Connect with us

CONSILIUL UE

Lista Uniunii Europene a organizațiilor teroriste: Consiliul UE a reînnoit măsurile restrictive în vederea combaterii terorismului

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a reînnoit luni așa-numita listă a Uniunii Europene a organizaților teroriste, care cuprinde persoane, grupuri și entități care fac obiectul unor măsuri restrictive în vederea combaterii terorismului, informează comunicatul oficial. 

Cele 14 persoane și 21 de grupuri și entități de pe listă fac obiectul înghețării fondurilor lor și a altor active financiare în UE. De asemenea, se interzice operatorilor din UE să pună fonduri și resurse economice la dispoziția lor.

Consiliul este împuternicit să stabilească lista UE și să impună măsurile restrictive aferente în temeiul Poziției comune 2001/931/PESC a Consiliului și al Regulamentului (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului.

Consiliul UE a stabilit pentru prima dată lista în cadrul punerii în aplicare a Rezoluției 1373/2001 a CSONU, care a fost adoptată în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001. Acesta revizuiește desemnările la intervale regulate și cel puțin o dată la șase luni, pe baza unui schimb periodic de informații între statele membre cu privire la orice noi fapte și evoluții legate de includerile pe listă.

O componentă a răspunsului Uniunii Europene în fața terorismului după atacurile de la 11 septembrie 2001 a fost stabilirea, în luna decembrie a aceluiași an, a unei liste de persoane, grupuri și entități care sunt implicate în acte de terorism și cărora li se aplică măsuri restrictiv

Acest regim de sancțiuni este separat de regimul UE de punere în aplicare a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU 1267 (1999), 1989 (2011) și 2253 (2015) și care vizează Al-Qaida și ISIL/Da’esh. De asemenea, UE are propriul său regim de sancțiuni care îi permite să aplice în mod autonom sancțiuni împotriva ISIL/Da’esh și Al-Qaida, precum și împotriva persoanelor și entităților asociate sau care le acordă sprijin.

Citiți și: Consiliul UE a adoptat concluziile referitoare la impactul pandemiei de COVID-19 asupra securității interne și a atacurilor teroriste

CONSILIUL UE

Consiliul UE identifică acțiuni-cheie pentru a consolida rolul global al Uniunii Europene în domeniul cercetării și inovării

Published

on

© European Union, 2011/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a adoptat marți concluziile privind abordarea globală a cercetării și inovării, denumită „Strategia Europei pentru cooperare internațională într-o lume în schimbare”, informează comunicatul oficial. 

În aceste concluzii, miniștrii Uniunii Europene identifică acțiuni-cheie pentru a consolida rolul global al UE în domeniul cercetării și inovării, accentul fiind pus pe valorile și principiile fundamentale comune. Concluziile iau în considerare nevoia de autonomie strategică și pun accentul pe libertatea cercetării științifice și pe egalitatea de gen. 

„UE trebuie să fie un mediu atractiv, favorabil incluziunii și echilibrat din punct de vedere al genului pentru cercetătorii, cadrele universitare, antreprenorii și studenții din întreaga lume. În crearea unui astfel de mediu sunt esențiale principiile multilateralismului, valorilor și priorităților comune. Acesta este scopul abordării globale”, a transmis Simona Kustec, ministrul sloven al educației, științei și sportului

Concluziile încurajează crearea, schimbul și diseminarea pe scară largă a cunoștințelor în beneficiul societății. Miniștrii afirmă importanța cooperării multilaterale bazate pe norme și a dialogului atunci când este vorba de provocări sociale, de mediu, de sănătate, digitale și economice. Pentru a face față acestor provocări globale, miniștrii identifică deschiderea și cooperarea internațională cu țările terțe drept factori esențiali.

Noua abordare globală a cercetării și inovării (C&I) consideră programul Orizont Europa drept cadrul central pentru facilitarea cooperării internaționale în domeniul C&I. Concluziile vizează implicarea continuă a statelor membre și solicită o mai mare cooperare cu țările asociate în cadrul programului Orizont Europa și cu alte țări terțe.

Miniștrii solicită Comisiei și statelor membre să fie “cât mai deschise posibil și cât mai închise, dacă este necesar” în discuțiile cu partenerii globali, care sunt considerați esențiali în cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării. De asemenea, miniștrii invită Comisia Europeană să analizeze crearea de mecanisme de cooperare în domeniile științei, inovării și diplomației culturale și subliniază necesitatea de a proteja cercetătorii a căror libertate de cercetare științifică este amenințată.

Abordarea globală va fi pusă în aplicare prin:

  • mobilizarea științei, tehnologiei și inovării;
  • adaptarea cooperării bilaterale a UE în domeniul cercetării și inovării într-o manieră deschisă;
  • inițiative elaborate și modelate pe baza unei abordări de tip “Team Europe”.

La începutul anului 2022, va avea loc o conferință internațională pentru a lansa un dialog multilateral la care vor participa principalii parteneri internaționali cu privire la principiile și valorile fundamentale comune ale cooperării internaționale în domeniul cercetării și inovării.

Orizont Europa, programul UE de cercetare și inovare 2021-2027, este unul dintre principalele instrumente de punere în aplicare a strategiei europene de cooperare internațională: Abordarea globală a Europei în ceea ce privește cooperarea în domeniul cercetării și inovării. Programul este deschis cercetătorilor și inovatorilor din întreaga lume, care sunt încurajați să colaboreze cu partenerii din UE pentru a pregăti propuneri.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii sănătății din UE vor discuta într-o reuniune informală despre creșterea accesului la medicamente și reziliența sistemelor de sănătate

Published

on

© https://twitter.com/eu2021si

Președinția rotativă a Consiliului UE deținută de Slovenia va organiza în data de 12 octombrie o reuniune informală a miniștrilor sănătății statelor membre, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.

Reuninea de o zi întreagă va avea patru teme mari dezbatere: creșterea accesului la medicamente, răspunsul îmbunătățit la amenințările transfrontraliere la adresa sănătății, introducerea de soluții inovatoare pentru sisteme de sănătate reziliente și campania de vaccinare anti-COVID-19.

România ar trebui să fie reprezentată de ministrul interimar Cseke Attila, sau cel puțin de un secretar de stat. 

În prima parte a reuniunii, la care va participa și Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, miniștrii sănătății se vor concentra pe găsirea unor soluții comune pentru a crește disponibilitatea și accesibilitatea medicamentelor și pentru a îmbunătăți răspunsul și pregătirea în fața amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății.

În cea de-a doua parte, aceștia vor discuta despre posibilele modalități de cooperare, de investiții în domeniul sănătății și de acordare de sprijin pentru introducerea de soluții inovatoare pentru sisteme de sănătate reziliente. Ultima parte a reuniunii va fi dedicată aspectelor-cheie ale vaccinării legate de pandemia COVID-19.

Ministrul sănătății din Slovenia, Janez Poklukar, și comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, vor susține o conferință de presă la finalul reuniunii.

Aceasta va putea fi urmărită LIVE pe site-ul www.caleaeuropeana.ro și pagina de Facebook Calea Europeană. 

În luna iunie, când a avut loc și ultima reuniune a miniștrilor sănătății din UE, ministrul sănătății din România de atunci, Ioana Mihăilă, a subliniat că accesul echiatbil la medicamente trebuie să devină o prioritate pe agenda Consiliului UE.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Există nu mai puțin de cinci țări europene, și anume Polonia, Lituania, România, Slovacia și Letonia, care încă nu au acces la noile medicamente împotriva cancerului care au fost aprobate în 2019.

Citiți și: ARPIM trage un semnal de alarmă: Românii așteapă 2 ani și jumătate pentru acces la noi medicamente. România, în coada clasamentului european

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a aprobat Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro, din care România va primi 39,4 milioane de euro

Published

on

© European Commission/ Twitter

Consiliul Uniunii Europene a dat aprobarea finală pentru Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro, din care România va primi 39,4 milioane de euro, după ce acest fond menit să ajute statele membre să gestioneze impactul negativ al ieșirii Regatului Unit din UE a primit undă verde din partea Parlamentului European la 16 septembrie, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Adoptarea rapidă a rezervei înseamnă că fondurile atât de necesare vor fi puse în curând la dispoziția regiunilor și întreprinderilor europene cele mai afectate, în special a IMM-urilor și a lucrătorilor acestora. Obiectivul nostru este de a-i ajuta pe cei mai vulnerabili să traverseze o perioadă dificilă de adaptare la consecințele Brexitului. Acest lucru demonstrează solidaritatea tuturor statelor membre cu zonele cele mai afectate”, a transmis Zvonko Cernac, ministrul sloven responsabil cu dezvoltarea și politica europeană de coeziune, al cărui stat deșine președinția semestrială a Uniunii Europene. 

Cele cinci miliarde de euro din fondul destinat să atenueze impactul imediat al retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană vor fi alocate după cum urmează:

  • O prefinanțare de 4 miliarde de euro, adică 80% din totalul acestui instrument, va fi achitată în trei tranșe; 1,6 miliarde de euro în 2021, 1,2 miliarde de euro în 2022 și 1,2 miliarde de euro în 2023;
  • Restul de un miliard va fi pus la dispoziție în 2025. Acesta va fi împărțit între statele membre în funcție de modul în care a fost cheltuită finanțarea în anii precedenți, luând în considerare, de asemenea, orice sume neutilizate.

Printre măsurile care vor beneficia de finanțare din acest fond se numără sprijinul acordat întreprinderilor, comunităților locale, crearea de locuri de muncă sau sprijinirea cetățenilor UE pentru reintegrare.

Rezerva va finanța măsurile introduse în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2023 pentru a acoperi cheltuielile suportate înainte de expirarea perioadei de tranziție.

Având în vedere că Brexit-ul a afectat în mod diferit statele membre, negociatorii celor două instituții cu rol de co-legislator au stabilit care va fi metoda de alocare a acestor fonduri: 

  • ponderea comerțului cu Regatul Unit;
  • ponderea pescuitului în zona economică exclusivă a Regatului Unit;
  • ponderea populației care locuiește în regiunile maritime ce se învecinează cu Regatul Unit.

Irlanda va fi de departe statul care va beneficia de cea mai mare finanțare din acest fond, suma destinată fiind de peste un miliard de euro, urmată de Țările de Jos (aproximativ 810 milioane de euro), Franța (aproximativ 670 de milioane de euro), Germania (aproximativ 590 de milioane de euro) și Belgia (aproximativ 350 de milioane de euro).

România se află în aceeași categorie cu Grecia, Malta și Slovenia, țara noastră primind 39,4 milioane de euro.

© European Parliament

Aprobarea de astăzi de către Consiliu a poziției Parlamentului European în primă lectură, care a fost votată în plen la 15 septembrie, reprezintă etapa legislativă finală și înseamnă că rezerva de ajustare la Brexit a fost adoptată. Regulamentul va intra în vigoare în ziua următoare publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în prima jumătate a lunii octombrie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac: Este vital ca PNRR să fie folosit pentru investiții şi reforme: Ar fi însă un nonsens să neglijăm absorbția fondurilor europene nerambursabile

SUA5 hours ago

Mark Gitenstein, viitorul ambasador al SUA la UE, promite să utilizeze experiența de ambasador în România pentru a combate “eforturile Rusiei destinate dezbinării UE și îndepărtării sale de SUA”

SUA5 hours ago

Oficial: SUA au eliminat vizele pentru Croația. România, între ultimele trei state din Uniunea Europeană care nu fac parte din programul Visa Waiver

POLITICĂ12 hours ago

Deputata Gabriela Horga, reprezentantă a României în APCE, susține impozitarea veniturilor giganților tehnologici cu o prezență digitală substanțială în Europa

ROMÂNIA12 hours ago

Președintele ANFP anunță că Universitatea Babeş-Bolyai va pregăti 7,500 de funcționari publici în digitalizare şi management de resurse umane

POLITICĂ13 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: România are nevoie de un nou Guvern care poate genera în mod credibil un pact național pentru implementarea PNRR 

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vaccinurile sunt eficiente împotriva tuturor variantelor de COVID-19 și sunt singurele care acționează împotriva complicațiilor

Dan Motreanu14 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a primit confirmarea Ministerului francez de interne că au fost luate măsuri pentru prevenirea agresiunilor împotriva șoferilor de camioane

POLITICĂ14 hours ago

PMP anunță că va fi ”jandarmul PNRR”: Vom înființa un departament specializat care va monitoriza derularea proiectelor

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Emmanuel Macron: De mai bine de 10 ani, SUA au interese strategice care se orientează către China și Pacific. Europenii trebuie să își asigure propria lor protecție

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ3 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU6 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU7 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending