Europarlamentarul Dacian Cioloș, președintele Grupului Renew Europe din Parlamentul European, intervine în schimbul de replici dintre PSD și Guvernul României pe tema respingerii de către Comisia Europeană a Planului Național de Redresare și Reziliență al României.

„Credeam că, după Dragnea, PSD va scăpa și de hoție, dar și de ticăloșie. Domnul Ciolacu deocamdată mă convinge că cel puțin ticăloșia rămâne o valoare și în ”noul” PSD. Pentru că altfel nu pot să interpretez de ce a lansat ideea că Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost respins de către Comisia Europeană”, a scirs eurodeputatul într-o postare pe pagina de Facebook.

De asemenea, Dacian Cioloș a reamintit că ultima dată când vorbit cu președinta Comisiei Europene despre planurile naționale de redresare și reziliență și despre procedurile de evaluare și aprobare săptămâna aceasta, a fost luni: „Și mi-e clar că abordarea Comisiei Europene nu va fi una de evaluator care bifează căsuțe verificând niște documente, ci de partener cu fiecare stat membru, pentru a ne asigura împreună că banii aceștia pe care-i împrumutăm la nivel european sunt investiți cu cap. Inclusiv în România.”

Citiți și: Comisia Europeană dezminte că PNRR-ul României a fost respins: România a solicitat o prelungire a perioadei de evaluare, iar Comisia a acceptat

„Nu trebuie să mă creadă pe mine, dar măcar să citească ce zice azi Comsia, care spune că nici vorbă de vreo respingere și că solicitările de clarificări fac parte din procesul normal de negociere cu statele membre. Presupunând că vrea binele României și e de bună credință, dacă domnul Ciolacu ar avea o minimă înțelegere a procedurilor europene, nu ar fi aruncat public cu gogoși. Din păcate, PSD și alți politicieni, dintre care unii deveniți irelevanți după alegerile din 2020, distribuie știri false fără discernământ cu privire la o temă extrem de importantă pentru viitorul dezvoltării țării. Mulți dintre ei sunt obișnuiți probabil cu perioada în care așteptau lecții și liste cu măsuri de făcut de la Bruxelles și pare că au rămas împietriti în acea perioadă”, a mai adăugat acesta. 

Potrivit liderului Renew Europe, dacă PSD ar fi înțeles nevoia României de a investi cu cap 29 de miliarde de euro până în 2026, ar fi venit cu propuneri de proiecte în zecile de consultări publice pe domenii pe care ministrul Cristian Ghinea le-a făcut în ultimele luni: „Evident că nu există în acest plan vreo contribuție de la domnul Ciolacu și PSD, pentru că nu au dorit să participe. Fie pentru că nu-i interesează, fie pentru că nu înțeleg niciun proiect care nu le aduce vreun comision.”

„Cristian Ghinea mi-a fost coleg și în guvern în 2016, și în Parlamentul European până anul acesta, a participat inclusiv la elaborarea cadrului european al fondului de redresare și reziliență și cunoaște bine mediul instituțional european. Chiar dacă acum trebuie să lucreze cu multe departamente din unele ministere politizate și deprofesionalizate inclusiv și mai ales de guvernele PSD, sunt convins că-și va duce treaba la bun sfârșit”, a conchis europarlamentarul.

Reamintim că România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și Reziliență. Guvernul României a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ce cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit unui comunicat al MIPE, ”în această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană” pentru că ”toate detaliile trebuie stabilite înainte de începere – spre deosebire de fondurile europene clasice, unde se decid doar alocările înainte și proiectele concrete se fac ulterior”.

„Este un exercițiu complex de estimare ex-ante a costurilor pentru sute de investiții. Un exercițiu făcut pentru prima dată și de Comisie și de statele membre. Tabele cu multe pagini de solicitare de clarificare au fost trimise către toate statele membre. La fel vor fi întrebări pentru analizele de mediu și pentru etichetarea cheltuielilor de mediu/digital. La fel cum au mai fost cereri de clarificare, pe care le-am rezolvat. În această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană unde s-a trecut prin aceste tabele. Unele întrebări au fost lămurite pe loc, altele urmează să o facem”, este precizat în comunicatul mai sus amintit. 

Începând cu săptămâna viitoare, Comisia Europeană va da undă verde primelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență. 

Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, va fi invitată să se adreseze Conferinței Președinților din Parlamentul European la inițiativa lui Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din legislativul european.

“Ca urmare a solicitării Renew Europe, Laura Codruța Kövesi va fi invitată la Conferința Președinților pentru a discuta despre lansarea Biroului Procurorului Public European (EPPO) și provocările sale. Trebuie abordate riscurile legate de funcționarea sa, astfel încât să poată aborda corupția în întreaga Uniune Europeană”, a scris Cioloș, pe Twitter.

Pleased, following @RenewEurope‘s request, that Laura Codruța Kövesi will be invited to the @Europarl_EN‘s Conference of Presidents to discuss the launch of the @EUProsecutor & its challenges. ⚖

Risks to its functioning must be addressed so it can tackle corruption across 🇪🇺

— Dacian Cioloş (@CiolosDacian) June 10, 2021

Conferința Președinților este compusă din președintele Parlamentului, președinții grupurilor politice și unul dintre deputații neafiliați – care nu are drept de vot. 

Conferința Președinților decide asupra organizării activității Parlamentului și asupra relațiilor cu alte organe și instituții ale Uniunii Europene. 

De altfel, Parlamentul European a susținut candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia EPPO în competiția cu candidatul susținut de Consiliul Uniunii Europene.

Biroul Procurorului Public European a fost lansat în mod oficial marți, 1 iunie, la Luxemburg.

Intrarea în funcțiune a Parchetului European (EPPO), o nouă instanţă menită să lupte împotriva fraudei şi corupţiei care afectează bugetul și fondurile Uniunii Europene, reprezintă un moment istoric, a afirmat Laura Codruța Kövesi, primul procuror șef din istoria UE, cu ocazia lansării EPPO.

Lansarea EPPO a fost salutată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a precizat că instituția va supraveghea cu vigilență buna gestionare a fondurilor UE, inclusiv planul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro.

Mesajul său a fost întărit de o declarație comună semnată de vicepreședinta pentru valori și transparență a Comisiei Europene, Vera Jourova, și de comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, care au apreciat că prin lansarea EPPO “se deschide astfel un nou capitol în lupta împotriva criminalității transfrontaliere”.

EPPO a fost înființat prin intermediul mecanismului de cooperare consolidată între statele UE, reunind 22 de state membre ale Uniunii, inclusiv România.

Parchetul European este responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează bugetul UE. Este primul parchet supranațional care investighează și urmărește penal următoarele tipuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE:

• frauda în materie de cheltuieli și venituri;
• frauda în materie de TVA (dacă implică două sau mai multe state membre și un prejudiciu de cel puțin 10 milioane EUR);
• spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE;
• corupția activă și pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE;
• participarea la o organizație criminală în cazul în care scopul principal al activităților acesteia este săvârșirea de infracțiuni împotriva bugetului UE.

Acest nou organism al Uniunii poate, de asemenea, să ancheteze și să urmărească penal orice altă activitate ilegală care este „indisolubil legată” de o infracțiune împotriva bugetului UE.

Parchetul European își va desfășura investigațiile și urmăririle penale în deplină independență față de Comisie, față de celelalte instituții și organisme ale UE, precum și față de statele membre. Acesta va completa activitatea altor organisme și agenții ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust și Europol, cooperând cu acestea, precum și cu autoritățile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European. Se preconizează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3 000 de cazuri pe an.

Instituit prin Regulamentul (UE) 2017/1939 din 12 octombrie 2017 și finanțat din bugetul UE, EPPO este primul parchet supranațional responsabil cu anchetarea și urmărirea penală a infracțiunilor. În structura sa actuală, 22 de state membre ale UE participă la această cooperare consolidată.

Condus de Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef european, Parchetul European dispune de un parchet central situat în Luxemburg, care este alcătuit din câte un procuror european pentru fiecare stat membru participant și din alte categorii de personal. În plus, procurorii europeni delegați situați în statele membre fac parte integrantă din acest organism independent.

Dacian Cioloș, președintele grupului Renew Europe din Parlamentul European, a avertizat miercuri că miza este mare pentru viitorul summit G7 și pentru viitorul summit UE-SUA, el insistând asupra necesității de a rămâne uniți ca democrații și de a face față provocărilor noastre “uniți în fermitate și curaj”.

Vorbind în Parlamentul European de la Strasbourg, el a subliniat că protejarea democrației și combaterea schimbărilor climatice sunt două domenii în care există o responsabilitate comună de a întineri alianța democratică globală.

“Din ce în ce mai mulți lideri autoritari contestă în mod deschis sistemele noastre democratice, iar noi trebuie să fim uniți și fermi în răspunsul nostru. În ceea ce privește schimbările climatice, introducerea obligativității publicării datelor financiare legate de climă și a transparenței corporative în materie de climă ar fi un prim pas esențial pentru a transmite un semnal puternic că nu mai putem să ne ascundem capul în nisip”, a spus el, conform unui comunicat Renew Europe remis CaleaEuropeană.ro.

Dacian Cioloș a salutat, de asemenea, măsura semnificativă luată de miniștrii de finanțe ai G7 pentru a sprijini economiile care ies din pandemia globală.

“Vreau să salut decizia istorică a miniștrilor de finanțe din G7 privind principiul unei cote minime de impozitare de 15% pentru profiturile multinaționalelor. Normele fiscale internaționale actuale sunt vechi de peste un secol. Este un sistem nedrept pe care nu îl putem explica cetățenilor noștri. OCDE trebuie să urmeze exemplul G7”, a afirmat liderul Renew Europe.

De asemenea, el a făcut apel la liderii G7 să își consolideze sprijinul pentru COVAX, principalul instrument de solidaritate pentru combaterea pandemiei COVID-19 la nivel mondial.

“Nimeni nu va fi în siguranță până când toată lumea nu va fi în siguranță – solidaritatea globală este esențială în acest sens”, a adăugat Cioloș.

Acesta a concluzionat că “o abordare multilaterală este singura modalitate de a demonstra un angajament politic serios pentru a răspunde provocărilor geopolitice în creștere” și că “viitoarele summit-uri G7 și UE – SUA vor purta greutatea acestei responsabilități”.