Connect with us

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș: Planul de redresare economică a UE este șansa istorică de dezvoltare a României pe care niciun politician nu mai are voie să o rateze

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Planul de relansare economică al Comisiei Europene reprezintă pentru România o șansă istorică de dezvoltare în următorii ani pe care niciun politician de la București nu mai are voie să o rateze, a declarat miercuri liderul Renew Europe în Parlamentul European Dacian Cioloș. Președintele PLUS subliniază că celor aproximativ 33 de miliarde de euro care revin României conform acestui plan li se adaugă și fondurile aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, România având șansa să beneficieze de peste 70 de miliarde de euro.

România va primi aproximativ 33 de miliarde de euro prin intermediul Planului european de relansare post-criză, despre care am vorbit azi în plenul Parlamentului European, felicitând Comisia. Pe lângă aceste fonduri speciale de relansare, țara noastră va beneficia și de peste 40 de miliarde de euro prin intermediul programelor din Cadrul Financiar Multianual, ceea ce face ca fondurile europene disponibile pentru România în următorii 7 ani să se situeze la un nivel fără precedent, de peste 70 de miliarde de euro“, a spus Cioloș, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

“România poate fi între primele șapte state beneficiare ale bugetului european. De data asta, trebuie să ne asigurăm că acești bani ajung în bugetul țării și nu în buzunare nelegitime. Trebuie ca la conducerea țării să avem în următorii ani guvernanți cinstiți, pregătiți și responsabili și o administrație publică puternică, pricepută să pregătească absorbția acestor fonduri cât mai bine și să investească miliardele de euro pe care le vom avea la dispoziție în beneficiul cetățenilor și în economia reală. Trebuie ca politicienii să uite de promisiunile populiste și afacerile făcute pentru interesul propriu și să acționeze pentru binele cetățenilor români! Deciziile care se iau acum la Bruxelles vor șlefui calea Europei pentru următorii 20-30 de ani și, dacă suntem pregătiți, România poate fi printre câștigătorii acestei crize”, a mai declarat Cioloș.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

În plus, pentru a pune la dispoziție fondurile cât mai curând posibil astfel încât să se răspundă celor mai urgente nevoi, Comisia propune modificarea actualului cadru financiar multianual 2014-2020 pentru a se pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare de 11,5 miliarde de euro deja în 2020.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058.  Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni:

1. Sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme

– Prin noul Mecanism pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde de euro, se va oferi sprijin financiar pentru investițiile și reformele ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală și verde și reziliența economiilor naționale; aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Acest mecanism va fi integrat în semestrul european și va avea o facilitate de finanțare de până la 310 miliarde EUR și va putea să ofere până la 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Sprijinul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.

– Ținându-se seama de gravitatea impactului socioeconomic al crizei, în special de nivelul șomajului în rândul tinerilor și de prosperitatea relativă a statelor membre, până în 2022 se va aloca o sumă suplimentară de 55 miliarde de euro din programele actuale ale politicii de coeziune în cadrul noii inițiative REACT-UE

– O propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

– O consolidare a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală în valoare de 15 miliarde de euro pentru a sprijini zonele rurale să facă modificările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european și să realizeze obiectivele ambițioase ale strategiei în materie de biodiversitate și ale strategiei „de la fermă la consumator”.

2. Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

– Noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a sprijini urgent întreprinderile europene viabile din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acesta poate fi operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub formă de sprijin pentru solvabilitatea întreprinderilor din toate sectoarele economice și de a le pregăti pentru un viitor digital, rezilient și mai curat.

– Suplimentarea cu 15,3 miliarde de euro a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune.

– Noul Mecanism de investiții strategice, gândit în cadrul InvestEU pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde de euro care să sporească reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția către o societate digitală și verde, și lanțurile valorice esențiale pe piața internă, datorită unei contribuții de 15 miliarde de euro din instrumentul Next Generation EU.

3. Lecții învățate în urma crizei

– Noul program în domeniul sănătății, EU4Health pentru consolidarea securității sanitare și pregătirea pentru viitoarele crize din acest domeniu, cu un buget de 9,4 miliarde de euro.

– 2 miliarde de euro pentru consolidarea rescEUmecanismul de protecție civilă al Uniunii, care va fi extins și consolidat pentru a spori capacitatea Uniunii de a se pregăti și a răspunde viitoarelor crize.

– Suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

– Sprijinirea partenerilor globali ai Europei printr-o sumă suplimentară de 16,5 miliarde de euro pentru acțiuni externe, inclusiv ajutor umanitar.

– Alte programe ale UE vor fi consolidate pentru a alinia pe deplin viitorul cadru financiar la nevoile în materie de redresare și la prioritățile strategice. Alte instrumente vor fi consolidate pentru a conferi bugetului UE un plus de flexibilitate și reactivitate.

Este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Europarlamentarii USR, scrisoare către Ursula von der Leyen și Charles Michel: UE trebuie să ofere asistență R. Moldova pentru ajutorarea refugiaților din Ucraina

Published

on

© USR PLUS

Europarlamentarii USR au cerut joi președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintelui Consiliului European, Charles Michel ca Uniunea Europeană să ofere asistență Republicii Moldova pentru ajutorarea refugiaților din Ucraina.

„Indemnizațiile și ajutorul în realocarea refugiaților sunt doar o parte din modalitățile prin care putem ajuta”, a scris Dacian Cioloș, pe Twitter.

„Scriem despre ajutorul urgent pe care UE trebuie să îl ofere Republicii Moldova – una dintre țările care se află în prima linie atunci când vine vorba de primirea refugiaților din Ucraina. În pofida riscurilor considerabile pe care le implică poziționarea de partea Ucrainei în situația geopolitică în care se află și fără a uita că în regiunea separatistă din Transnistria sunt staționate trupe rusești, Republica Moldova s-a dovedit a fi capabilă de o solidaritate regională impresionantă și de aliniere la politica externă și valorile UE, precum și de răspunsuri rapide la consecințele umanitare ale războiului din Ucraina”, se arată în scrisoarea formulată de către Dacian Cioloș, Dragoș Tudorache, Alin Mituța, Dragoș Pîslaru, Nicolae Ștefănuță, Ramona Strugariu și  Vlad Gheorghe.

Reamintim că Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a declarat miercuri, la Chișinău, alături de președinta Maia Sandu și de comisarul european pentru vecinătate, Olivér Várhelyi, că Uniunea Europeană va sprijini Republica Moldova în consolidarea securității cibernetice. 

Citiți și: Președinta Maia Sandu: Moldovenii au demonstrat de multe ori că merită o perspectivă europeană clară și un viitor în familia statelor europene

Continue Reading

Alin Mituța

Europarlamentarii USR cer Comisiei Europene activarea unui plan de urgență pentru aprovizionarea cu gaz în UE în cazul escaladării conflictului Rusia – Ucraina

Published

on

© USR

Delegația USR în Parlamentul European a trimis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare prin care cere activarea unui plan de urgență UE cu măsuri coordonate de prevenire și răspuns în cazul unei escaladări a conflictului la granița ruso-ucraineană care poate duce la întreruperea aprovizionării cu gaze în întreaga Uniune, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Suntem profund îngrijorați de gradul ridicat de instabilitate actual al pieței europene de gaze și de dependența ridicată de aprovizionarea cu gaze rusești. UE se confruntă cu o creștere fără precedent, de peste 170% de la începutul anului, a prețului la gaze. Nivelul rezervelor este sub minimul istoric pentru această dată, iar capacitatea de stocare este distribuită inegal în UE, lăsând țările din Europa de Est și de Sud-Est mai vulnerabile la potențialele întreruperi ale fluxului de gaz. Cu aproape 40% din importurile de gaze provenind din Rusia, autonomia noastră strategică europeană este amenințată, iar întreruperile recurente ale fluxurilor de gaze, inclusiv cea mai recentă din Rusia către Europa de Vest, prin conducta Yamal-Europa, ridică semnale de alarmă îngrijorătoare”, a declarat Dacian Cioloș, europarlamentar USR.

În scrisoarea comună transmisă Comisiei, delegația celor opt eurodeputați USR explică faptul că sprijină Comisia Europeană în eforturile sale de a identifica surse suplimentare de furnizori de gaze și îndeamnă oficialii UE să continue să lucreze la dezvoltarea unei rețele diversificate și pe deplin funcționale de furnizori de gaze, pentru a reduce dependența europeană de importurile rusești de energie și pentru a asigura autonomia strategică a Uniunii.

De asemenea, delegația USR în Parlamentul European cere Comisiei un răspuns clar la întrebări cu privire la măsurile luate pentru prevenirea unei întreruperi de gaz în UE și stadiul furnizării de gaz din surse alternative în cazul în care Rusia va opri distribuția. Reducerea dependenței de importurile rusești de energie va asigura autonomia strategică a UE.

Recent, președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au adoptat o declarație comună în cadrul căreia au afirmat că lucrează la un “plan de urgență” pentru aprovizionarea cu energie a Europei dacă Rusia invadează Ucraina.

“Intenționăm să lucrăm împreună, în strânsă colaborare cu statele membre ale UE, în ceea ce privește aprovizionarea cu GNL pentru securitatea aprovizionării și planificarea situațiilor de urgență”, au transmis Biden și von der Leyen.

Șefa executivului european a anunțat chiar luni că UE discută cu SUA și alți furnizori despre creșterea livrărilor de gaze, pe fondul îngrijorărilor privind aprovizionarea din Rusia.

De asemenea, constatând că Rusia, prin intermediul Gazprom, folosește livrările de gaze ca mijloc de exercitare a presiunii politice, autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană au decis să examineze livrările de energie ale acestei companii.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Nu am nevoie să-mi spună Comisia Europeană ce să urez de Crăciun. Dacă sunteți o Comisia politică, ascultați vocea cetățenilor ca să nu îi îndepărtăm de proiectul european

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Dacian Cioloș (Renew Europe) a solicitat miercuri Comisiei Europene să se comporte precum o “Comisie politică” și să asculte vocea cetățenilor și a preocupărilor lor. Poziția liderului USR a fost exprimată în plenul Parlamentului European în cadrul unei dezbateri referitoare la orientările Comisiei Europene privind limbajul incluziv, document care a stârnit controverse prin faptul că propunea înlocuirea sintagmei de “Crăciun fericit” cu cea de “sărbători fericite”.

“Ursula von der Leyen ne-a asigurat la începutul mandatului său că va conduce o Comisie politică. Dacă sunteți o Comisie politică, vă rog ascultați cu mai multă atenție vocea cetățenilor și haideți să nu adâncim falii care riscă să îi îndepărteze pe aceștia și mai mult de proiectul european. Sunt sigur că orientările Comisiei Europene privind limbajul incluziv au fost scrise cu cele mai bune intenții posibile. Rezultatul a fost contrar așteptărilor după vedem și din reacțiile din plen. Trecem printr-o pandemie, a crescut prețul la energie, crește inflația, un război mocnește la granița Ucrainei. Acestea sunt problemele care îi preocupă pe oameni și care așteaptă răspunsuri. Într-o perioadă în care anxietatea și furia ating cote maxime, haideți să nu dăm prilej extremiștilor să le alimenteze și mai mult cu genul acesta de subiecte artificiale”, a spus Cioloș, în plenul de la Strasbourg.

Ex-liderul Renew Europe a făcut trimitere la părinții fondatori ai UE care susțineau nevoia unui sentiment de apartenență la un spirit comun european, necesitatea de a consolida un sentiment al identității europene.

“Creștinismul face parte din moștenirea noastră culturală comună. Este o parte a patrimoniului nostru. Este o parte integrantă a acestei identități și asta este nevoie să scoatem la lumină, ce ne unește ca europeni, rămânând fideli specificului nostru local și național”, a completat el.

Cioloș și-a manifestat în favoarea integrării minorităților în Europa și respectării drepturilor cetățenilor europeni indiferent de religiile și de credințele pe care le au.

“Eu nu am nevoie să-mi spună Comisia Europeană ce să urez eu apropiaților mei. Cu astfel de abordări riscăm să îndepărtăm și mai mult cetățenii de Europa și de valorile ei fondatoare. Prefer o Europă a dezbaterii, nu o Europă a unei gândiri comune. (…) O Europă a deschiderii de spirit. Unitatea în diversitate nu înseamnă nivelarea limbajului și reducerea la cel mai mic numitor comun a formelor de adresare. Europa unită în diversitate, înseamnă diversitatea credinței. Sărbătoarea de Crăciun care se apropie mi-a marcat copilăria. E parte a identității mele și ca român și ca european. Este o parte pe care o prețuiesc și de care sunt mândru. Nu cred că cineva poate fi deranjat de faptul că eu cred în Dumnezeu, cred în Crăciun și că trăiesc acest sentiment și îl exprim”, a mai punctat Dacian Cioloș.

 

Un document intern al Comisiei Europene care îi sfătuia pe oficiali să folosească termeni precum „sezonul sărbătorilor” mai degrabă decât Crăciunul a fost retras după un protest din partea politicienilor de dreapta.

“Sărbătorirea Crăciunului și utilizarea denumirilor și simbolurilor creștine fac parte din bogatul patrimoniu european. Nu interzicem și nici nu descurajăm utilizarea cuvântului Crăciun”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat.

În ceea ce privește orientările pentru o comunicare incluzivă, acest document nu a fost adoptat de Comisie și a fost retras, conform declarației comisarului european pentru egalitate, Helena Dalli.

“Inițiativa mea de a elabora orientări ca document intern de comunicare pentru personalul Comisiei în exercitarea atribuțiilor sale a fost menită să atingă un obiectiv important: să ilustreze diversitatea culturii europene și să prezinte caracterul incluziv al Comisiei Europene în ceea ce privește toate categoriile sociale și convingerile cetățenilor europeni.  Cu toate acestea, versiunea publicată a orientărilor nu servește în mod adecvat acestui scop. Acesta nu este un document dezvoltat îndeajuns și nu îndeplinește toate standardele de calitate ale Comisiei. În mod evident, redactarea acestor orientări necesită mai multe eforturi. Prin urmare, acestea vor fi retrase și vom continua să lucrăm la acest document”, a afirmat Dalli.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Președintele Poloniei: Joe Biden ar putea veni în luna februarie în partea noastră de Europă, Europa Centrală, care se întinde din România până în Estonia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan, apel către președinția suedeză a Consiliului UE să supună la vot aderarea României la Schengen: Românii contribuie esențial la stăvilirea migrației ilegale

MAREA BRITANIE7 hours ago

Discuțiile dintre Marea Britanie și UE privind Irlanda de Nord sunt ”foarte constructive”, dar nu s-a ajuns încă la un acord, clarifică Ursula von der Leyen

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: Cu o pondere de circa 25% din cheltuielile gospodărești, românii sunt europenii care cheltuie cel mai mult pe alimente și băuturi fără alcool

SCHENGEN8 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, asigurat de omologul estonian că “România poate să conteze solid și ferm pe Estonia pentru aderarea la Schengen”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Legea privind serviciile digitale: CE oferă orientări pentru platformele online și motoarele de căutare cu privire la publicarea numărului de utilizatori în UE

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Mortalitatea prin cancer în România este peste media Uniunii, această boală reprezentând a doua cauză principală de deces din țara noastră, după bolile cardiovasculare, relevă raportul UE și OCDE

ENERGIE9 hours ago

Ursula von der Leyen salută inițiativa Transgaz și a operatorilor de transport gaze naturale din Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea UE cu Azerbaidjan

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

NATO10 hours ago

Turcia privește pozitiv cererea Finlandei de aderare la NATO, dar Suedia ”să nu se deranjeze în acest moment” pentru că nu vom spune ”da” candidaturii sale, anunță președintele Recep Tayyip Erdogan

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.5 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO6 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

Team2Share

Trending