Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderul PPE și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, reacție dură după punerea sub control judiciar a lui Kovesi: Este total inacceptabil în Europa și fără precedent pentru o țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE

Published

on

Liderul Partidului Popular European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a avut o poziție fermă vineri, după ce joi fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, candidatul în cursa pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European care se bucură de sprijinul Parlamentului European în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene, insituție care are rol de co-decizie în desemnarea primului șef al instituției care își va începe activitatea în 2020, a fost pusă sub control judiciar, interzicându-i-se să părăsească țara și să vorbească cu presa despre dosarul în care aceasta este cercetată.

”Sunt foarte îngrijorat de știrile privind ancheta demarată împotriva Laurei Codruța Kovesi, candidatul Parlamentului European la conducerea Parchetului European. Acest lucru este total inacceptabil în Europa și fără precedent pentru o țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene”, a scris Weber pe Twitter.

”Fac apel la ceilalți membri ai Consiliului să ia atitudine împotriva acestui lucru și cer Comisiei Europene să garanteze că această procedură de selecție este una corectă și independentă. Ne așteptăm la o reacție puternică din partea prim-vivcepreședintelui Comisiei, Frans Timmermans”, a continuat liderul PPE.

De asemenea, Mafred Weber a făcut apel la cele două familii politice europene ale partidelor din coaliția de guvernare, PES, respectiv ALDE, să ia atitudine ”împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, apel făcut și sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg, când acesta a cerut oponenților politici din familia socialiștilor europeni să se ocupe de problema ”prietenilor sociali-democrați din România”, argumentând că PPE a luat decizia de a suspenda partidul premierului maghiar Viktor Orban din forurile partidului pan-european.

Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a mai spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Citiți și:
Din plenul Parlamentului European, Manfred Weber cere socialiștilor europeni să-i urmeze exemplul după suspendarea Fidesz din PPE: Vă rog să vă ocupați de prietenii social-democrați din România

Reacția lui Mafred Weber survine la scurt timp după ce președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a anunțat vineri că instituția pe care o conduce o spijină în continuare pe Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European.

”Sunt îngrijorat de veștile potrivit cărora Laura Codruța Kovesi a fost pusă sub control judiciar. Parlamentul European își sprijină în continuare candidatul la funcția de procuror-șef al Parchetului European. Voi ridica această problemă la reuniunea Conferinței Președinților de miercurea viitoare”, a scris Tajani pe Twitter.

Reacția președintelui Parlamentului European nu este singulară.

Ambasadorul Canadei în România, Kevin Hamilton, a declarat că este tulburat de informațiile privind plasarea fostului procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, sub control judiciar și de alte interdicții impuse acesteia.

”Sunt tulburat de relatările din această seară conform cărora Laura Kovesi a fost plasată sub control judiciar de către autorităţile române, interzicându-i-se să părăsească ţara şi să discute cu mass-media”, a scris pe Twitter ambasadorul Canadei, Kevin Hamilton.

De asemenea, ambasada Republicii Slovenia a scris pe contul său de twitter că, citez, “urmărește îndeaproape evoluția procedurilor împotriva doamnei Laura Codruța Köveși, fostul procuror-șef DNA, care a luptat cu determinare împotriva corupției și ale cărei merite au fost recunoscute de mai multe ori la nivel european”.

Și ambasada Olandei a avut o reacție în acest sens. Ambasadoarea Stella Ronner a redistribuit mesajul omologului său canadian referitor la plasarea Laurei Codruța Kovesi sub control judiciar, semn că îi împărtășește opinia.

Joi, Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar de procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă, în legătură cu aducerea în țară a fostului director FNI, Nicolae Popa.

Potrivit unor surse judiciare, Kovesi are mai multe interdicţii, ea neavând voie să părăsească ţara şi să vorbească cu presa despre dosarul în care este cercetată. De asemenea, nu poate activa ca procuror la Parchetul General.

Amintim faptul că președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, l-a informat la 8 martie, prin intermediul unei scrisori, pe George Ciamba, ministrul român pentru Afaceri Europene, reprezentant al Președinției României la Consiliul UE, instituție europeană cu drept de co-decizie, că ”Laura Codruța Kövesi este candidatul Parlamentului European pentru Parchetul European. Are toate calitățile necesare pentru a face o treabă minunată. Avem nevoie de mai multe femei exemplare ca ea în poziții de conducere”.

În scrisoare, Antonio Tajani a menţionat că, în conformitate cu reglementările în vigoare, Parlamentul şi Consiliul numesc de comun acord procurorul-şef european pentru un mandat de 7 ani care nu poate fi reînnoit, plecând de la o listă scurtă de candidaţi calificaţi întocmită de comitetul de selecţie al Biroului Procurorului Public European (EPPO). De asemenea, preşedintele PE a amintit că în urma audierii comune din comisiile PE pentru libertăţi civile şi control bugetar de pe 26 februarie, Laura Codruţa Kovesi i-a devansat prin numărul de voturi primite pe contracandidaţii săi Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Andres Ritter (Germania).

Consiliul Uniunii Europene a optat pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Reamintim că procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma procesului de negociere între cele două instituții cu rol de co-decizie, primele două runde încheindu-se fără niciun rezultat.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac afirmă că Austria poate fi trimisă în fața Curții de Justiție a UE dacă se opune aderării României la Schengen

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) a afirmat că poziţia de la acest moment a Austriei în cazul accederii României în spaţiul Schengen este una discriminatorie, iar în cazul în care, pe 8 decembrie, partea austriacă se va opune intrării ţării noastre în zona de liberă circulaţie, o astfel de decizie întruneşte toate elementele pentru a formula o trimitere în faţa CJUE.

“Ce putem face dacă Austria ne blochează accesul în Schengen? De ani buni de zile, singura ţară care se opunea accesului nostru în spaţiul Schengen a fost Olanda. Iată că un efort comun de acţiune românească şi europeană a convins decidenţii politici din Ţările de Jos să îşi schimbe poziţia şi, în această săptămână, Haga ne-a dat o veste bună. Olanda susţine aderarea noastră. Am avut ceva emoţii legate de poziţia Suediei, dar şi de la Stockholm avem verde. Singura ţară care se opune este Austria, aici Guvernul, prin cancelarul Karl Nehammer şi ministrul de Interne, Gerhard Karner, tot susţin, în mod absolut incorect, că nu trebuie să fim acceptaţi în Schengen. Poziţia Austriei este discriminatorie şi sperăm că Viena îşi va revizui, în data de 8 decembrie, decizia şi nu ne va bloca”, a indicat Tomac, duminică, într-o postare pe Facebook.

 

Liderul PMP a susținut că abordarea părţii austriece – precum că o ţară intrată recent în Uniunea Europeană, cu referire la Croaţia, este mult mai bine pregătită tehnic decât România – arată că decizia politică are la bază alt raţionament decât cel ce ţine de criterii obiective privind gestionarea frontierei.

“Ce ne rămâne de făcut în cazul în care Guvernul austriac rămâne singurul din Uniunea Europeană care ne blochează în Schengen? În cazul în care joi, pe 8 decembrie, Austria va fi singurul stat care se va opune cererii noastre de accedere în spaţiul Schengen, consider că se întrunesc toate elementele pentru a formula o nouă trimitere în faţa Curţii de Justiţie a UE – pentru că se încalcă, în mod asumat, Regulamentul 2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane. Nu există niciun motiv temeinic pentru a respinge accederea noastră în spaţiul Schengen. În caz de blocaj, răspunsul nostru trebuie să fie pregătit imediat. Eu sigur voi cere Comisiei Europene să apere dreptul european şi Regulamentul Schengen în faţa unor excese politice, fie ele şi din partea Austriei”, a punctat eurodeputatul.

În acelaşi context, el a mai reamintit că, la Viena, a mai fost adoptată acum 4 ani o decizie prin care cetăţenii români au fost discriminaţi prin refuzul autorităţilor de a acorda copiilor români alocaţii indexate conform prevederilor legislaţiei europene, mai precis conform contribuţiilor părinţilor care îşi desfăşurau activitatea pe teritoriul Austriei.

“Astfel, copiii români primeau valoarea alocaţiei din ţara de naştere, şi nu cea prevăzută în Austria. Aceasta măsură discriminatorie am adus-o la cunoştinţa Comisiei Europene în martie 2020. Comisia Europeană a trimis Guvernul Austriei în faţa Curţii de Justiţie a UE în mai 2020. Pe 16 iunie 2020, CJUE a decis că Austria a încălcat dreptul european când a tăiat alocaţiile copiilor proveniţi din România şi alte state est-europene. A obligat astfel Guvernul austriac să respecte Regulamentul privind libera circulaţie a lucrătorului în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, să plătească integral sumele neindexate pentru copii afectaţi de măsura privind tăierea indemnizaţie de copil”, a detaliat Eugen Tomac.

Continue Reading

S&D

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, votul având loc în această dimineață în Comisia de Afaceri Europene a legislativului de la Stockholm, a anunțat vineri eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu.

“Opoziția social-democrată a salvat guvernul de dreapta deși acesta este susținut de o coaliție din care fac parte extremiştii, demonstrând astfel încă o dată faptul că influența Partidului Social Democrat în familia social-democrată europeană este reală și în interesul României”, a afirmat Negrescu, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni.

Acesta a îndemnat și celelalte familii politice europene, Partidul Popularilor Europeni, Renew Europe sau Conservatorii Europeni să sprijine România cu adevărat, deoarece momentan, atât în Austria, cât şi în Olanda aceste partide blochează accesul țării noastre la zona de liberă circulație.

“Dar pentru că aderarea la Schengen este un obiectiv național, am intrat şi noi în contact cu aceste formațiuni politice pentru că nu dorim politizarea subiectului şi credem că trebuie să fim uniți pentru interesul României”, a continuat el.

Potrivit lui Negrescu, momentul cheie privind extinderea spațiului Schengen va fi în data de 7 decembrie, cu ocazia reuniunii ambasadorilor statelor membre UE, în care se decide ordinea de zi finală a Consiliului de Justiție şi Afaceri Interne.

La acest moment, Austria se opune deschis, iar Olanda exprimă reticențe mai ales față de Bulgaria.

Totodată, Croația are girul tuturor statelor membre.

Ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

După anunțul cancelarului social-democrat german Olaf Scholz din luna august privind susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen și sprijinul din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European, s-au păstrat obiecții din partea Olandei și au apărut obiecții din partea Austriei și a opoziției din Suedia care susține guvernul minoritar în Parlament în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen prin cooptarea Bulgariei și a României.

Surse oficiale au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că guvernul olandez a asigurat că “va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România”, în vreme ce social-democrații din Parlamentul Suediei au spus “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și s-au declarat pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm. În schimb, cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Continue Reading

PPE

În ajunul reuniunii liderilor PPE de la Atena la care participă și Klaus Iohannis, grupul PPE din Parlamentul European cere primirea României în Schengen

Published

on

© Administrația Prezidențială

Grupul PPE din Parlamentul European a solicitat vineri, în ajunul reuniunii liderilor PPE de la Atena, ca statele membre ale UE să aducă în sfârșit România, Bulgaria și Croația în spațiul Schengen, cu ocazia reuniunii din data de 8 decembrie a miniștrilor afacerilor interne sub auspiciile Consiliului JAI, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România, Bulgaria și Croația au dovedit că sunt mai mult decât pregătite pentru a adera pe deplin la Schengen, după ce au făcut față în mod exemplar, sub o presiune imensă, crizelor de migrație, restricțiilor pandemice și acum sosirii refugiaților de război. Ei îndeplinesc toate cerințele, este timpul să livrăm”, a îndemnat eurodeputatul Paulo Rangel, vicepreședinte al Grupului PPE, responsabil pentru funcționarea spațiului Schengen în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne.

Apelul grupului politic care este condus de Manfred Weber, politicianul german fiind și președintele familiei europene cu același nume, vine înainte de reuniunea liderilor din Partidul Popular European de la Atena, găzduită de premierul elen Kyriakos Mitsotakis și la care va participa și președintele Klaus Iohannis, conform unui comunicat remis de Palatul Cotroceni.

Șeful statului “va participa și la reuniunea de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European, în cadrul căreia vor fi discutate teme de actualitate ale agendei europene”, a informat Administrația Prezidențială.

Reuniunea este cu atât mai importantă cu cât din garnitura șefilor de stat sau de guvern din UE care fac parte din PPE face parte și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a cărui țară a manifestat reticențe cu privire la aderarea României și a Bulgariei la Schengen, nu și a Croației, țară condusă tot de un premier PPE, Andrej Plenkovic.

Ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

Discuții politico-diplomatice sunt așteptate a fi purtate și la Tirana, marți, unde are loc summitul dintre țările UE și țările din Balcanii de Vest, una dintre temele reuniunii din Albania fiind abordarea în comun a gestionării migrației, având în vedere că numărul de persoane aflate pe ruta de migrație din Balcanii de Vest a crescut substanțial în ultimul an.

După anunțul cancelarului german Olaf Scholz din luna august privind susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen și sprijinul din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European, s-au păstrat obiecții din partea Olandei și au apărut obiecții din partea Austriei și a opoziției din Suedia care susține guvernul minoritar în Parlament în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen prin cooptarea Bulgariei și a României.

Surse oficiale au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că guvernul olandez a asigurat că “va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România”, în vreme ce social-democrații din Parlamentul Suediei au spus “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și s-au declarat pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm. În schimb, cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

“Suntem pregătiți să colaborăm, suntem pregătiți să găsim noi soluții și suntem pregătiți să avem un vot pe 8 decembrie”, a declarat, recent, președintele Klaus Iohannis.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE13 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE14 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO14 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA15 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA15 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO16 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN17 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA17 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA15 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending