Connect with us

Dacian Cioloș

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș: Planul de redresare economică a UE este șansa istorică de dezvoltare a României pe care niciun politician nu mai are voie să o rateze

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Planul de relansare economică al Comisiei Europene reprezintă pentru România o șansă istorică de dezvoltare în următorii ani pe care niciun politician de la București nu mai are voie să o rateze, a declarat miercuri liderul Renew Europe în Parlamentul European Dacian Cioloș. Președintele PLUS subliniază că celor aproximativ 33 de miliarde de euro care revin României conform acestui plan li se adaugă și fondurile aferente Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, România având șansa să beneficieze de peste 70 de miliarde de euro.

România va primi aproximativ 33 de miliarde de euro prin intermediul Planului european de relansare post-criză, despre care am vorbit azi în plenul Parlamentului European, felicitând Comisia. Pe lângă aceste fonduri speciale de relansare, țara noastră va beneficia și de peste 40 de miliarde de euro prin intermediul programelor din Cadrul Financiar Multianual, ceea ce face ca fondurile europene disponibile pentru România în următorii 7 ani să se situeze la un nivel fără precedent, de peste 70 de miliarde de euro“, a spus Cioloș, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

“România poate fi între primele șapte state beneficiare ale bugetului european. De data asta, trebuie să ne asigurăm că acești bani ajung în bugetul țării și nu în buzunare nelegitime. Trebuie ca la conducerea țării să avem în următorii ani guvernanți cinstiți, pregătiți și responsabili și o administrație publică puternică, pricepută să pregătească absorbția acestor fonduri cât mai bine și să investească miliardele de euro pe care le vom avea la dispoziție în beneficiul cetățenilor și în economia reală. Trebuie ca politicienii să uite de promisiunile populiste și afacerile făcute pentru interesul propriu și să acționeze pentru binele cetățenilor români! Deciziile care se iau acum la Bruxelles vor șlefui calea Europei pentru următorii 20-30 de ani și, dacă suntem pregătiți, România poate fi printre câștigătorii acestei crize”, a mai declarat Cioloș.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

În plus, pentru a pune la dispoziție fondurile cât mai curând posibil astfel încât să se răspundă celor mai urgente nevoi, Comisia propune modificarea actualului cadru financiar multianual 2014-2020 pentru a se pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare de 11,5 miliarde de euro deja în 2020.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058.  Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

De asemenea, cei 750 de miliarde de euro incluși în instrumentul de redresare vor fi investiți pe trei piloni:

1. Sprijinirea statelor membre pentru a face investiții și reforme

– Prin noul Mecanism pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde de euro, se va oferi sprijin financiar pentru investițiile și reformele ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală și verde și reziliența economiilor naționale; aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Acest mecanism va fi integrat în semestrul european și va avea o facilitate de finanțare de până la 310 miliarde EUR și va putea să ofere până la 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Sprijinul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.

– Ținându-se seama de gravitatea impactului socioeconomic al crizei, în special de nivelul șomajului în rândul tinerilor și de prosperitatea relativă a statelor membre, până în 2022 se va aloca o sumă suplimentară de 55 miliarde de euro din programele actuale ale politicii de coeziune în cadrul noii inițiative REACT-UE

– O propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

– O consolidare a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală în valoare de 15 miliarde de euro pentru a sprijini zonele rurale să facă modificările structurale necesare în conformitate cu Pactul verde european și să realizeze obiectivele ambițioase ale strategiei în materie de biodiversitate și ale strategiei „de la fermă la consumator”.

2. Relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

– Noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a sprijini urgent întreprinderile europene viabile din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acesta poate fi operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub formă de sprijin pentru solvabilitatea întreprinderilor din toate sectoarele economice și de a le pregăti pentru un viitor digital, rezilient și mai curat.

– Suplimentarea cu 15,3 miliarde de euro a bugetului dedicat InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, în vederea mobilizării de investiții private în proiecte din întreaga Uniune.

– Noul Mecanism de investiții strategice, gândit în cadrul InvestEU pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde de euro care să sporească reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția către o societate digitală și verde, și lanțurile valorice esențiale pe piața internă, datorită unei contribuții de 15 miliarde de euro din instrumentul Next Generation EU.

3. Lecții învățate în urma crizei

– Noul program în domeniul sănătății, EU4Health pentru consolidarea securității sanitare și pregătirea pentru viitoarele crize din acest domeniu, cu un buget de 9,4 miliarde de euro.

– 2 miliarde de euro pentru consolidarea rescEUmecanismul de protecție civilă al Uniunii, care va fi extins și consolidat pentru a spori capacitatea Uniunii de a se pregăti și a răspunde viitoarelor crize.

– Suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

– Sprijinirea partenerilor globali ai Europei printr-o sumă suplimentară de 16,5 miliarde de euro pentru acțiuni externe, inclusiv ajutor umanitar.

– Alte programe ale UE vor fi consolidate pentru a alinia pe deplin viitorul cadru financiar la nevoile în materie de redresare și la prioritățile strategice. Alte instrumente vor fi consolidate pentru a conferi bugetului UE un plus de flexibilitate și reactivitate.

Este necesar ca în cadrul Consiliului European, până în iulie, să se ajungă rapid la un acord politic cu privire la instrumentul Next Generation EU și la bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027, pentru a da un nou dinamism redresării și a oferi UE un instrument solid de relansare a economiei și de construire a viitorului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș propune “o viziune pentru Europa rurală”: Liderul Renew Europe organizează un webinar la care participă Ursula von der Leyen și Michel Barnier

Published

on

© Dacian Cioloș/ Twitter

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, organizează marți, 7 iulie, începând cu ora 14:30, un nou webinar LIVE pe Facebook despre valorificarea potențialului comunităților rurale din Europa.

La eveniment vor participa, printre alții, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții, și Michel Barnier, șeful Grupului de lucru al Comisiei Europene privind relațiile viitoare cu Regatul Unit și fost comisar european pentru dezvoltare regională, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Zonele rurale se află în centrul celor mai grave probleme cu care ne confruntăm în prezent iar, la rândul lor, fermierii și întreprinderile rurale se confruntă cu o serie de provocări serioase. Mai mult, vedem cum depopularea zonelor rurale se accentuază în Europa, iar locurile de muncă în mediul rural devin din ce în ce mai greu de găsit”, a spus Dacian Cioloș, citat în comunicat.

Fostul comisar european pentru agricultură afirmă că mediul rural are potențialul de a oferi soluții unice, de la creștere durabilă la incluziune socială, de la transformări ecologice și digitale la suveranitatea alimentară.

“De aceea, zonele rurale trebuie să joace un rol mai important în planul de recuperare și reconstrucție a Uniunii Europene după criza COVID-19. Cu o viziune corectă și politici adecvate implementate, comunitățile rurale pot face tranziția către o Europă mai ecologică și mai rezistentă, în beneficiul tuturor cetățenilor săi din mediul urban și rural. Într-un moment în care Uniunea Europeană este pregătită să ia măsuri decisive pentru a-și elabora strategia pentru perioada 2021-2027, acest seminar își propune să creioneze conceptul «o singură Europă», care să diminueze decalajul dintre zonele rurale și cele urbane, Est, Vest  Nord și Sud și să ducă la stabilirea de bune practici pentru zonele rurale de succes, durabile și prospere de pe continentul nostru”, a mai declarat Dacian Cioloș.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, la debutul președinției germane a Consiliului UE: Multe locuri de muncă vor depinde de spiritul de conducător al Angelei Merkel

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

 

Dacian Cioloș, în numele grupului Renew Europe din Parlamentul European, a solicitat președinției germane a Consiliului UE, care începe azi, 1 iulie, să acționeze îndrăzneț pentru a oferi o redresare economică decisivă și incluzivă, susținută de investiții reale care pot oferi schimbare, se arată în comunicatul Renew Europe, remis Caleaeuropeana.ro.

De asenemea, grupul Renew Europe avertizează că este necesară o acțiune urgentă pentru a combate pandemia COVID-19 și consecințele economice provocate de aceasta, dar și intensificarea acțiunilor pentru combaterea situațiilor de urgență climatică și criza statului de drept din Europa.

Comentând cu privire la începerea președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, Dacian Cioloș, președintele Renew Europe, a declarat: ”Următoarele șase luni vor fi o perioadă critică pentru UE. Multe locuri de muncă și mijloace de trai vor depinde de disponibilitatea cancelarului Angela Merkel de a demonstra spirit de conducere în timpul președinției germane a Consiliului UE și a tuturor partenerilor de a demonstra că aceștia cred într-un viitor european.”

Totodată, Dacian Cioloș reiterează importanța unei voci puternice din partea Uniunii Europene pe plan global.

”Într-o lume în care președintele Chinei acționează pentru a înlătura drepturile a milioane de oameni dintr-un capriciu și aparent președintele Statelor Unite dorește să se retragă din ordinea internațională, UE trebuie să devină o voce globală pentru democrație – dar aceasta necesită și reformă și unitate.”

Dacian Cioloș subliniază că Renew Europe va fi partener cu cei care se angajează să construiască un ”viitor mai luminos, mai incluziv – fereastra de oportunitate pentru a asigura o reformă reală este mică, dar trebuie să profităm de ea. “


Citiți și: Germania preia astăzi președinția Consiliului UE, pentru ultima dată cu Angela Merkel la conducere. Misiunea: “Să facem Europa puternică din nou”

Germania, stat membru fondator al Uniunii Europene, preia astăzi președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment delicat pentru proiectul european, care se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa – pandemia de coronavirus, având ca obiectiv consolidarea unei Europe puternice, solidare, dar și suverane în timpul celei mai profunde recesiuni economice după cel de-al Doilea Război Mondial.

Pentru cancelarul Angela Merkel aceasta va fi ultima sa președinție la Consiliul UE, după cea din 2007 când a avut un rol decisiv în a debloca negocierile pentru Tratatul de la Lisabona. Mandatul pe care Germania și-l asumă de la 1 iulie echivalează cu moștenirea politică pe care Merkel, cel mai longeviv lider european în funcție, o va lăsa Europei într-un moment în care liderii săi politici negociază planul de relansare post-criză de 750 de miliarde de euro și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 în valoare de 1.100 de miliarde, iar primul test major va fi summit-ul extraordinar din 17-18 iulie de la Bruxelles.

Președinția germană a Consiliului UE debutează la 1 iulie 2020 sub motto-ul “Împreună pentru relansarea Europei”, iar Angela Merkel și guvernul german și-au asumat că mandatul semestrial al Germaniei la cârma Consiliului va fi influențat de măsurile și acțiunile necesare combaterii crizei coronavirusului.

Programul și prioritățile președinției germane a Consiliului UE, care au fost prezentate atât în Bundestag, cât și statelor membre ale UE în cadrul Consiliului Afaceri Generale, își propun, în principal, depășirea durabilă a crizei COVID-19 și redresarea economică și socială a Europei. De asemenea, programul de lucru al președinției germane pledează pentru mai multe principii ce vizează “o Europă mai puternică și mai inovatoare, o Europă echitabilă, o Europă durabilă, o Europa a securității și a valorilor comune, o Europă puternică în lume”.

Cele trei priorități ale președinției germane vizează protecția climatică și tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea economiei și a societății, cu accent independență, suveranitate și reducere a dependenței exagerate de părți terțe, și o responsabilitate globală mai mare pentru Europa.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, la 80 de ani de la anexarea Basarabiei de către URSS: Nu vom închide rănile provocate de istorie cât timp nu avem o alegere clară pentru destinul european al R. Moldova

Published

on

@ European Parliament Multimedia Center

România trebuie să ofere mai multă susținere Republicii Moldova pentru a se asigura că surplusul de energie necesar proiectului european va determina schimbarea modului de acțiune la Chișinău, a scris, duminică, într-o postare pe Facebook, Dacian Cioloș.

Liderul grupului Renew Europe a precizat că este necesară “mai multă integrare și apropiere economică, socială și politică”.

“Cât timp nu avem o alegere clară din partea clasei politice din Republica Moldova în ceea ce privește destinul european al acestui stat, nu vom putea închide rănile provocate de istorie. Putem discuta despre vinovăție și greșeli, este legitim oricând, dar în felul acesta rămânem ancorați în trecut”, a spus Cioloș, în contextul în care duminică s-au împlinit 80 de ani de la anexarea Basarabiei de către URSS.

“Vreau, în schimb, să văd mai multă susținere din partea noastră către Republica Moldova pentru a ne asigura că surplusul de energie necesar proiectului european va determina schimbarea modului de acțiune la Chișinău. Nu mai e suficient să așteptăm să facă alții lucruri pe care trebuie să le facem noi, de-o parte și de alta a Prutului, ca să nu mai judecăm doar după mesajele trimise de diverse cancelarii în legătură cu destinul nostru comun. E nevoie de mai multă integrare și apropiere economică, socială și politică”, a mai scris Dacian Cioloș.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending