Franța a căzut de acord pentru a o susține pe Laura Codruța Kövesi la funcția de procuror șef european, în ciuda faptului că are un candidat propriu, a relatat marți seară Financial Times, citând o declarație a lui Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European.

Dacian Cioloș, liderul grupului din care fac parte și eurodeputații Renaissance susținuți de președintele francez Emmanuel Macron, a declarat pentru Financial Times că anunțul susținerii din partea Franței va veni în mod formal în următoarele zile.

”Guvernul francez va informa Consiliul în viitorul apropiat că a decis să o sprijine pe Laura Codruța Kövesi și sper că acest lucru va permite mai ușor luarea unei decizii”, a adăugat Dacian Cioloș, citat în context și de Politico Europe.

Cotidianul Financial Times relatează, citând surse franceze și românești, că decizia Franței de a o susține pe Laura Codruța Kövesi vine după ce Emmanuel Macron a ieșit triumfător de la negocierile de luna trecută privind pozițiile de conducere din Uniunea Europeană, inclusiv pentru conducerea Băncii Centrale Europene, acest post urmând a fi ocupat de franțuzoaica Christine Lagarde, scrie Digi24.

Un oficial francez de rang înalt a declarat sub protecția anonimatului că schimbarea de atitudine în privința Parchetului UE a venit din nevoia de echilibru geografic pentru pozițiile superioare ale UE, deoarece Estul Europei nu a primit niciuna.

Precizările lui Cioloș apar după că francezul Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruţa Kövesi pentru şefia Parchetului European, a afirmat că încă este candidat pentru acest post, după apariţia informaţiilor din presă privind ieşirea sa din cursă ca urmare a numirii sale la conducerea Parchetului financiar francez.

Pe de altă parte, presa franceză a scris recent că Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruța Kövesi în cursa pentru șefia Parchetului European, este privilegiat să preia șefia Parchetului Național Financiar francez, dacă nu reușește să obțină postul de procuror șef european.

Ulterior acestui anunț, președintele francez Emmanuel Macron și liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, au avut o convorbire telefonică privind finalizarea procedurii de desemnare a procurorului-șef european pornind de la sprijinul pe care Laura Codruța Kövesi l-a obținut în Parlamentul European.

Precizăm faptul că în decursul primei sesiuni plenare a Parlamentului European, cei mai influenți eurodeputați români din grupurile PPE și Renew Europe au arătat că șansele lui Kövesi la șefia Parchetului European ar trebui să crească în contextul deciziei luate de șefii de stat sau de guvern pentru funcțiile de top din instituțiile UE, poziții în care sunt respectate criterii precum paritatea de gen sau afilierea politică, însă nu și echilibrul geografic, noii lideri ai instituțiilor UE provenind din Belgia, Franța, Germania, Italia și Spania.

Mai întâi, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, a spus că șansele Laurei Codruța Kövesi pentru a ocupa funcția de procuror-șef EPPO au crescut pentru că prioritatea Franței era obținerea poziției de președinte al Băncii Centrale Europene, ceea ce și-a adjudecat.

Apoi, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a precizat că ”în ce priveşte echilibrul geografic, credem că după decizia Consiliului European în ce priveşte repartiţia principalelor poziţii din UE, avem încă un argument pentru a sprijini, chiar şi politic, candidatura Laurei Codruţa Kövesi”.

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Ursula von der Leyen, candidata propusă de Consiliul European pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene, este cu un pas mai aproape de a fi votată de Parlamentul European în această calitate.

Cu o oră înaintea începerii procedurii de alegere a sa în funcție, desfășurată prin vot secret, liderul Renew Europe Dacian Cioloș a anunțat că al treilea cel mai mare grup politic din Parlamentul European – cu 108 membri – va vota în favoarea lui von der Leyen.

”Grupul meu o va sprijini astăzi pe doamna Von der Leyen. Așteptăm să lucrăm intens cu ea pentru a conduce Europa înainte. Avem mult de muncă. Să reînnoim Europa împreună”, a scris Cioloș, pe Twitter.

My Group will support Ms Von der Leyen today. We are looking forward to work intensively with her to move Europe forward. There is a lot of work ahead of us. Let’s renew Europe together!

— Dacian Cioloş (@CiolosDacian) July 16, 2019

Anunțul lui Cioloș, apărut la câteva ore după dezbaterea dintre von der Leyen și membrii Parlamentului European, sporește șansele candidatei apărute în urma negocierilor maraton dintre liderii statelor membre.

Până marți, von der Leyen beneficia doar de susținerea clară a grupului PPE în Parlamentul European, care este alcătuit din 182 de membri.

În contextul deciziei grupului Renew Europe, Ursula von der Leyen ar avea în acest moment securizate minim 290 de voturi, ea având nevoie de cel puțin 374 de voturi în favoarea sa pentru a fi aleasă președinte al Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen a dezbătut marți, timp de peste cinci ore, cu membrii Parlamentului European prioritățile cu care dorește să conducă Comisia Europeană în următorii cinci ani (disponibile aici).

În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, von der Leyen a promis eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de drept, posibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene.

De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic. Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.

Mecanismul privind statul de drept, listele transnaționale și un echilibru politic și geografic în noua Comisie Europeană au fost solicitările pe care grupul condus de Dacian Cioloș i le-a înaintat lui von der Leyen săptămâna trecută.

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, și-a exprimat marți regretul că pachetul de nume convenit de liderii europeni pentru conducerea instituțiilor UE nu reflectă echilibrul geografic și geopolitic dintre est și vest.

În intervenția sa susținută în plenul PE cu ocazia dezbaterii cu Ursula von der Leyen, candidata Consiliului European la șefia Comisiei Europene, Cioloș a arătat că eurodeputații caută ”o majoritate care să permită Europei să avanseze și să răspundă așteptărilor foarte clar exprimate în timpul alegerilor”.

”Parlamentul în fața căruia vă aflați astăzi nu a fost niciodată atât de important și de implicat, conștient de responsabilitate și gata să și-o asume pe deplin. Știți foarte bine, Consiliul care v-a desemnat este un Consiliu divizat. A convenit în cele din urmă asupra unui pachet global de numiri pentru a obține un compromis în urma unor negocieri lungi și dificile. De altfel, regret că echilibrul dintre Estul și Vestul Uniunii Europene nu este reflectat în acest pachet”, a afirmat Cioloș, în contextul în care Ursula von der Leyen este numele din vârf dintr-un pachet din care mai fac parte Charles Michel (Belgia, ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (Spania, S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Cu toate acestea, Dacian Cioloș a transmis că speră ca acest echilibru să fie ”parțial restabilit o dată cu atribuirea portofoliilor în viitorul Colegiu”. 

“Grupul nostru este pregătit să vă susţină, dacă puteţi promite înnoirea Europei”, a adăugat Cioloş.

De altfel, Renew Europe este primul grup politic din PE care i-a transmis o scrisoare Ursulei von der Leyen, impunând condiții pentru ca membrii grupului liberal-centrist, 108 eurodeputați, să îi acorde votul pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene.

Între condițiile grupului condus de Dacian Cioloș se numără un mecanism european pentru statul de drept, Conferința privind viitorul Europei propusă de Renew Europe, atribuirea unei poziții ”pe picior de egalitate” cu Frans Timmermans (S&D) lui Margrethe Vestager (ALDE/ Renew Europe) și realizarea unui echilibru geografic în distribuția portofoliilor de la nivelul Comisiei Europene