Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderul PPE și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, reacție dură după punerea sub control judiciar a lui Kovesi: Este total inacceptabil în Europa și fără precedent pentru o țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE

Published

on

Liderul Partidului Popular European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a avut o poziție fermă vineri, după ce joi fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, candidatul în cursa pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European care se bucură de sprijinul Parlamentului European în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene, insituție care are rol de co-decizie în desemnarea primului șef al instituției care își va începe activitatea în 2020, a fost pusă sub control judiciar, interzicându-i-se să părăsească țara și să vorbească cu presa despre dosarul în care aceasta este cercetată.

”Sunt foarte îngrijorat de știrile privind ancheta demarată împotriva Laurei Codruța Kovesi, candidatul Parlamentului European la conducerea Parchetului European. Acest lucru este total inacceptabil în Europa și fără precedent pentru o țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene”, a scris Weber pe Twitter.

”Fac apel la ceilalți membri ai Consiliului să ia atitudine împotriva acestui lucru și cer Comisiei Europene să garanteze că această procedură de selecție este una corectă și independentă. Ne așteptăm la o reacție puternică din partea prim-vivcepreședintelui Comisiei, Frans Timmermans”, a continuat liderul PPE.

De asemenea, Mafred Weber a făcut apel la cele două familii politice europene ale partidelor din coaliția de guvernare, PES, respectiv ALDE, să ia atitudine ”împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, apel făcut și sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strasbourg, când acesta a cerut oponenților politici din familia socialiștilor europeni să se ocupe de problema ”prietenilor sociali-democrați din România”, argumentând că PPE a luat decizia de a suspenda partidul premierului maghiar Viktor Orban din forurile partidului pan-european.

Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a mai spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Citiți și:
Din plenul Parlamentului European, Manfred Weber cere socialiștilor europeni să-i urmeze exemplul după suspendarea Fidesz din PPE: Vă rog să vă ocupați de prietenii social-democrați din România

Reacția lui Mafred Weber survine la scurt timp după ce președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a anunțat vineri că instituția pe care o conduce o spijină în continuare pe Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European.

”Sunt îngrijorat de veștile potrivit cărora Laura Codruța Kovesi a fost pusă sub control judiciar. Parlamentul European își sprijină în continuare candidatul la funcția de procuror-șef al Parchetului European. Voi ridica această problemă la reuniunea Conferinței Președinților de miercurea viitoare”, a scris Tajani pe Twitter.

Reacția președintelui Parlamentului European nu este singulară.

Ambasadorul Canadei în România, Kevin Hamilton, a declarat că este tulburat de informațiile privind plasarea fostului procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, sub control judiciar și de alte interdicții impuse acesteia.

”Sunt tulburat de relatările din această seară conform cărora Laura Kovesi a fost plasată sub control judiciar de către autorităţile române, interzicându-i-se să părăsească ţara şi să discute cu mass-media”, a scris pe Twitter ambasadorul Canadei, Kevin Hamilton.

De asemenea, ambasada Republicii Slovenia a scris pe contul său de twitter că, citez, “urmărește îndeaproape evoluția procedurilor împotriva doamnei Laura Codruța Köveși, fostul procuror-șef DNA, care a luptat cu determinare împotriva corupției și ale cărei merite au fost recunoscute de mai multe ori la nivel european”.

Și ambasada Olandei a avut o reacție în acest sens. Ambasadoarea Stella Ronner a redistribuit mesajul omologului său canadian referitor la plasarea Laurei Codruța Kovesi sub control judiciar, semn că îi împărtășește opinia.

Joi, Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar de procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă, în legătură cu aducerea în țară a fostului director FNI, Nicolae Popa.

Potrivit unor surse judiciare, Kovesi are mai multe interdicţii, ea neavând voie să părăsească ţara şi să vorbească cu presa despre dosarul în care este cercetată. De asemenea, nu poate activa ca procuror la Parchetul General.

Amintim faptul că președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, l-a informat la 8 martie, prin intermediul unei scrisori, pe George Ciamba, ministrul român pentru Afaceri Europene, reprezentant al Președinției României la Consiliul UE, instituție europeană cu drept de co-decizie, că ”Laura Codruța Kövesi este candidatul Parlamentului European pentru Parchetul European. Are toate calitățile necesare pentru a face o treabă minunată. Avem nevoie de mai multe femei exemplare ca ea în poziții de conducere”.

În scrisoare, Antonio Tajani a menţionat că, în conformitate cu reglementările în vigoare, Parlamentul şi Consiliul numesc de comun acord procurorul-şef european pentru un mandat de 7 ani care nu poate fi reînnoit, plecând de la o listă scurtă de candidaţi calificaţi întocmită de comitetul de selecţie al Biroului Procurorului Public European (EPPO). De asemenea, preşedintele PE a amintit că în urma audierii comune din comisiile PE pentru libertăţi civile şi control bugetar de pe 26 februarie, Laura Codruţa Kovesi i-a devansat prin numărul de voturi primite pe contracandidaţii săi Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Andres Ritter (Germania).

Consiliul Uniunii Europene a optat pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Reamintim că procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma procesului de negociere între cele două instituții cu rol de co-decizie, primele două runde încheindu-se fără niciun rezultat.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European: Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria UE, își poate începe mandatul de șapte ani. Parchetul European trebuie să devină operațional la finalul lui 2020

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uninii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care publică decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Liderii deputaților europeni au aprobat astăzi numirea Laurei Codruța Kövesi ca prim șef al noului Parchet European. După confirmarea de astăzi, doamna Kövesi își poate începe mandatul de șapte ani”, se arată în comunicatul citat.

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ultimul pas pentru Laura Codruța Kövesi: Parlamentul European a validat-o pentru funcția de procuror șef european

Published

on

© Harvard University

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europen, într-o postare Facebook în care a precizat că ”am hotărât împreună cu președintele Parlamentului și cu președinții celorlalte grupuri politice să validăm numirea doamnei Kövesi ca șefă a Parchetului European după ce și Consiliul a convenit să o susțină”.

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), discuții la Bruxelles cu aleșii locali PNL din Brăila și Ialomița privind accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea comunităților

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Cristian Bușoi (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, a fost gazda aleșilor locali din județele Ialomița, care s-au aflat miercuri la Bruxelles la invitația eurodeputatului PNL pentru discuții privind accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea comunităților pe care la administrează, potrivit unui mesaj pe Facebook.

 

Primarii care au vizitat Parlamentul European fac parte din familia liberală și reprezintă comunitățile din județele Brăila și Ialomița.

,,Întotdeauna primesc cu plăcere în vizită la Parlamentul European primari liberali preocupați de dezvoltarea comunităților pe care le conduc, prin accesarea fondurilor europene.
Respect și mult succes, domnilor primari din județele Brăila și Ialomița. A fost o bucurie să vă reîntâlnesc!”, este mesajul transmis de Cristian Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending