nivelul de dezvoltare al României, care este una dintre ,,cele mai sărace și poate chiar cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană”, Manfred Weber a declarat că răspunsul are legătură cu atitudinea actualului guvern, care nu apără interesele României și care a scos-o de pe calea progresului pentru modernizare. El a oferit în acest sens exemplul general al stagnării luptei anticorupție, care afectează respectarea statului de drept și menținerea României în afara Spațiului Schengen, dar și exemplul particular al campaniei purtate de guvern împotriva candidatului român pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi

,,România nu mai este în prima linie a dezvoltării europene pentru că se discută atâtea aspecte negative despre România. Şi trebuie să schimbăm această situaţie. Vă dau un singur exemplu. Există un candidat român pentru funcţia de procuror-şef european, adică pentru lupta anticorupţie, pentru un stat modern şi funcţional, până la urmă asta ne dorim cu toţii. Iar Guvernul României este împotriva candidatului român. Deci nu apără interesele României. De aceea consider că aici este o problemă. Iar atitudinea guvernului actual este şi motivul pentru care nu vedem niciun progres în dosarul Schengen. Restul Europei nu are încredere în stat din cauza acestui guvern”, a spus oficialul european.

Potrivit acestuia, președintele României se află în antiteză cu actuaul guvern, fiind un promotor al unui stat modern, în care sunt respectate toate valorile si principiile fundamentale ale funcționării statului de drept în UE.

,,Vreau să-l felicit pe preşedintele Iohannis, în ultimii ani a fost văzut în Europa ca un militant al unei Românii moderne, al unei Românii fără corupţie. De aceea cred că multe probleme au legătură cu guvernul actual”, a mai adăugat Weber.

De altfel, Manfred Weber a mai făcut aceste afirmații și sâmbătă, în cadrul Summitului liderilor locali și Regionali ai PPE, de la București, când spunea că ,,este nevoie de aer proaspăt, de spiritul tânăr al noii generaţii” care să înlocuiască actualul guvern ,,care se gândeşte mult mai mult la interesul liderilor de partid şi mult mai puţin la interesul cetăţenilor români în context european”. Tot atunci a oferit exemplul președintelui Klaus Iohannis  ca fiind ,,liderul care a dat un semnal Uniunii Europene că România poate rămâne un partener de încredere la nivel european”.

Referindu-se la schimbările aduse sistemului juridic din România în ultima vreme, prin controversatele legi ale justiției, liderul popularilor europeni este de părere că țara ,,nu merge în direcţia unui stat modern, un stat care luptă cu tărie împotriva corupţiei”,  existând pericolul ca toate ,,realizările făcute în procesul de aderare la Uniunea Europeană” să fie reversibile. Weber afirmă că ,,trebuie schimbată această situaţie” deoarece ,,independenţa magistraţilor şi lupta împotriva corupţiei sunt elemente-cheie pentru viitorul Europei”.

Manfred Weber a participat sâmbătă, la București, la Summitul liderilor locali și regionali ai Partidului Popular European, cea mai puternică familie politică din cadrul Uniunii Europene. În cadrul evenimentului organizat de Partidul Național Liberal, Manfred Weber a prezentat viziunea sa asupra viitorului UE şi a principalelor linii ale programului Partidului Popular European pentru şefia executivului european.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii din România

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu a declarat vineri, la Târgu Mureş, că termenul oferit de ministrul Transporturilor pentru finalizarea Autostrăzii Unirii, pentru anul 2027, este foarte lung şi că autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii.

“Am văzut ieri declaraţia ministrului Transporturilor care spunea că îşi doreşte ca această autostradă să fie terminată în anul 2027. Mi se pare un termen foarte lung, mai ales că la Comisia Europeană, pe vremea când eram comisar european, s-a încheiat programul de infrastructură mare, în 2015, şi deja din anul 2016 am oferit autorităţilor române, celor opt miniştri ai Transporturilor care s-au perindat până în anul 2020, când mi-am încheiat mandatul de comisar, am oferit posibilitatea de a face studiul de fezabilitate şi pregătirea proiectului până în anul 2020, astfel încât acum, anul viitor, să înceapă construcţia. Au fost momente ratate (…). Cred că acest proiect al autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi care este un proiect atât de necesar şi de important, de fapt Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş care ar lega şi Republica Moldova şi Moldova noastră de restul ţării şi de Europa, trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii”, a declarat Corina Creţu, citată de Agerpres.

Eurodeputatul a arătat că, pe fondul pandemiei, au fost ridicate foarte multe restricţii, astfel că autostrada Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională și a amintit sprijinul oferit de Comisia Europeană în perioada în care acesta ocupa poziția de comisar european pentru politică regională.

“Am sperat sincer ca anul 2018, ca Anul Centenarului, să marcheze, mai ales că banii erau, miliarde de euro pe programul de insfrastructură mare. În opinia experţilor noştri de la Comisia Europeană studiul de fezabilitate, studiile de pregătire, acordul de mediu costă cam 70 milioane de euro, banii există şi acum prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020. Mai ales acum, din cauza pandemiei s-au ridicat foarte multe restricţii şi de aceea cred că Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională, trebuie rezolvată şi problema contestaţiilor care nu mai are voie să dureze ani de zile. Toate ţările europene au găsit soluţii ca proiectele pe fonduri europene să fie soluţionate în maximum şase luni, ceea ce în România nu s-a realizat”, a susţinut Corina Creţu. 

Continue Reading

U.E.

Imigranții ilegali din Grecia, sprijiniți cu 2000 de euro de persoană pentru reîntoarcea voluntară în țara de origine

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Programul pentru reîntoarcea voluntară a migranților în țara de origine,  susținut de Uniunea Europeană, a fost reactivat de Ministerul Migrației din Grecia după ce schema fusese suspendată din cauza pandemiei de coronavirus, informează EUobserver și portalul infomigrants.net, care citează ANSA.

În ciuda unui nivel scăzut de noi cazuri COVID-19 în ultimele săptămâni de la deschiderea granițelor Greciei pentru turiști, guvernul de la Atena a decis să avanseze cu redeschiderea aplicațiior din cadrul programului său pentru întoarcerea voluntară a migranților în țara de origine.

Potrivit ministrului grec al migrației, decizia vine pe fondul reluării deportărilor forțate pentru migranții care nu sunt eligibili pentru azil, iar primele zboruri de repatriere sunt așteptate „în săptămânile următoare”.

„În urma reluării deportărilor forțate, ne propunem să programăm primele zboruri ale celor care au optat pentru întoarcerea voluntară în săptămânile următoare”, a declarat reporterilor ministrul migrației, Notis Mitarakis. „Punem în aplicare o politică de imigrație strictă, dar corectă, iar obiectivul nostru este decongestionarea insulelor și a întregii țări în urma creșterii fluxurilor migratorii care a avut loc în ultimii ani”, a explicat Mitarakis.

Schema face parte din Programul de returnare și reintegrare voluntară asistată (AVRR), care este finanțat de Uniunea Europeană și a fost pus în aplicare în contextul decongestionării centrelor de recepție din insulele supraaglomerate din Grecia. Anunțată inițial, la începutul lunii martie, în timpul unei vizite a comisarului european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, inițiativa de returnare voluntară a fost suspendată din cauza măsurilor de urgență puse în aplicare pentru limitarea răspândirii COVID-19 și închiderea frontierelor.

Programul oferă fiecărui solicitant eligibil 2.000 de euro (2.250 USD) pentru a sprijini procesul de returnare. Pe baza finanțărilor existente, programul poate acoperi până la 5.000 de solicitanți.

AVRR este coordonat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).

Potrivit OIM, AVRR a ajutat aproximativ 1.600 de oameni să se întoarcă în Pakistan, Afganistan, Georgia, Iran și Irak din septembrie 2019.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, al optulea producător de bere la nivelul UE, într-un top condus de Germania în 2019

Published

on

© European Union/ Source: EC - Audiovisual Service

România a fost în 2019 al optulea producător de bere din cele 27 de state membre ale UE, într-un top condus de Germania, arată datele publicate vineri, 7 august, de Eurostat

Anul trecut, peste 34 miliarde de litri de bere cu conținut de alcool au fost produse în UE, conform ultimelor statistici privind producția de bere publicate la începutul acestei săptămâni. Producția de bere a UE a fost echivalentă cu aproximativ 77 litri per cap de locuitor.

În plus, în 2019, UE a produs 1,4 miliarde de litri de bere, care conțineau mai puțin de 0,5% alcool sau nu aveau deloc conținut de alcool.

Germania, producător de top

Printre statele membre ale UE, Germania a fost producătorul de top în 2019, cu o producție de 8,0 miliarde de litri (sau 23% din producția totală a UE). Cu alte cuvinte, aproximativ una din patru beri care conțin alcool produs în UE provin din Germania.

Germania a fost urmată de Polonia și Spania (fiecare 3,9 miliarde litri produși, sau 11%), Olanda (2,5 miliarde litri sau 7%), Belgia (2,4 miliarde litri sau 7%; date din 2017), Franța (2,0 miliarde litri , sau 6%), Cehia (1,9 miliarde litri, sau 6%).

Față de 2018, Lituania a înregistrat cea mai mare creștere a producției de bere care conține alcool (+ 7%), urmată de Spania (+ 6%) și Italia (+ 5%).

În schimb, producția de bere în Olanda a scăzut cu 9%, în Letonia cu 7% și în Slovacia cu 6%.

Olanda, exportator de top

Olanda a exportat 1,9 miliarde litri de bere care conține alcool în 2019. Aceasta a făcut-o cel mai mare exportator de bere din toate statele membre ale UE, înaintea Belgiei (1,7 miliarde litri) și Germaniei (1,6 miliarde litri), urmate de Cehia, Franța și Irlanda ( toate 0,5 mld).

Principalele destinații pentru exportul de bere în țări din afara UE au fost Statele Unite (911 milioane litri, 22%) și Regatul Unit (825 milioane litri, 20%). Au fost urmate de China (364 milioane litri, 9%), Rusia (258 milioane litri, 6%), Canada (193 milioane litri, 5%), Coreea de Sud (184 milioane litri, 4%), Africa de Sud (108 milioane) tone, 3%), Elveția (98 milioane litri, 2%), Australia (92 milioane litri, 2%) și Taiwan (86 milioane litri, 2%).

Berea britanică domină importurile din afara UE

Piața internă a berilor care conțin alcool și care nu sunt produse în UE este marginală. Cu toate acestea, atunci când au importat din țări din afara UE, statele membre au favorizat bere britanică (278 milioane litri, sau 47% din totalul importurilor de bere extra-UE în 2019) și berea mexicană (125 milioane litri, 21%), înaintea berii sârbe ( 61 milioane litri, 10%), berii belaruse (33 milioane litri, 6%), berii americane (19 milioane litri, 3%), berii ucraineene (15 milioane litri, 2%), berii chineze (13 milioane litri, 2%) ) și berii ruse (9 milioane litri, 2%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending