Connect with us

ROMÂNIA

Liderul PSD, Liviu Dragnea, la Congresul PES de la Madrid: Partidul Social Democrat va câştiga alegerile în România grație guvernului nostru care a depus toate eforturile pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a românilor

Published

on

Partidul Social Democrat va câştiga alegerile în România şi PSOE (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol) în Spania, s-a declarat convins preşedintele PSD, Liviu Dragnea, în cadrul unui discurs susţinut la Congresul Partidului Socialiştilor Europeni (PES) de la Madrid, afirmând că executivul de la Bucureşti a dovedit că ,,un guvern social-democrat poate micşora taxele, poate creşte salariile, poate creşte pensiile, poate reda speranţa pentru tineri”, potrivit Agerpres.

Liviu Dragnea susține democrația și câștigarea alegerilor parlamentare din România de către PSD

Președintele PSD socialist, Liviu Dragnea, a participat la Congresul Partidului Socialist European (PSE) din 22 și 23 februarie, la Madrid, deși anterior ar fi afirmat că nu poate apărea într-o fotografie alături de persoane care urăsc România.

“Nu sunt niciodată portretizat alături de oameni care fac rău țării mele. Nu pot fi “, a declarat Dragnea în decembrie anul trecut, potrivit unor surse europene.

,,În ultimii ani, graţie guvernului nostru, care a depus toate eforturile pentru a îmbunătăţi viaţa de zi cu zi, salariul minim a crescut în doi ani de zile cu peste 50%. Pensiile au crescut şi vor creşte în fiecare an în aşa fel încât în 2020 practic nicio pensie nu va fi mai mică decât dublul de la începutul mandatului din 2017. În condiţiile în care am redus şi taxele pentru cetăţeni – impozitul pe venit şi taxele pentru mediul de afaceri – cei de dreapta ne-au zis mereu că aşa ceva nu se poate, că nu trebuie să mărim pensiile, că nu trebuie să mărim salariile pentru că nu sunt bani”, a spus Dragnea în discursul său susţinut în limba română, după o scurtă introducere în engleză, relatează Agerpes.

Foto: Facebook/@Razvan Popa

“Noi am arătat că un guvern social-democrat poate micşora taxele, poate creşte salariile, poate creşte pensiile, poate reda speranţa pentru tineri. Nu a fost uşor şi nu va fi uşor nici de acum înainte”, a adăugat liderul PSD.

Liviu Dragnea a subliniat că miza alegerilor pentru Parlamentul European este uriaşă.

,,Vorbim de viitorul Europei, de viitorul nostru, al meu, al dvs., al copiilor noştri, al părinţilor noştri. Împreună cu partidele surori din Europa, social-democraţii trebuie să restabilim dreptatea, să construim un nou contract social pentru Europa şi pentru toţi cetăţenii Europei. Eu sunt absolut convins că o putem face. Partidul Social Democrat în România va câştiga alegerile şi sunt convins că şi PSOE va câştiga alegerile în Spania. Sunt convins că românii din Spania au aşteptări mari de la voi şi că nu-i veţi înşela. Şi sunt convins că o să vă voteze”, a mai spus Dragnea, fiind aplaudat de o parte a sălii, notează aceeași sursă.

El a mai spus că pentru a atinge toate aceste obiective este nevoie ca social-democraţii să lupte până la capăt pentru valorile lor.

,,Apărarea democraţiei, apărarea drepturilor cetăţenilor, a unui sistem just şi transparent reprezintă linii directoare pentru care trebuie să luptăm împreună”.

Privirile socialiștilor europeni, ațintite asupra liderului PSD, Liviu Dragnea

Socialiștii UE sunt supărați pe partidul-soră din România din mai multe motive, însă principala cauză sunt schimbările legale în sistemul judiciar adoptate de coaliția guvernamentală condusă de PSD.

După ce a câștigat alegerile la sfârșitul anului 2016, PSD a încercat să altereze legislația anticorupție, dar apoi și-a suspendat temporar planurile în fața celui mai mare val de proteste din țară de la prăbușirea comunismului în 1989.

Socialiștii din UE au cerut de atunci în mod repetat partenerilor lor români să rămână în linia “progresivă” a grupului socialist. Guvernul român neagă, însă, acuzațiile de corupție, spunând că ,,procurori de elită”, bazându-se pe probe falsificate, șantaj și înregistrări false, au compromis cazurile anchetate și nevinovăția persoanelor acuzate.

Ancheta demarată împotriva Laurei Codruța Kövesi, motiv de dispută între nivelul național și Bruxelles

Tensiunile dintre Bruxelles și București au crescut din cauza faptului că Laura Codruța Kövesi, fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, s-a clasat pe locul întâi pe lista scurtă de trei candidați selectați pentru postul de prim-procuror-șef al Parchetului European (EPPO), în urma verificării făcute de un comitet specializat independent asupra celor 24 de dosare de candidatură înregistrate.

EPPO va coordona eforturile naționale în materie de aplicare a legii cu agențiile europene de poliție și de drept, Europol și Eurojust, precum și cu biroul antifraudă al UE, OLAF.

În iulie anul trecut, Kövesi a fost demisă din postul său de către partidul de guvernământ social-democrat, pe motivul că munca sa ar fi fost motivată politic. Acum, guvernul dorește să blocheze oferta EPPO și a lansat o investigație împotriva acesteia în România. Ancheta este desfășurată de Secția pentru Investigarea Magistraților, un organism înființat anul trecut în cadrul Parchetului General de Ministerul Justiției și aspru criticat de procurori și judecători.

Foto: Wikipedia

Aceste lucruri au determinat reacția a trei grupuri politice în Parlamentul European – Partidul Popular European (PPE), Socialiștii și Democrații (S & D) și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) – care și-au afirmat susținerea pentru fostul procuror anticorupție și au cerut Bucureștiului să garanteze că Kövesi va putea participa nestingherită la audierile comisiilor de specialitate LIBE și CONT din PE.

Într-un interviu acordat pentru Euronews, Frans Timmermans, Prim- Vicepreședinte al Comisiei Europene și candidatul cap de listă (Spitzenkandidat) pentru șefia viitoarei Comisii Europene, al familiei social-democrate europene, în alegerile europene din mai, a declarat că nu poate exista nicio relaxare în lupta împotriva corupției în România.

,,Nu poate fi acordată amnistia pentru politicienii corupți care au fost condamnați în fața instanțelor. Am fost destul de ferm cu românii în privința acestui lucru și voi continua să fiu la fel”, a spus acesta.

“În lupta împotriva corupției, din experiența mea, doamna Kovesi a făcut o treabă excelentă de-a lungul anilor. Pot  confirma că am văzut-o cum lucrează și că cred că este un procuror excelent. A făcut o treabă foarte curajoasă în România “, a adăugat Timmermans.


 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Sondaj INSCOP: Peste 60% dintre români cred că Rusia rămâne principala amenințare la adresa României. 61.4% dintre români consideră că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic

Published

on

În opinia românilor, cea mai mare amenințare pentru țară în viitorul apropiat o reprezintă corupția, urmată de o nouă criză economică și un eventuală război în zonă. În opinia a peste 60% dintre români, Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României, iar Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, arată un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS.

©www.inscop.ro

Aproape o jumătate din populație consideră că aderarea la Uniunea Europeană a adus României mai degrabă avantaje. Aproape 85% dintre români doresc consolidarea parteneriatului cu SUA sau menținerea sa la același nivel.

Întrebați care ar fi cea mai mare amenințare pentru România în viitorul apropiat, 35% dintre români aleg corupția, 18,9% o nouă criză economică, 15,4% un eventual război în zonă și 13,9% scandalurile provocate de clasa politică. 8,5% aleg dezastre naturale, 5,2% terorismul, 0,7% iredentismul unor țări din zonă și 2,5% nu știu sau nu răspund.

Deloc surprinzător, în topul țărilor vecine care pot fi considerate și prieten conduce Republica Moldova, cu 78,5%, urmată de Bulgaria, cu 59% și Serbia cu 50%. Pe ultimele locuri ale clasamentului se situează Ucraina și Ungaria, cu 40%, respectiv 27,1%.

©www.inscop.ro

64,4% dintre români consideră că Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României și 62,6% că Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, într-o formă sau alta. 59,2% cred că România ar trebui să aloce mai mulți bani de la buget pentru Apărare și 58,2% că Ungaria se amestecă într-un mod nepermis în treburile interne ale României.

Aproape o jumătate dintre români (49,2%) consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje, 35% sunt de părere că nu a adus nici avantaje și nici dezavantaje și doar 12% cred că a adus mai degrabă dezavantaje. Nu știu sau nu răspund 3,7%.

©www.inscop.ro

În contextul în care România și Statele Unite ale Americii au încheiat un parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 44,8% dintre români sunt de părere că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii ar trebui să devină și mai apropiate, iar 39% să rămână așa cum sunt. Doar 5,7% dintre români cred că relațiile dintre România și Statele Unite ar trebui să fie mai puțin apropiate. 10,6% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Majoritatea românilor (61,4%) este de părere că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic. 57,1% sunt de aceeași opinie în ceea ce privește Republica Moldova, 53% în privința Uniunii Europene și 49,6% în privința SUA. Doar 17,4% dintre români consideră că Ucraina are interesul ca România să fie un stat puternic, în timp ce 30,6% sunt de părere că statul vecin are interesul ca România să fie un stat slab. 60,2% cred că Ungaria are interesul ca România să fie un stat slab și 65% sunt de aceeași părere în privința Rusiei.

33,6% din populația României consideră că securitatea țării este cel mai bine apărată de NATO, 24% de institutiile noastre de aparare si ordine publica (armata, serviciile secrete, politia), iar 12,6% consideră că nu reusim sa ne aparam in mod eficient nici singuri si nici cu ajutorul aliatilor nostri. În opinia a 9,7% dintre respondenți securitatea țării este cel mai bine apărată de de Uniunea Europeana și a 9,2% de alianța cu SUA. 10,2% reprezintă non-răspunsuri.

În contextul în care România este practic granița de est a NATO și a Uniunii Europene, 34,5% consideră că țara noastră mai degrabă contribuie la apararea aliatilor din NATO si UE și 31,8% că mai degrabă este apărată de aliații săi. 14,4% sunt de părere că Romania nici nu ar putea fi ajutata si nici nu si-ar putea ajuta aliatii, iar 19,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Ținând cont că una dintre obligaţiile ţărilor membre NATO este să intervină în apărarea oricărei ţări din NATO care ar fi atacată, respondenții au fost întrebați dacă, în cazul în care România ar fi atacată de o altă ţară, cred că aliaţii noştri din NATO ar veni în apărarea noastră. 61% au răspund afirmativ, 8,1% au răspund negativ, 19,3% nu cred ca exista pericolul ca Romania sa fie atacata, iar 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

Întrebați cărei țări ar trebui să îi acordăm ajutor militar în cazul în care ar fi atacată, 80,4% dintre respondenți au ales varianta ”oricărei țări NATO”, 6,4% aleg varianta contrarie, iar 13,2% nu știu sau nu răspund. 76,6% consideră că ar trebui ajutată orice țară membră UE, în timp ce 8,5% aleg varianta contrarie, iar 15% nu știu sau nu răspund. România ar trebui să ajute militar Republica Moldova dacă ar fi atacată, în viziunea a 73,4% dintre respondenți, în timp ce 9,6% se opun acestei idei, iar 17% reprezintă non-răspunsuri. 49,8% dintre cei intervievați cred că ar trebui să ajutăm Ucraina (23,2% consideră că nu ar trebui ajutată, 27% non-răspunsuri) și 53,7% cred că România ar trebui să ajute Serbia (19,6% se opun, iar 26,7% sunt non-răspunsuri).

©www.inscop.ro

76,6% dintre români consideră mai degrabă un avantaj economic faptul că România are ieșire la Marea Neagră, în timp ce 17,1% sunt de părere că e mai degrabă un dezavantaj fiindcă suntem la ganita NATO/UE, fiind expusi unor amenintari la adresa securitatii nationale. 6,3% reprezintă non-răspunsuri.

©www.inscop.ro

În ceea ce privește politica internațională, 65,8% dintre români se informează din știrile de la televizor, 22,1% de pe Internet, 3,6% de pe rețelele sociale și 2,1% din reviste de specialitate. 6,1% nu sunt interesați deloc de genul acesta de subiecte, iar 0,3% nu știu sau nu răspund.

©www.inscop.ro

Barometrul Actualității Românești a fost realizat la nivel național de INSCOP Research, la comanda LARICS – Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Datele sondajului de opinie au fost culese la nivel național în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019. Volumul eșantionului a fost de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor în toate județele României și în sectoarele Municipiului București. Eșantionul de tip multi-stratificat, probabilistic a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

Continue Reading

POLITICĂ

Vicepremierul Ana Birchall, întâlnire cu noul președinte al Ucrainei la ceremonia de învestitură de la Kiev: Am reiterat sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei

Published

on

© Ana Birchall/ Facebook

Viceprim-ministrul Ana Birchall a participat, luni, la Kiev, la ceremonia de învestitură a noului președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, ocazie cu care a avut o întrevedere bilaterală cu şeful statului ucrainean, căruia i-a transmis succes în îndeplinirea mandatului.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, viceprim-ministrul Ana Birchall, ministru interimar al Justiţiei, a participat la şedinţa Radei Supreme a Ucrainei consacrată depunerii jurământului de către preşedinte şi la recepţia solemnă pentru şefii delegaţiilor străine, dedicată învestirii preşedintelui Ucrainei.

Cu ocazia prezenţei la Kiev, Ana Birchall a avut o întrevedere bilaterală cu preşedintele Ucrainei, căruia i-a transmis, din partea preşedintelui României, a prim-ministrului, a Guvernului şi a poporului român, felicitări pentru alegerea în funcţia de preşedinte al Ucrainei şi succes în îndeplinirea mandatului încredinţat de poporul ucrainean.

Sunt onorată să transmit cele mai sincere felicitări domnului Volodimir Zelenski, preşedintele ales al Ucrainei, şi mult succes în îndeplinirea mandatului prezidenţial. Am reiterat sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional“, a declarat oficialul român.

Potrivit acesteia, consolidarea securităţii în regiunea Mării Negre reprezintă un obiect comun.

”Ne dorim, în egală măsură, valorificarea potenţialului de cooperare dintre ţările noastre”, a adăugat vicepremierul Ana Birchall.

Citiți și Ucraina are oficial un nou președinte. Volodimir Zelenski a fost învestit în funcție: Dizolv astăzi Parlamentul și convoc alegeri anticipate

Totodată, oficialul român a abordat situaţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, subliniind rolul de punţi de legătură al minorităţilor între cele două ţări. Cei doi oficiali au evidenţiat importanţa identificării unor soluţii privind drepturile etnicilor români din Ucraina, precizează sursa citată.

Ana Birchall, o nouă întâlnire cu secretarul Energiei din SUA, Rick Perry

În marja ceremoniei de învestitură, Ana Birchall a avut întrevederi bilaterale cu vicepreşedintele Republicii Turcia, Fuat Oktay, şi cu secretarul Energiei al SUA, Rick Perry.

În cadrul întrevederii cu vicepreşedintele Turciei, oficialul român a transmis mesajul prim-ministrului Viorica Dăncilă privind importanţa aprofundării şi consolidării parteneriatului strategic, în mod deosebit pe dimensiunea economică, fiind reiterat interesul pentru organizarea celei de a 27-a Reuniuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale.

La întâlnirea cu secretarul Energiei al SUA, Rick Perry, Ana Birchall a reiterat mesajul prim-ministrului privind importanţa deosebită acordată de către România consolidării relaţiei transatlantice, un parteneriat tot mai relevant în contextul actualelor provocări politice, economice şi de securitate. Ea a subliniat că securitatea şi diversitatea energetică sunt priorităţi în mandatul preşedinţiei române a Consiliului UE şi preocupări comune pe ambele maluri ale Atlanticului.

“Proiectul BRUA este un foarte bun exemplu al cooperării reuşite între statele din regiunea noastră. În acelaşi timp, are un potenţial important de a crea o legătură valoroasă între coridorul sudic de gaze şi Europa Centrală, cu România în poziţia de hub regional de energie”, a declarat oficialul român.

De asemenea, în marja ceremoniei de inaugurare a mandatului preşedintelui ucrainean, vicepremierul român a purtat discuţii bilaterale cu preşedintele Georgiei, Salome Zurabişvili, şi cu preşedintele Parlamentului Republicii Azerbaidjan, Ogtay Asadov, susţinând în cadrul acestora obiectivul Guvernului României de a dezvolta şi consolida relaţiile de parteneriat ale României cu cele două state, în special din punct de vedere economic, se mai arată în comunicatul Executivului.

Continue Reading

ROMÂNIA

România concurează cu Germania și Franța pentru a deveni ,,grânarul Europei”. Exporturile de cereale ale României în UE și țări terțe, de 10 ori mai mari decât importurile în 2018

Published

on

©European Commission/ Twitter

România concurează cu Germania și Franța pentru a deveni ,,grânarul Europei”. Țara noastră a exportat anul trecut în statele membre ale Uniunii Europene şi în state terţe peste 12 milioane de tone de cereale, cu un milion de tone mai mult faţă de anul precedent, încasările depăşind 2,2 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), informează Agerpres. De asemenea, s-a situat pe primul loc la producţia de porumb boabe şi de seminţe de floarea soarelui atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată în UE  și pe locul 3, după Franța și Germania, la producția totală de cereale. 

Exporturile de cereale ale României în UE și țări terțe, de 10 ori mai mari decât importurile

Potrivit MADR, în 2018, cele mai importante destinaţii de export au fost Spania, Egipt, Italia, Arabia Saudită, Iordania, Germania şi Libia.

Pe de altă parte, importurile de cereale au totalizat anul trecut 1,4 milioane de tone, iar sumele cheltuite s-au ridicat la 320 de milioane euro. Cele mai mai cantităţi de cereale din import au provenit din Bulgaria şi Ungaria.

,,Să nu uităm că România este ţară de tranzit şi, undeva, aceste importuri nu rămân în România ci ies, sub formă de export, prin terminalul de la Constanţa”, au explicat reprezentanţii MADR.

Anukl trecut, cantitatea de cereale importată a fost mai scăzută cu 64%, în 2017 intrând în țară 2,3 milioane de tone de cereale, în valoare 450 milioane euro. Aceste cantităţi au provenit, preponderent, din Ungaria şi Bulgaria, România fiind, de asemenea, ţară de tranzit.

Atât datele Eurostat, cât şi cele ale Institutului Național de Statistică (INS) au confirmat că România a ocupat în 2018 locul 3 în Uniunea Europeană, după Franţa şi Germania, la producţia de cereale, cu o recoltă totală de 31,187 milioane de tone, din care producţia de cereale păioase din vară a reprezentat în jur de 12 milioane de tone.

România, primul loc din UE la producția de cereale în 2018

La porumb boabe, România a fost în 2018 pentru al doilea an consecutiv pe prima poziţie din UE, cu o recoltă totală de aproape 19 milioane de tone, în creştere cu aproape 33% faţă de 2017  devansând Franţa, care a obţinut 12,59 milioane de tone anul trecut.

În ceea ce priveşte producţia de grâu, ţara noastră ocupa anul trecut poziţia a 4-a în UE, cu 10,27 milioane de tone, un plus de 2,36% faţă de 2017 şi o medie de 4,8 tone/ha, deşi a fost un an greu, în care agricultorii s-au confruntat cu fenomene meteo extreme. Recolta de floarea soarelui a urcat la 3,35 milioane de tone în 2018, fiind mai mare cu 15,01% faţă de 2017, la un randament de 2,9 tone/ha. Aceste date poziţionează România din nou pe primul loc în UE.

Potrivit datelor INS, anul trecut, România a fost pe primul loc la producţia de porumb boabe şi de seminţe de floarea soarelui atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată, iar la grâu pe locul patru la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania, Polonia şi tot pe patru la producţia realizată, după Franţa, Germania şi Regatul Unit. La cartofi, România a ocupat locul patru la suprafaţa cultivată, după Polonia, Germania, Franţa şi locul şapte la producţia realizată, după Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Regatul Unit şi Belgia.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending