Parlamentul European a adoptat joi, cu 631 de voturi pentru, trei voturi împotrivă şi o abţinere, o rezoluţie care condamnă activităţile ilegale ale Turciei în suburbia Varosha a oraşului Famagusta şi avertizează că orice ”deschidere” parţială a acesteia slăbeşte perspectivele găsirii unei soluţii cuprinzătoare la problema cipriotă, se arată în comunicatul oficial.

Legislativul European subliniază că o soluţie durabilă la problema cipriotă poate fi găsită numai prin diplomaţie şi negocieri şi cere Consiliului European să-şi menţină poziţia unită asupra acţiunilor ilegale ale Turciei şi să impună sancţiuni dure drept răspuns.

Eurodeputaţii îşi reafirmă sprijinul pentru un o soluţie corectă, cuprinzătoare şi viabilă pe baza unei federaţii cu două zone şi două comunităţi, cu un statut internaţional unic.

Armata turcă a îngrădit Varosha imediat după invazia Ciprului din 1974. Ciprioților greci care au fugit din Varosha nu li s-a permis să se întoarcă, Varosha devenind efectiv un oraș fantomă.

„Pe măsură ce Turcia se distanțează din ce în ce mai mult de valorile și standardele europene, relațiile UE-Turcia sunt la un nivel istoric minim”, mai avertizează Parlamentul. Acțiunile sale militare ilegale și unilaterale din estul Mediteranei încalcă suveranitatea statelor membre UE, Grecia și Cipru. 

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, vrea să convingă guvernele din UE să sprijine financiar generațiile viitoare în planurile naționale de redresare și reziliență, în contextul în care statele membre vor avea la dispoziție 47 miliarde de euro pentru investiții în viitorul copiilor și al tinerilor lor. 

„Vorbim despre 672,5 miliarde de euro menite să ne ajute să trecem peste criza COVID. Jumătate din acești bani vor fi împrumuturi pe care le vor acoperi generațiile viitoare. De aceea am insistat ca această finanțare să includă un pilon dedicat generațiilor viitoare”, transmite, într-un mesaj video, Dragoș Pîslaru, co-raportor privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Dragoș Pîslaru a mai menționat că, în calitate de tată a patru băieți, dorește ca „viitorul să le aparțină” și să nu plătească „datoriile pe care le generăm acum”, pentru că „nota de plată le va reveni lor”, iar copiii și tinerii Europei „au nevoie de toate șansele de dezvoltare educațională și profesională astfel încât să ducă vieți pline, sănătoase și fericite”.

De aceea, spune el, „am insistat ca cel puțin 47 miliarde de euro să fie cheltuite pentru nevoile copiilor și tinerilor noștri”, acesta fiind lucrul pentru care luptă și pentru care a a obținut sprijinul Parlamentului European”.  „Iar acum vreau să conving guvernele statelor membre să facă același lucru”, adăugă Pîslaru, avertizând că „alternativa ar fi un insult pentru copiii noștri, pentru viitorul Europei”.

Majoritatea deputaților europeni au salutat noua Strategie farmaceutică pentru Europa prezentat de Comisia Europeană în această săptămână, care pune în aplicare cererile Parlamentului de a intensifica eforturile de combatere a penuriei de medicamente – o problemă exacerbată de COVID-19.

Mai mulți europarlamentari au subliniat necesitatea ca toți cetățenii UE să aibă acces egal la medicamente de înaltă calitate. Aceștia au subliniat necesitatea de a reduce dependența UE de importurile de ingrediente farmaceutice active din țări din afara UE, și anume prin creșterea producției lor în Europa și sprijinirea inovării în industria farmaceutică a UE, potrivit comunicatului Legislativului.

O serie de alte probleme importante care urmează să fie abordate au fost ridicate de deputați, inclusiv dezvoltarea de medicamente pentru numeroasele boli rare în prezent fără tratament, combaterea cancerului, rezistența antimicrobiană, transparența în lanțurile de aprovizionare cu medicamente, achiziții publice comune, public-privat parteneriatelor și finalizarea legislației privind evaluarea tehnologiei sănătății.

Comisia Europeană a adoptat pe 25 noiembrie o Strategie farmaceutică pentru Europa vizând asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE, informează un comunicat.

Strategia va permite Europei să își satisfacă nevoile farmaceutice, inclusiv în perioade de criză, prin intermediul unor lanțuri de aprovizionare solide. O componentă esențială a construirii unei Uniuni Europene a sănătății mai puternice, astfel cum a menționat-o președinta von der Leyen în discursul ei privind starea Uniunii, strategia va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic al UE care să fie adaptat exigențelor viitorului și rezistent la crize.

Citiți și: Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa