Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderul PPE și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, reacție dură după punerea sub control judiciar a lui Kovesi: Este total inacceptabil în Europa și fără precedent pentru o țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE

Published

on

Liderul Partidului Popular European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a avut o poziție fermă vineri, după ce joi fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, candidatul în cursa pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European care se bucură de sprijinul Parlamentului European în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene, insituție care are rol de co-decizie în desemnarea primului șef al instituției care își va începe activitatea în 2020, a fost pusă sub control judiciar, interzicându-i-se să părăsească țara și să vorbească cu presa despre dosarul în care aceasta este cercetată.

”Sunt foarte îngrijorat de știrile privind ancheta demarată împotriva Laurei Codruța Kovesi, candidatul Parlamentului European la conducerea Parchetului European. Acest lucru este total inacceptabil în Europa și fără precedent pentru o țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene”, a scris Weber pe Twitter.

”Fac apel la ceilalți membri ai Consiliului să ia atitudine împotriva acestui lucru și cer Comisiei Europene să garanteze că această procedură de selecție este una corectă și independentă. Ne așteptăm la o reacție puternică din partea prim-vivcepreședintelui Comisiei, Frans Timmermans”, a continuat liderul PPE.

De asemenea, Mafred Weber a făcut apel la cele două familii politice europene ale partidelor din coaliția de guvernare, PES, respectiv ALDE, să ia atitudine ”împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, apel făcut și sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg, când acesta a cerut oponenților politici din familia socialiștilor europeni să se ocupe de problema ”prietenilor sociali-democrați din România”, argumentând că PPE a luat decizia de a suspenda partidul premierului maghiar Viktor Orban din forurile partidului pan-european.

Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a mai spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Citiți și:
Din plenul Parlamentului European, Manfred Weber cere socialiștilor europeni să-i urmeze exemplul după suspendarea Fidesz din PPE: Vă rog să vă ocupați de prietenii social-democrați din România

Reacția lui Mafred Weber survine la scurt timp după ce președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a anunțat vineri că instituția pe care o conduce o spijină în continuare pe Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European.

”Sunt îngrijorat de veștile potrivit cărora Laura Codruța Kovesi a fost pusă sub control judiciar. Parlamentul European își sprijină în continuare candidatul la funcția de procuror-șef al Parchetului European. Voi ridica această problemă la reuniunea Conferinței Președinților de miercurea viitoare”, a scris Tajani pe Twitter.

Reacția președintelui Parlamentului European nu este singulară.

Ambasadorul Canadei în România, Kevin Hamilton, a declarat că este tulburat de informațiile privind plasarea fostului procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, sub control judiciar și de alte interdicții impuse acesteia.

”Sunt tulburat de relatările din această seară conform cărora Laura Kovesi a fost plasată sub control judiciar de către autorităţile române, interzicându-i-se să părăsească ţara şi să discute cu mass-media”, a scris pe Twitter ambasadorul Canadei, Kevin Hamilton.

De asemenea, ambasada Republicii Slovenia a scris pe contul său de twitter că, citez, “urmărește îndeaproape evoluția procedurilor împotriva doamnei Laura Codruța Köveși, fostul procuror-șef DNA, care a luptat cu determinare împotriva corupției și ale cărei merite au fost recunoscute de mai multe ori la nivel european”.

Și ambasada Olandei a avut o reacție în acest sens. Ambasadoarea Stella Ronner a redistribuit mesajul omologului său canadian referitor la plasarea Laurei Codruța Kovesi sub control judiciar, semn că îi împărtășește opinia.

Joi, Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar de procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă, în legătură cu aducerea în țară a fostului director FNI, Nicolae Popa.

Potrivit unor surse judiciare, Kovesi are mai multe interdicţii, ea neavând voie să părăsească ţara şi să vorbească cu presa despre dosarul în care este cercetată. De asemenea, nu poate activa ca procuror la Parchetul General.

Amintim faptul că președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, l-a informat la 8 martie, prin intermediul unei scrisori, pe George Ciamba, ministrul român pentru Afaceri Europene, reprezentant al Președinției României la Consiliul UE, instituție europeană cu drept de co-decizie, că ”Laura Codruța Kövesi este candidatul Parlamentului European pentru Parchetul European. Are toate calitățile necesare pentru a face o treabă minunată. Avem nevoie de mai multe femei exemplare ca ea în poziții de conducere”.

În scrisoare, Antonio Tajani a menţionat că, în conformitate cu reglementările în vigoare, Parlamentul şi Consiliul numesc de comun acord procurorul-şef european pentru un mandat de 7 ani care nu poate fi reînnoit, plecând de la o listă scurtă de candidaţi calificaţi întocmită de comitetul de selecţie al Biroului Procurorului Public European (EPPO). De asemenea, preşedintele PE a amintit că în urma audierii comune din comisiile PE pentru libertăţi civile şi control bugetar de pe 26 februarie, Laura Codruţa Kovesi i-a devansat prin numărul de voturi primite pe contracandidaţii săi Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Andres Ritter (Germania).

Consiliul Uniunii Europene a optat pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Reamintim că procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma procesului de negociere între cele două instituții cu rol de co-decizie, primele două runde încheindu-se fără niciun rezultat.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Impactul globalizării asupra ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană. Parlamentul European: Contruirea unei Europe sociale rămâne o prioritate

Published

on

© European Commission

Globalizarea creează locuri de muncă, dar poate duce și la pierderea acestora. Printre prioritățile UE se numără gestionarea globalizării în așa fel încât Uniunea să profite de aceasta cât mai mult, dar și construirea unei Europe sociale, care să ajute lucrătorii care își pierd locul de muncă să se reintegreze pe piața muncii.

Într-un articol economic al Parlamentului European este explicat faptul că locurile de muncă din Europa sunt create cu ajutorul globalizării. 

Numărul de locuri de muncă susținute direct sau indirect de exporturile UE este în creștere. Acesta a crescut de la 21,7 milioane în 2000 la 36 de milioane în 2017. Fiecare miliard de euro provenit din exporturile UE susține în medie 13.000 de locuri de muncă.

Totodată, globalizarea are și un efect negativ asupra ocupării forței de muncă, și anume concurența între companii: ”Globalizarea creează mai multă concurență între companii, lucru care poate duce la închiderea companiilor, transferul acestora către alte țări și pierderea locurilor de muncă”, se mai arată în mesajul Parlamentului European.

Cele mai vulnerabile sectoare UE sunt cele caracterizare de locuri de muncă necalificată, precum sectorul textilelor, al încălțămintei, al prelucrării pielii și metalelor de bază și industria de prelucrare. Aceasta din urmă este cea mai expusă la transferul către alte țări, datorită concurenței provenite din regiunile cu salarii mici.

Deși transferul către alte regiuni reprezintă un element central al dezbaterii privind globalizarea, datele arată că valoarea pierderilor de locuri de muncă provocate de acesta este în continuă scădere.

Tendințele se schimbă și acum acest transfer are loc mai mult în țările est-europene decât în statele membre vestice. Țările de destinație sunt în Africa de Nord și Asia.

În timp ce rezultatele generale ale liberalizării comerțului internațional sunt pozitive, unele sectoare sunt afectate grav, iar durata perioadei de ajustare necesare lucrătorilor pentru relocarea în alte sectoare poate submina beneficiile inițiale.

Pentru a reduce impactul negativ al globalizării și pentru a reduce șomajul, UE a creat Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) în 2006. Scopul acestuia este de a oferi susținere muncitorilor disponibilizați din cauza globalizării.

Acest fond de solidaritate de urgență cofinanțează până la 60% din politicile din domeniul ocupării forței de muncă pentru reangajarea lucrătorilor sau crearea de afaceri. Proiectele finanțate de FEG implică educație și formare profesională, consultanță în carieră, ajutor în căutarea unui loc de muncă, îndrumare și crearea de afaceri.

În 2009, fondul a fost extins pentru a acoperi pierderile de locuri de muncă rezultate în urma unor modificări structurale majore declanșate de criza economică și financiară. Fondul poate fi utilizat când peste 500 de lucrători au fost concediați de o singură companie și furnizorii acesteia sau când un număr mare de lucrători își pierd locul de muncă într-un anumit sector dintr-una sau mai multe regiuni învecinate.

Din 2007, FEG a cheltuit 630 de milioane de euro pentru a ajuta aproximativ 150.000 de lucrători concediați și 3.369 de tineri.

De exemplu, din acest fond s-au cheltuit 3,35 milioane de euro pentru a ajuta foștii angajați ai centrelor de telefonie în Italia6,4 milioane de euro pentru lucrătorii disponibilizați de supermarketuri în Grecia și 2,6 milioane de euro pentru 821 de lucrători disponibilizați de Nokia în Finlanda.

Parlamentul European a solicitat o reformă pentru îmbunătățirea FEG în ianuarie 2019.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Angajații Parlamentului European se plâng de creșterea prețurilor la cantina instituției. Prețurile unor feluri de mâncare au fost majorate cu 25% sau mai mult

Published

on

Angajații Parlamentului European sunt furioși din cauza creșterii prețurilor din cantina instituției europene, despre care aceștia spun că au lăsat cel mai democratic organism al Uniunii Europene cu cel mai puțin democratic meniu, informează Politico Europe, citat de Adevărul.ro.

Creșterile, operate în ultimele zile, în perioada în care europarlamentarii și staff-ul Parlamentului European se află în vacanță sau își continuă activitatea în afara Bruxelles-ului, au dus la majorarea prețurile unor mâncăruri cu 25% şi chiar mai mult şi au determinat uniunile de angajaţi să formuleze o plângere oficială.

O garnitură de cartofi prăjiţi, care înainte costa 2 euro, potrivit angajaţilor, acum costă 2,50 de euro, o creştere de 25%, în timp ce preţul supei zilei a crescut de la 80 de eurocenţi la 1 euro, tot cu 25%. 

Creşterile includ TVA-ul belgian, care înainte nu era inclus, precum şi măriri de preţuri care au coincis cu noi contracte încheiate cu furnizorin privaţi, care au intrat în vigoare pe 5 august.

O purtătoare de cuvânt a Parlamentului European a declarat că schimbările, inclusiv noul TVA din Bruxelles și planul de a încheia noi contracte cu noi furnizori, le-au fost comunicate europarlamentarilor și personalului atât înainte, cât și după licitația care a avut loc în luna decembrie a anului trecut.

Angajații Legislativului european s-au plâns că prețurile mari, care coincid cu contractele încheiate cu noii furnizori, nu au fost niciodată anunțate în avans.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European prezintă secretul culorilor din calendarul de activitate al eurodeputaților

Published

on

Roșu, albastru, roz, turcoaz… Nu sunt culorile curcubeului, ci culorile care arată tipul de activitate în Parlamentul European. Calendarul Parlamentului are un cod al culorilor, care arată ce activitate desfășoară deputații.  

Albastru – grupuri politice

În timpul săptămânilor albastre, eurodeputații se întâlnesc în cadrul grupurilor lor politice, pentru a analiza legislația care va fi prezentată în plen. Grupurile politice din Parlament reunesc europarlamentari din diferite partide politice naționale, care împărtășesc aceeași poziție politică și afilieri. Pentru a forma un grup politic este nevoie de minimum 25 de deputați din cel puțin șapte țări UE.

Citiți și: Parlamentul European își începe noua legislatură cu șapte grupuri politice

©European Parliament

Rozcomisii

În timpul săptămânilor roz, deputații europeni participă la ședințele comisiilor, care sunt deschise publicului și sunt transmise în direct.

Fiecare eurodeputat este membru al uneia sau al mai multor comisii parlamentare, dedicate unui anumit domeniu din politica europeană, de la afaceri externe la probleme economice, egalitate, educație și cultură. Fiecare comisie are reprezentanți din întregul spectru politic.

Comisiile oferă eurodeputaților proveniți din diferite grupuri politice un forum pentru a discuta proiectele de lege, pentru a propune modificări, pentru a lua în considerare propunerile Comisiei și ale Consiliului în întocmirea unor rapoarte care vor fi prezentate în plen.

Există 20 de comisii parlamentare. O comisie este alcătuită din 25 până la 73 de deputați și are un președinte, un birou și un secretariat. Componența politică a comisiilor o reflectă pe cea a ședinței plenare.

Roșuședințe plenare

Toată munca depusă în timpul săptămânilor albastre și roz culminează cu săptămânile roșii, care marchează sesiunile plenare ale Parlamentului, la Strasbourg și Bruxelles.

În timpul sesiunilor plenare, deputații europeni dezbat chestiuni importante și votează aspecte care variază de la comerț și migrație la mediul înconjurător. În plen, deputații adoptă, modifică și pot chiar respinge legislația.

Turcoazactivități în afara Parlamentului

În săptămânile turcoaz, eurodeputații lucrează în afara Parlamentului. Aceștia pot organiza reuniuni în circumscripțiile lor sau pot participa la reuniuni ale delegațiilor Parlamentului, în cadrul cărora se reunesc eurodeputați și parlamentarii din țări din afara UE.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending