Connect with us

ROMÂNIA

Liderul PSD, Liviu Dragnea, la Congresul PES de la Madrid: Partidul Social Democrat va câştiga alegerile în România grație guvernului nostru care a depus toate eforturile pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a românilor

Published

on

Partidul Social Democrat va câştiga alegerile în România şi PSOE (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol) în Spania, s-a declarat convins preşedintele PSD, Liviu Dragnea, în cadrul unui discurs susţinut la Congresul Partidului Socialiştilor Europeni (PES) de la Madrid, afirmând că executivul de la Bucureşti a dovedit că ,,un guvern social-democrat poate micşora taxele, poate creşte salariile, poate creşte pensiile, poate reda speranţa pentru tineri”, potrivit Agerpres.

Liviu Dragnea susține democrația și câștigarea alegerilor parlamentare din România de către PSD

Președintele PSD socialist, Liviu Dragnea, a participat la Congresul Partidului Socialist European (PSE) din 22 și 23 februarie, la Madrid, deși anterior ar fi afirmat că nu poate apărea într-o fotografie alături de persoane care urăsc România.

“Nu sunt niciodată portretizat alături de oameni care fac rău țării mele. Nu pot fi “, a declarat Dragnea în decembrie anul trecut, potrivit unor surse europene.

,,În ultimii ani, graţie guvernului nostru, care a depus toate eforturile pentru a îmbunătăţi viaţa de zi cu zi, salariul minim a crescut în doi ani de zile cu peste 50%. Pensiile au crescut şi vor creşte în fiecare an în aşa fel încât în 2020 practic nicio pensie nu va fi mai mică decât dublul de la începutul mandatului din 2017. În condiţiile în care am redus şi taxele pentru cetăţeni – impozitul pe venit şi taxele pentru mediul de afaceri – cei de dreapta ne-au zis mereu că aşa ceva nu se poate, că nu trebuie să mărim pensiile, că nu trebuie să mărim salariile pentru că nu sunt bani”, a spus Dragnea în discursul său susţinut în limba română, după o scurtă introducere în engleză, relatează Agerpes.

Foto: Facebook/@Razvan Popa

“Noi am arătat că un guvern social-democrat poate micşora taxele, poate creşte salariile, poate creşte pensiile, poate reda speranţa pentru tineri. Nu a fost uşor şi nu va fi uşor nici de acum înainte”, a adăugat liderul PSD.

Liviu Dragnea a subliniat că miza alegerilor pentru Parlamentul European este uriaşă.

,,Vorbim de viitorul Europei, de viitorul nostru, al meu, al dvs., al copiilor noştri, al părinţilor noştri. Împreună cu partidele surori din Europa, social-democraţii trebuie să restabilim dreptatea, să construim un nou contract social pentru Europa şi pentru toţi cetăţenii Europei. Eu sunt absolut convins că o putem face. Partidul Social Democrat în România va câştiga alegerile şi sunt convins că şi PSOE va câştiga alegerile în Spania. Sunt convins că românii din Spania au aşteptări mari de la voi şi că nu-i veţi înşela. Şi sunt convins că o să vă voteze”, a mai spus Dragnea, fiind aplaudat de o parte a sălii, notează aceeași sursă.

El a mai spus că pentru a atinge toate aceste obiective este nevoie ca social-democraţii să lupte până la capăt pentru valorile lor.

,,Apărarea democraţiei, apărarea drepturilor cetăţenilor, a unui sistem just şi transparent reprezintă linii directoare pentru care trebuie să luptăm împreună”.

Privirile socialiștilor europeni, ațintite asupra liderului PSD, Liviu Dragnea

Socialiștii UE sunt supărați pe partidul-soră din România din mai multe motive, însă principala cauză sunt schimbările legale în sistemul judiciar adoptate de coaliția guvernamentală condusă de PSD.

După ce a câștigat alegerile la sfârșitul anului 2016, PSD a încercat să altereze legislația anticorupție, dar apoi și-a suspendat temporar planurile în fața celui mai mare val de proteste din țară de la prăbușirea comunismului în 1989.

Socialiștii din UE au cerut de atunci în mod repetat partenerilor lor români să rămână în linia “progresivă” a grupului socialist. Guvernul român neagă, însă, acuzațiile de corupție, spunând că ,,procurori de elită”, bazându-se pe probe falsificate, șantaj și înregistrări false, au compromis cazurile anchetate și nevinovăția persoanelor acuzate.

Ancheta demarată împotriva Laurei Codruța Kövesi, motiv de dispută între nivelul național și Bruxelles

Tensiunile dintre Bruxelles și București au crescut din cauza faptului că Laura Codruța Kövesi, fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, s-a clasat pe locul întâi pe lista scurtă de trei candidați selectați pentru postul de prim-procuror-șef al Parchetului European (EPPO), în urma verificării făcute de un comitet specializat independent asupra celor 24 de dosare de candidatură înregistrate.

EPPO va coordona eforturile naționale în materie de aplicare a legii cu agențiile europene de poliție și de drept, Europol și Eurojust, precum și cu biroul antifraudă al UE, OLAF.

În iulie anul trecut, Kövesi a fost demisă din postul său de către partidul de guvernământ social-democrat, pe motivul că munca sa ar fi fost motivată politic. Acum, guvernul dorește să blocheze oferta EPPO și a lansat o investigație împotriva acesteia în România. Ancheta este desfășurată de Secția pentru Investigarea Magistraților, un organism înființat anul trecut în cadrul Parchetului General de Ministerul Justiției și aspru criticat de procurori și judecători.

Foto: Wikipedia

Aceste lucruri au determinat reacția a trei grupuri politice în Parlamentul European – Partidul Popular European (PPE), Socialiștii și Democrații (S & D) și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) – care și-au afirmat susținerea pentru fostul procuror anticorupție și au cerut Bucureștiului să garanteze că Kövesi va putea participa nestingherită la audierile comisiilor de specialitate LIBE și CONT din PE.

Într-un interviu acordat pentru Euronews, Frans Timmermans, Prim- Vicepreședinte al Comisiei Europene și candidatul cap de listă (Spitzenkandidat) pentru șefia viitoarei Comisii Europene, al familiei social-democrate europene, în alegerile europene din mai, a declarat că nu poate exista nicio relaxare în lupta împotriva corupției în România.

,,Nu poate fi acordată amnistia pentru politicienii corupți care au fost condamnați în fața instanțelor. Am fost destul de ferm cu românii în privința acestui lucru și voi continua să fiu la fel”, a spus acesta.

“În lupta împotriva corupției, din experiența mea, doamna Kovesi a făcut o treabă excelentă de-a lungul anilor. Pot  confirma că am văzut-o cum lucrează și că cred că este un procuror excelent. A făcut o treabă foarte curajoasă în România “, a adăugat Timmermans.


 

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Laura Codruța Kövesi a votat în diaspora: Procurorul-șef al Uniunii Europene și-a exprimat dreptul la vot la Ambasada României în Finlanda

Published

on

© Ambasada României în Finlanda/ Facebook

Șefa Parchetului Public European (EPPO), Laura Codruța Kövesi, a votat vineri la Helsinki pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, a anunțat, Ambasada României în Finlanda, pe contul de Facebook.

Procurorul european, dna Laura Codruta Kovesi, a votat la sectia 118, la Helsinki”, a scris Ambasada, publicând două fotografii cu șefa EPPO și membrii secției de votare. 

Peste 56.000 de români au votat în diaspora, până vineri după-amiază, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, până vineri la ora 16:46, au votat 57.011 de cetățeni români. 39.508 și-au exprimat dreptul la vot la secțiile deschise în străinătate, iar 17.503 au optat pentru votul prin corespondență.

Urmăriți și 🔴 LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Românii din străinătate au început să voteze. Peste 57.000 de cetățeni au votat deja

Procesul de votare din străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD, a început vineri. Precum în primul tur, românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votareAcestea vor fi deschise vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Alegeri prezidențiale 2019: Peste 50.000 de români din diaspora au votat deja în turul al doilea al alegerilor prezidențiale

Published

on

Peste 50.000 de români au votat în diaspora, până vineri după-amiază, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, până vineri la ora 16:00, au votat 50.221 de cetățeni români. 32.718 și-au exprimat dreptul la vot la secțiile deschise în străinătate, iar 17.503 au optat pentru votul prin corespondență.

Potrivit Hotnews.ro, cei mai mulți români au votat în Italia – 4.073, dintre care 4.018 la secțiile de votare și 55 prin corespondență. În Spania au votat 3.797, dintre care 3.751 la secțiile de votare și 46 prin corespondență, în Germania – 3.276, dintre care 2.974 la secțiile de votare organizate pentru turul II al alegerilor prezidențiale 2019 și 302 prin corespondență. În Marea Britanie, au votat 2.886 de români, dintre care 2.577 la secțiile de votare, iar restul prin corespondență.

Urmăriți și 🔴 LIVE UPDATE Alegeri prezidențiale 2019: Românii din străinătate au început să voteze. Peste 50.000 de cetățeni au votat deja

Procesul de votare din străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale în care se confruntă președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL, și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă, candidatul PSD, a început vineri. Precum în primul tur, românii din afara ţării au la dispoziţie trei zile pentru a vota la urne în 835 de secţii de votareAcestea vor fi deschise vineri între ora locală 12:00 şi ora locală 21:00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7:00 şi ora locală 21:00.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurostat: România a alocat în 2017 doar 14% din PIB pentru protecția socială, cel mai mic procent înregistrat de o țară mebmbră a Uniunii Europene

Published

on

În anul 2017, România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi totodată la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB înregistrată la nivelul Uniunii, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, în 2017 procentul din PIB alocat pentru protecţia socială a fost de peste 30% în Franţa (34%), Danemarca (32%) şi Finlanda (31%), informează Agerpres.

© Eurostat

Cea mai mare parte a prestațiilor de protecție socială în aproape toate statele membre s-au concentrat pe ponderea beneficiilor pentru bătrânețe și supraviețuitori, după cum umrează: Cea mai mare s-a înregistrat în Grecia (63%), Portugalia și Italia (ambele 58%), România și Cipru (ambele 56%), în timp ce a fost cea mai mică în Irlanda (34%), Germania. și Danemarca (39%) și Luxemburg (40%).

Beneficiile de sănătate / îngrijire medicală și de invaliditate au reprezentat 37% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017. Printre statele membre, ponderea acestor prestații a variat de la 23% în Cipru și 26% în Grecia la 45% în Irlanda, 44 % în Croația și Germania, 43% în Olanda și 42% în Estonia.

Beneficiile pentru familie și copii au reprezentat puțin sub 9% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017, ajutoarele pentru șomaj  4%, iar pentru locuințe și excluderea socială, de asemenea, 4%. Ponderea prestațiilor familiale în total a variat de la 4% în Olanda și 5% în Portugalia și Spania la peste 15% în Luxemburg și 13% în Polonia și Estonia.

Beneficiile pentru șomaj au variat între mai puțin de 1% în România și 1% în Regatul Unit până la 9% în Irlanda și 8% în Spania. Beneficiile pentru locuință și excludere socială au variat de la 1% sau mai puțin în Polonia, Portugalia și Estonia la 9% în Cipru și 7% în Danemarca, Olanda și Regatul Unit.

© Eurostat

Cheltuielile și încasările pentru protecția socială sunt calculate în conformitate cu ESSPROS (Sistemul European de Integrare Socială și Statistica Protecției). Cheltuielile includ prestațiile sociale, cheltuielile de administrare și alte cheltuieli aferente schemei de protecție socială. Prestațiile sociale sunt „brute”.

Mai multe detalii sunt disponibile în Manualul ESSPROS și ghidul utilizatorului, disponibil pe site-ul web Eurostat. Sunt date despre cheltuieli (brute) și încasări în termeni nominali, adică la prețuri curente și la cursurile de schimb curente. Datele sunt provizorii pentru mai multe state membre.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending