Connect with us

ROMÂNIA

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a discutat cu ambasadorul David Saranga despre ”modul concret” în care România poate valorifica experiența Israelului privind campania de vaccinare anti-COVID-19

Published

on

© Marcel Ciolacu / Facebook

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a avut miercuri o întrevedere cu ambasadorul Israelului în România, David Saranga, în cadrul căreia a discutat, printre altele, despre ”modul concret” în care România poate valorifica experiența Israelului în ceea ce privește ”organizarea eficientă” a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19.

”Am avut un dialog foarte bun astăzi cu Ambasadorul Statului Israel în România, domnul David Saranga, despre modul concret în care România poate valorifica experienţa Israelului în ceea ce priveşte organizarea eficientă a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, ca parte esenţială a luptei de combatere a pandemiei. Israelul este un model de bune practici şi cred că autorităţile române trebuie să preia atât din măsurile de limitare şi stopare a răspândirii virusului, cât şi soluţiile pentru reducerea impactului acestuia asupra economiei şi societăţii”, a precizat Ciolacu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Totodată, preşedintele PSD l-a asigurat pe ambasadorul israelian de angajamentul ferm al României în combaterea antisemitismului, indiferent de forma sau mijloacele sale de propagare.

”În acest context, i-am transmis că derapajul primarului Constanţei trebuie să rămână un incident izolat care nu trebuie să afecteze în niciun fel relaţiile strânse de prietenie dintre ţările noastre”, mai amintește liderul PSD în mesaj.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

FONDURI EUROPENE

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Reformele majore pe care România le va include în în Planul Național de Redresare și Reziliență vizează reforma pensiilor, reforme în politica fiscală în companiile cu capital de stat sau operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene într-un comunicat în care prezintă exemple de investiții.

Cele mai mari alocări vor pentru domeniile transporturilor (8,5 miliarde de euro), educației (3,7 miliarde de euro) și sănătății (2,5 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 50% din PNRR. Printre exemplele de investiții mature se regăsesc alocări de aproximativ 600 de milioane de euro pentru digitalizare și de 300 de milioane pentru un fond destinat digitalizării și acțiunii climatice.

“Am avut 3 obiective majore pentru această vizită, să clarificăm și să agreăm reformele majore împreună cu Comisia Europeană, să stabilim faptul că România va cere toate cele 29 de miliarde, inclusiv împrumuturile – în acest moment doar România și Italia vor accesa împrumuturile în toată suma – și să stabilim componentele de investiții cele mai avansate și ce mai este de lucru la celelalte. Am atins toate cele 3 obiective”, a declarat și Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

În urma întâlnirilor, România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind reformele și investițiile majore care vor fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Reforme majore care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență

  • Reforma pensiilor – o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici și de asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung.
  • Reforme în politica fiscală – adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor și pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.
  • Companiile cu capital de stat – revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă și pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată eficientă și control cu accent pe performanță.
  • Salarizarea în administrația publică – revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creșteri bruște ale cheltuielilor cu salariile.
  • Banca Națională de Dezvoltare – crearea și operaționalizarea acestei bănci.
  • Administrație publică – un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice și un sistem îmbunătățit de promovare, inclusiv pentru funcții de management.
  • Justiție – modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție.
  • Transport fără emisii de carbon – introducerea principiilor taxării verzi, un nou sistem de taxare pentru drumuri, promovarea transportului cu emisii zero.
  • Energie Regenerabilă – promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic și creșterea contribuției din energii regenerabile, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței de energie electrică.

Alte reforme sectoriale:

  • Venitul minim de incluziune (VMI), Prevenție și îngrijire medicală primară, Creșterea ratelor de reciclare, Dialog social sporit, Îmbunătățirea Guvernanței Locale, Cadru îmbunătățit al achizițiilor publice.

Exemple de investiții pe componentele mature

PNRR pentru mediul de afaceri: circa 2,2 miliarde euro

Instrumentele financiare cu intermediari instituții financiare (BEI,FEI și foarte probabil și BERD):

1) Garanții de portofoliu pentru solvabilitate, acțiune climatică și eficiență energetică – circa 550 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

2) Instrument de capital de risc pentru IMM-uri  – circa 500 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

3) Fond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes – circa 300 milioane euro pentru întreprinderi mari.

Pe lângă cele intermediate de BEI,FEI și BERD, vor mai exista diverse scheme de granturi în cadrul diferitelor componente:

4) Digitalizarea IMM-urilor – fonduri nerambursabile, schemă administrată de MIPE – circa 200 milioane euro

5) O măsură de sprijin pentru listarea la bursă a companiilor românești: circa 35 milioane euro. Implementată de MIPE, cu sprijinul Bursei de Valori București.

6) Diverse scheme de sprijin pentru stimularea competitivității, cu accent pe inovare și crearea de tehnologie digitală: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

7) Diverse scheme de sprijin pentru promovarea de energii regenerabile: circa 200 milioane euro (suma este în negociere la acest moment). Implementată de Ministerul Energiei

8) Diverse scheme de sprijin pentru investiții semnificative, în special în zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producție: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Finanțelor

Educație : 3,7 miliarde euro

Rezultate așteptate:

  • 10.000 de laboratoare
  • 2.000 de microbuze verzi achiziționate
  • peste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
  • 50 de unități de învățământ nou construite

Sănătate – 2,5 miliarde euro

Rezultate așteptate:

  • Construcția și/sau dotarea a 200 de centre comunitare
  • 3000 de cabinete medici de familie
  • 100 de cabinete de planificare familială

Alte componente în fază avansată de negociere:

Împăduriri, combaterea tăierilor ilegale de păduri și biodiversitate: 1,4 miliarde euro

Transport – 8,5 miliarde euro

Fondul pentru Valul renovării – 2,2 miliarde euro

România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro, a declarat, joi, premierul Florin Cîţu, subliniind că doreşte ca PNRR să fie aprobat din momentul în care va ajunge la Bruxelles, șeful Guvernului făcând aceste afirmații după o vizită de două zile la Comisia Europeană, unde s-a întâlnit cu președinta Ursula von der Leyen cu vicepreședinții executivi Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis și cu comisarul pentru transporturi Adina Vălean.

Prim-ministrul a spus că a asigurat-o pe şefa Comisiei Europene că actualul Guvern de la Bucureşti va face reforme.

De aceea, avem nevoie şi de un PNRR care să susţină partea de reforme. (…) România va depune un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro, la Bruxelles“, a completat Florin Cîţu. 

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

POLITICĂ

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat joi că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este gata, anunțând că a discutat cu vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, despre problemele din PNRR şi că acesta din urmă le-a dat dreptate social-democraţilor şi “l-a trimis” pe premierul Florin Cîţu să prezinte planul în Parlament.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este departe de a fi gata. Am discutat din nou, astăzi, cu vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, despre problemele din PNRR şi propunerile pe care le are Partidul Social Democrat pentru a rezolva această criză. Comisia Europeană a dat dreptate PSD şi l-a trimis pe Cîţu să prezinte planul în Parlament. Aşadar, Cîţu trebuie să lase minciunile şi să se apuce serios de treabă“, a scris Ciolacu pe Facebook.

Potrivit liderului social-democrat, “guvernanţii nu pot ascunde eşecul vizitei de la Bruxelles”.

“Nu au venit înapoi cu un plan finalizat. De exemplu, sunt tăieri importante pentru autorităţile locale şi pe zona de educaţie. Iar cea mai mare problemă este că nu au reuşit să convingă executivul european că vor fi în stare să implementeze planul până în 2026”, a completat Marcel Ciolacu.

 

România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro, a declarat, joi, premierul Florin Cîţu, subliniind că doreşte ca PNRR să fie aprobat din momentul în care va ajunge la Bruxelles, șeful Guvernului făcând aceste afirmații după o vizită de două zile la Comisia Europeană, unde s-a întâlnit cu președinta Ursula von der Leyen cu vicepreședinții executivi Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis și cu comisarul pentru transporturi Adina Vălean.

De asemenea, Florin Cîțu a anunțat că că va discuta cu PSD despre Planul Național de Reziliență și Relansare (PNRR) și despre contribuția României la bugetul UE.

”Colaborarea cu social-democrații – voi avea o discuție, PNRR nu e doar al acestui guvern. Eu cred că social-democrații nu vor ca România să pună în pericol adoptarea PNRR la nivelul întregii UE”, a spus Florin Cîțu după întoarcerea de la Bruxelles, unde a discutat cu reprezentanții Comisiei Europene.

PSD a boicotat votul legat de creșterea contribuției României la bugetul UE pentru perioada în care planurile naționale de redresare și reziliență vor fi contractate, vot la care e nevoie de două treimi din deputați și senatori, argumentând că nu parlamentarii social-democrați nu vor vota până când Guvernul nu va prezenta PNRR în Parlament.

Amintim că Uniunea Europeană nu poate lansa programul de relansare și reziliență până când nu există o aprobare a bugetelor în fiecare dintre cele 27 de state membre, astfel de decizii fiind întârziate până de curând și în țări precum Germania și Polonia.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro, a declarat, joi, premierul Florin Cîţu, subliniind că doreşte ca PNRR să fie aprobat din momentul în care va ajunge la Bruxelles, șeful Guvernului făcând aceste afirmații după o vizită de două zile la Comisia Europeană, unde s-a întâlnit cu președinta Ursula von der Leyen cu vicepreședinții executivi Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis și cu comisarul pentru transporturi Adina Vălean.

El a precizat că, la finalul şedinţei de Guvern, au fost purtate discuţii despre vizita la Bruxelles referitoare la PNRR şi obiectivele pentru miniştri în următoarele câteva săptămâni, astfel încât să rezulte “cel mai bun” plan, care să fie prezentat Comisiei Europene pentru aprobare, relatează Agerpres.

“Despre ce s-a discutat la Bruxelles? În primul rând, am fost acolo ca să ne asigurăm că sunt pe drumul cel bun cu PNRR, vreau să fie un program care să fie aprobat din momentul în care este depus. Am prezentat Comisiei Europene obiectivele noastre în ceea ce priveşte reforma, obiectivele noastre în ceea ce priveşte economia şi modul în care PNRR va susţine în următoarea perioadă creşterea economică şi reformele”, a explicat Cîţu, după şedinţa Executivului.

Prim-ministrul a spus că a asigurat-o pe şefa Comisiei Europene că actualul Guvern de la Bucureşti va face reforme.

De aceea, avem nevoie şi de un PNRR care să susţină partea de reforme. (…) România va depune un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro, la Bruxelles“, a completat Florin Cîţu. 

De asemenea, Florin Cîțu a anunțat că că va discuta cu PSD despre Planul Național de Reziliență și Relansare (PNRR) și despre contribuția României la bugetul UE.

”Colaborarea cu social-democrații – voi avea o discuție, PNRR nu e doar al acestui guvern. Eu cred că social-democrații nu vor ca România să pună în pericol adoptarea PNRR la nivelul întregii UE”, a spus Florin Cîțu după întoarcerea de la Bruxelles, unde a discutat cu reprezentanții Comisiei Europene.

PSD a boicotat votul legat de creșterea contribuției României la bugetul UE pentru perioada în care planurile naționale de redresare și reziliență vor fi contractate, vot la care e nevoie de două treimi din deputați și senatori, argumentând că nu parlamentarii social-democrați nu vor vota până când Guvernul nu va prezenta PNRR în Parlament.

Amintim că Uniunea Europeană nu poate lansa programul de relansare și reziliență până când nu există o aprobare a bugetelor în fiecare dintre cele 27 de state membre, astfel de decizii fiind întârziate până de curând și în țări precum Germania și Polonia.

Declarațiile premierului, urmate de un briefing susținut de ministru investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, au fost precedate de informații apărute pe surse în presă.

Astfel, conform Digi24, Comisia Europeană a acceptat propunerea României ca 27% din fondurile disponibile prin PNRR să finanțeze construcția de autostrăzi.

Principalele proiecte cu probleme despre care premierul Florin Cîțu a discutat cu Comisia Europeană erau cele care vizau infrastructura, programele de irigații, dar și infrastructura de gaze.

În urma discuțiilor, pentru infrastructură, respectiv pentru autostrăzi și rețeaua de căi ferate, s-au obținut 27% din banii pentru PNRR, adică proiectul cu care a mers inițial România, mai arată sursa citată.

Pentru educație, sănătate, energie, s-au obținut banii pe care îi dorea țara noastră. Astfel, două miliarde de euro vor viza programe de sănătate și patru miliarde de educație.

Comisia Europeană a pus, în schimb, câteva condiții. Astfel, pentru proiectele care urmează să fie trimise în această lună, ministerele trebuie să elaboreze proiectele în detaliu, iar autoritățile locale trebuie să vină cu proiecte clare și exacte pentru a obține banii.

O altă condiție este ca PNRR să fie prezentat în Parlament, în contextul în care Comisia Europeană face apel la statele membre să ratifice decizia privind resursele proprii pentru finanțarea acestor mecanisme.

Premierul Florin Cîțu a efectuat marți și miercuri o vizită la Bruxelles.

Programul premierului a debutat marți seară cu o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta din urmă afirmând că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

Miercuri, premierul s-a întâlnit cu Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, în cadrul întrevederii fiind detaliate proiectele de infrastructură prevăzute în PNRR

În aceeași zi, Florin Cîțu a discutat despre obiectivul Guvernului de la Bucureşti de a asigura “o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, cu accent pe “reforme şi investiţii” cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, și despre prioritățile din cadrul PNRR cu vicepreședintele executivului european, Margrethe Vestager.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

FONDURI EUROPENE10 mins ago

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ1 hour ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE2 hours ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.3 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

SUA3 hours ago

Joe Biden a transmis sprijinul SUA pentru securitatea Israelului și pentru dreptul său de a se apăra

ROMÂNIA3 hours ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccin produs de compania Moderna, constând în 128.400 de doze, a ajuns în România

ROMÂNIA3 hours ago

Noul Ambasador al României la Londra: Aprofundarea relațiilor româno-britanice și a Parteneriatului Strategic, una dintre prioritățile mele

S&D3 hours ago

Miniștrii educației din PES: Redresarea trebuie să restaureze oportunitățile educaționale pentru toți și să sprijine stagiarii și ucenicii în cadrul economiei fragile a UE

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO3 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending