Connect with us

ROMÂNIA

Liderul PSD, Liviu Dragnea, la Congresul PES de la Madrid: Partidul Social Democrat va câştiga alegerile în România grație guvernului nostru care a depus toate eforturile pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a românilor

Published

on

Partidul Social Democrat va câştiga alegerile în România şi PSOE (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol) în Spania, s-a declarat convins preşedintele PSD, Liviu Dragnea, în cadrul unui discurs susţinut la Congresul Partidului Socialiştilor Europeni (PES) de la Madrid, afirmând că executivul de la Bucureşti a dovedit că ,,un guvern social-democrat poate micşora taxele, poate creşte salariile, poate creşte pensiile, poate reda speranţa pentru tineri”, potrivit Agerpres.

Liviu Dragnea susține democrația și câștigarea alegerilor parlamentare din România de către PSD

Președintele PSD socialist, Liviu Dragnea, a participat la Congresul Partidului Socialist European (PSE) din 22 și 23 februarie, la Madrid, deși anterior ar fi afirmat că nu poate apărea într-o fotografie alături de persoane care urăsc România.

“Nu sunt niciodată portretizat alături de oameni care fac rău țării mele. Nu pot fi “, a declarat Dragnea în decembrie anul trecut, potrivit unor surse europene.

,,În ultimii ani, graţie guvernului nostru, care a depus toate eforturile pentru a îmbunătăţi viaţa de zi cu zi, salariul minim a crescut în doi ani de zile cu peste 50%. Pensiile au crescut şi vor creşte în fiecare an în aşa fel încât în 2020 practic nicio pensie nu va fi mai mică decât dublul de la începutul mandatului din 2017. În condiţiile în care am redus şi taxele pentru cetăţeni – impozitul pe venit şi taxele pentru mediul de afaceri – cei de dreapta ne-au zis mereu că aşa ceva nu se poate, că nu trebuie să mărim pensiile, că nu trebuie să mărim salariile pentru că nu sunt bani”, a spus Dragnea în discursul său susţinut în limba română, după o scurtă introducere în engleză, relatează Agerpes.

Foto: Facebook/@Razvan Popa

“Noi am arătat că un guvern social-democrat poate micşora taxele, poate creşte salariile, poate creşte pensiile, poate reda speranţa pentru tineri. Nu a fost uşor şi nu va fi uşor nici de acum înainte”, a adăugat liderul PSD.

Liviu Dragnea a subliniat că miza alegerilor pentru Parlamentul European este uriaşă.

,,Vorbim de viitorul Europei, de viitorul nostru, al meu, al dvs., al copiilor noştri, al părinţilor noştri. Împreună cu partidele surori din Europa, social-democraţii trebuie să restabilim dreptatea, să construim un nou contract social pentru Europa şi pentru toţi cetăţenii Europei. Eu sunt absolut convins că o putem face. Partidul Social Democrat în România va câştiga alegerile şi sunt convins că şi PSOE va câştiga alegerile în Spania. Sunt convins că românii din Spania au aşteptări mari de la voi şi că nu-i veţi înşela. Şi sunt convins că o să vă voteze”, a mai spus Dragnea, fiind aplaudat de o parte a sălii, notează aceeași sursă.

El a mai spus că pentru a atinge toate aceste obiective este nevoie ca social-democraţii să lupte până la capăt pentru valorile lor.

,,Apărarea democraţiei, apărarea drepturilor cetăţenilor, a unui sistem just şi transparent reprezintă linii directoare pentru care trebuie să luptăm împreună”.

Privirile socialiștilor europeni, ațintite asupra liderului PSD, Liviu Dragnea

Socialiștii UE sunt supărați pe partidul-soră din România din mai multe motive, însă principala cauză sunt schimbările legale în sistemul judiciar adoptate de coaliția guvernamentală condusă de PSD.

După ce a câștigat alegerile la sfârșitul anului 2016, PSD a încercat să altereze legislația anticorupție, dar apoi și-a suspendat temporar planurile în fața celui mai mare val de proteste din țară de la prăbușirea comunismului în 1989.

Socialiștii din UE au cerut de atunci în mod repetat partenerilor lor români să rămână în linia “progresivă” a grupului socialist. Guvernul român neagă, însă, acuzațiile de corupție, spunând că ,,procurori de elită”, bazându-se pe probe falsificate, șantaj și înregistrări false, au compromis cazurile anchetate și nevinovăția persoanelor acuzate.

Ancheta demarată împotriva Laurei Codruța Kövesi, motiv de dispută între nivelul național și Bruxelles

Tensiunile dintre Bruxelles și București au crescut din cauza faptului că Laura Codruța Kövesi, fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, s-a clasat pe locul întâi pe lista scurtă de trei candidați selectați pentru postul de prim-procuror-șef al Parchetului European (EPPO), în urma verificării făcute de un comitet specializat independent asupra celor 24 de dosare de candidatură înregistrate.

EPPO va coordona eforturile naționale în materie de aplicare a legii cu agențiile europene de poliție și de drept, Europol și Eurojust, precum și cu biroul antifraudă al UE, OLAF.

În iulie anul trecut, Kövesi a fost demisă din postul său de către partidul de guvernământ social-democrat, pe motivul că munca sa ar fi fost motivată politic. Acum, guvernul dorește să blocheze oferta EPPO și a lansat o investigație împotriva acesteia în România. Ancheta este desfășurată de Secția pentru Investigarea Magistraților, un organism înființat anul trecut în cadrul Parchetului General de Ministerul Justiției și aspru criticat de procurori și judecători.

Foto: Wikipedia

Aceste lucruri au determinat reacția a trei grupuri politice în Parlamentul European – Partidul Popular European (PPE), Socialiștii și Democrații (S & D) și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) – care și-au afirmat susținerea pentru fostul procuror anticorupție și au cerut Bucureștiului să garanteze că Kövesi va putea participa nestingherită la audierile comisiilor de specialitate LIBE și CONT din PE.

Într-un interviu acordat pentru Euronews, Frans Timmermans, Prim- Vicepreședinte al Comisiei Europene și candidatul cap de listă (Spitzenkandidat) pentru șefia viitoarei Comisii Europene, al familiei social-democrate europene, în alegerile europene din mai, a declarat că nu poate exista nicio relaxare în lupta împotriva corupției în România.

,,Nu poate fi acordată amnistia pentru politicienii corupți care au fost condamnați în fața instanțelor. Am fost destul de ferm cu românii în privința acestui lucru și voi continua să fiu la fel”, a spus acesta.

“În lupta împotriva corupției, din experiența mea, doamna Kovesi a făcut o treabă excelentă de-a lungul anilor. Pot  confirma că am văzut-o cum lucrează și că cred că este un procuror excelent. A făcut o treabă foarte curajoasă în România “, a adăugat Timmermans.


 

ROMÂNIA

MApN: România donează echipamente medicale militarilor ucraineni în lupta împotriva COVID-19

Published

on

© MApN/ Facebook

România va dona Ucrainei un lot de echipamente medicale constând în măști, combinezoane și ochelari de protecție, dezinfectanți, precum și zece sisteme de izolare și transport al personalului contaminat cu agenți biologici (izolete), informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Lotul de echipamente provine din stocurile Ministerului Apărării Naționale și va fi donat Ministerului ucrainean al Apărării, în baza unui Memorandum aprobat în Ședința de Guvern din 24 septembrie.

Materialele, în valoare de aproximativ 450 mii lei, sunt oferite în contextul prevenirii și combaterii infectării cu virusul SARS-CoV-2 în țara vecină.

Donaţia va contribui la îmbunătăţirea capacității de combatere a virusului în Ucraina, precum şi la consolidarea relaţiilor bilaterale în domeniul apărării.

Aceasta nu este prima formă de sprijin acordată de România țării vecine în perioada pandemiei de COVID-19. În luna iunie, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care România a oferit Ucrainei asistență umanitară.

Relațiile româno-ucrainene au cunoscut o dinamică accelerată în ultimele luni, șeful diplomației de la Kiev, Dmytro Kuleba fiind invitat la Reuniunea Anuală a Diplomației Române din acest an, iar miniștrii apărării român și ucrainean au semnat, la București, un document de colaborare militară între România și Ucraina.

Ucraina și România sunt două dintre cele mai afectate țări din regiune de pandemia de coronavirus, cu peste 190.000 de cazuri, respectiv peste 120.000.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 6 octombrie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în data de 6 octombrie, începând cu ora 13:00, “pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, arată un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

“Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a decis să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în data de 6 octombrie a.c., începând cu ora 13:00, pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, potrivit sursei citate.

Ultima reuniune CSAT a avut loc la finalul lunii mai, când membrii Consiliului au analizatat noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, au aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă și au decis reducerea numărul de efective militare române care vor participa, în anul 2021, la misiunile și operațiile în teatrele militare globale.

Ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt conduse de președintele Klaus Iohannis, care ocupă și funcția de președinte al CSAT, iar componența CSAT îi cuprinde pe prim-ministrul Ludovic Orban, vicepreședintele CSAT, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, ministrul afacerilor interne, Ion Marcel Vela, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, ministrul economiei, Virgil Popescu, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul SIE, Gabriel Vlase, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor, și secretarul CSAT, generalul Mihai Șomordolea.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul Bogdan Aurescu a prezidat reuniunea statelor OCEMN: România, angajată activ în stimularea cooperării regionale în regiunea extinsă a Mării Negre

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a prezidat vineri, în marja segmentului la nivel înalt al celei de-a 75-a Sesiuni a Adunării Generale ONU, reuniunea informală, în format videoconferinţă, a Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe (CMAE) din statele membre ale Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La reuniune au mai participat miniștrii afacerilor externe din Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Moldova, Federația Rusă și Republica Turcia și adjuncți ai miniștrilor de externe din Grecia, Georgia, Albania, Bulgaria, Serbia și Ucraina. Invitat special al reuniunii a fost Comisarul european pentru vecinătate și extindere Olivér Várhelyi.

Dezbaterile din cadrul Consiliului Ministerial informal s-au concentrat asupra modalităților în care OCEMN poate răspunde eficient și coordonat pe dimensiunea regională de cooperare în vederea gestionării implicațiilor socio-economice ale crizei generate de pandemia de COVID-19. Reuniunea a reprezentat, deopotrivă, și un moment de bilanț de etapă al principalelor activități și inițiative ale Preşedinţiei-în-Exerciţiu a României la OCEMN pe parcursul primului semestru al anului curent.

În intervenția sa, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a reconfirmat angajamentul activ al României pentru stimularea cooperării regionale în regiunea extinsă a Mării Negre, consecvent unei agende substanțiale pe dimensiunea economică a cooperării, precum și ca modalitate de promovare a stabilității și prosperității în această regiune de interes strategic pentru România.

Șeful diplomației române a evidențiat că, în baza acestui angajament constructiv şi ca expresie a responsabilității sale la nivel regional, România a decis prelungirea, cu titlu excepțional, a mandatului naţional de Președinție-în-Exercițiu și pentru semestrul al II-lea al anului 2020, ca urmare a obținerii de către România a acordului tuturor statelor membre asupra unei soluții-pachet de natură să asigure continuitatea președințiilor-în-exercițiu ulterioare. Demersurile susținute întreprinse de România pentru identificarea unei formule consensuale de asigurare a continuității mandatelor viitoare de conducere ale Organizației, începând cu 1 ianuarie 2021, au condus, astfel, la deblocarea impasului instituțional prin agrearea următoarelor Președinții, asumate succesiv de Albania, Georgia și R. Moldova.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a susținut, totodată, valoarea adăugată a cooperării economice interguvernamentale la nivel regional, în sprijinul eforturilor naționale de redresare socio-economică în urma crizei pandemice. Șeful diplomației române a subliniat că provocările actuale reprezintă un test al solidarității și, implicit, al capacității statelor membre OCEMN de cooperare și coordonare pe palier regional, cu scopul realizării unui răspuns eficient la această criză.

Ministrul Aurescu a evidențiat asistența macrofinanciară oferită de UE în sprijinul statelor partenere din cadrul Parteneriatului Estic și Balcanii de Vest, cu obiectivul combaterii pandemiei și redresării socio-economice, inițiativă ce reflectă atât solidaritatea UE față de statele partenere, cât și importanța acordată de Uniune dezvoltării sustenabile a regiunii Mării Negre per ansamblu. De asemenea, a menționat și sprijinul – financiar și ca asistență medicală – semnificativ pe care România l-a oferit, pe linie bilaterală, unor state membre OCEMN, precum Republica Moldova.

Pe dimensiunea cooperării la nivelul OCEMN, ministrul Bogdan Aurescu, a indicat importanța necesității formulării unor priorități de acțiune inovatoare în cadrul OCEMN și a eficientizării coordonării între statele membre în vederea gestionării consecințelor socio-economice ale pandemiei la nivel regional, prin încurajarea schimbului de bune practici sau prin lansarea unor formate mai flexibile de cooperare în cadrul OCEMN.

Ministrul Bogdan Aurescu a reconfirmat sprijinul continuu al României pentru dezvoltarea pragmatică și flexibilă a interacțiunii OCEMN – UE, care contribuie la consolidarea dimensiunii comune de acțiune în regiune vizând implementarea de proiecte concrete în domenii sectoriale, prin valorificarea oportunităților oferite de politicile, inițiativele și instrumentele financiare alocate de UE pentru dezvoltarea sustenabilă la Marea Neagră. A accentuat relevanța pentru regiune a impulsionării cooperării pragmatice inițiate în cadrul Agendei Maritime Comune la Marea Neagră și a Agendei Strategice de Cercetare şi Inovare la Marea Neagră, documente adoptate la București, în mai 2019, pe perioada Președinției române a Consiliului UE.

În concordanță cu priorităţile de agendă ale Preşedinţiei-în-Exercițiu române în ce privește obiectivul de impulsionare a interacţiunii OCEMN-UE, la reuniunea informală a Consiliului Ministerial a participat şi comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Olivér Várhelyi, care a prezentat activităţile Comisiei Europene în planul cooperării concrete cu OCEMN.

Discursul complet al ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în limba engleză se regăsește aici.

România este stat fondator al OCEMN și a preluat mandatul de Președinție-în-Exercițiu la data de 1 ianuarie 2020, pentru a șasea oară de la instituționalizarea Organizației, în anul 1992. Mandatul a fost prelungit, în condiții excepționale, până la 31 decembrie 2020, în scopul asigurării continuității președințiilor-în-exercițiu ale organizației.

Sub motto-ul ,,Bridging Shores Enhancing Cohesion”, Președinția-în-Exercițiu a României a acționat în cursul anului 2020 în vederea impulsionării cooperării orientate spre rezultate tangibile pentru regiune, mai ales în contextul confruntării acesteia cu provocările fără precedent legate de pandemia de COVID-19.

Astfel, România s-a implicat activ, în colaborare cu Secretariatul Organizației și cu statele membre, pentru stimularea încrederii reciproce și încurajarea unui dialog autentic și constructiv, creșterea profilului și relevanței Organizației, dezvoltarea unei cooperări flexibile și pragmatice între OCEMN și UE, acordând o atenție deosebită domeniilor cheie pentru dezvoltarea economică sustenabilă a regiunii: transporturi și conectivitate; protecția mediului înconjurător; schimbări climatice și energie verde; competitivitate.

Procesul de Cooperare la Marea Neagră a fost lansat prin semnarea Declarației de la Istanbul, la 25 iunie 1992, cu obiectivul de a accelera dezvoltarea economică și socială a statelor membre, cu scopul realizării unui grad superior de integrare în economia europeană și mondială, prin intensificarea cooperării multilaterale și folosirea avantajelor care decurg din proximitatea geografică și complementaritatea economiilor naționale.

La 5 iunie 1998, statele participante au semnat Carta OCEMN, marcând transformarea inițiativei politice într-o Organizație internațională cu caracter regional. În prezent, OCEMN cuprinde 12 state membre, respectiv Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, R. Moldova, România, Federația Rusă, Turcia, Ucraina și Serbia.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending