Connect with us

NATO

Lituania plănuiește să își modernizeze rutele ”critice pentru securitate și apărare” pentru a descuraja Rusia

Published

on

© NATO/ Flickr

Lituania este pregătită să modernizeze și să fortifice o a doua rută prin Coridorul Suwalki – un punct de strangulare crucial de-a lungul graniței cu Polonia, care este considerat una dintre cele mai probabile zone pentru orice viitor atac rusesc asupra Uniunii Europene și NATO.

”Aceste rute (sunt) critice pentru noi din perspectiva securității și apărării. Ele au făcut întotdeauna parte din planificarea noastră civil-militară ca rute terestre cheie pentru sprijinul aliat în timpul unei crize”, a declarat ministrul adjunct al apărării din Lituania, Tomas Godliauskas, pentru POLITICO într-un interviu telefonic.

Coridorul Suwalki este o porțiune de 100 de kilometri de teren plat împădurit, slab populată, care leagă Polonia și Lituania și se învecinează cu Belarus, aliat al Kremlinului, și cu exclava rusă Kaliningrad. Este considerat unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale NATO, servind ca un coridor terestru vital care leagă statele baltice de restul Alianței.

În prezent, Lituania are două rute principale care traversează breșa: una care merge de la Kaunas în Lituania la Varșovia – parte a coridorului militar Via Baltica – și ruta obișnuită între capitala lituaniană Vilnius și orașul polonez Augustów.

În coordonare cu Polonia, Lituania încearcă acum să își extindă rețeaua de infrastructură militară dincolo de Via Baltica – care este principala rută a țării pentru consolidarea aliată – prin modernizarea drumului Vilnius-Augustów la standarde de dublă utilizare pentru nevoile civile și militare.

Via Baltica și calea ferată Rail Baltica – un proiect de realizare a unei legături feroviare de mare viteză între țările baltice și Polonia – sunt în prezent principalele canale pentru mobilitatea militară. Scopul este de a îmbunătăți fluxul de bunuri, de a facilita deplasarea trupelor și de a sprijini eventualele evacuări ale civililor în caz de război. „Este doar o opțiune în plus pentru a asigura o logistică mai bună în caz de nevoie”, a declarat Godliauskas.

Efortul face parte dintr-un demers european mai amplu de a investi în infrastructura cu dublă utilizare – proiecte concepute pentru a răspunde atât nevoilor civile, cât și celor militare. Țări precum Spania, Belgia și Slovacia urmăresc modernizări similare. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat că blocul comunitar va trebui să cheltuiască cel puțin 70 de miliarde de euro pentru a-și adapta urgent coridoarele feroviare, rutiere, maritime și aeriene.

Pe lângă îmbunătățirea mobilității, proiectul Suwalki ar putea include și noi măsuri de securitate a frontierelor.

”În special în zona Suwałki, se discută despre noi măsuri de protecție de-a lungul frontierelor cu Kaliningrad și Belarus”, a declarat Godliauskas, menționând discuțiile privind amplasarea de elemente de combatere a mobilității în apropierea sau pe frontiere, cum ar fi punctele de control rutier și sistemele de blocare, cum ar fi barierele de beton.

Godliauskas a mai spus că asigurarea libertății de mișcare a trupelor și a mărfurilor de-a lungul celor două rute este o prioritate și a adăugat că astfel de operațiuni de protecție a frontierelor sunt susceptibile de a fi monitorizate îndeaproape de Rusia ca informații ”sensibile și vitale”.

El a adăugat, de asemenea, că măsurile de securitate se extind dincolo de domeniul fizic. ”Discutăm despre cum să abordăm chestiunea spoofing-ului (n.r. falsificarea adresei de retur a e-mailurilor trimise) și bruiajului GPS din partea Rusiei, care ne afectează deja aviația civilă și sistemele de navigație”, a completat acesta.

Obiectivul complet al proiectului include reconstrucția a 113 kilometri de drum și renovarea a opt poduri. Ministrul adjunct al transporturilor din Lituania, Roderikas Ziobakas, a declarat recent pentru POLITICO că lucrările ar trebui să fie finalizate până în 2028.

Godliauskas a fost mai precaut. ”În cazul proiectelor multinaționale, lucrurile pot dura mai mult. Dar sperăm că situația geopolitică, interesul nostru și capacitățile Poloniei ne vor permite să atingem acest termen”, a spus el.

Lituania speră să obțină finanțare UE pentru proiect. „Vom face lobby pe lângă UE – împreună cu Polonia, Estonia și Letonia – pentru a ne asigura că aceste proiecte sunt prioritare” în următorul buget multianual al blocului, a declarat Godliauskas.

Deși este aliniat la obiectivele de mobilitate militară ale UE și NATO, proiectul rutier nu face parte în mod oficial din programele niciuneia dintre cele două organizații. În schimb, acesta este finanțat ca o inițiativă bilaterală între ministerele polonez și lituanian al transporturilor și al apărării.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

România se bazează pe “securitatea de neclintit” din partea NATO, îi transmite Nicușor Dan lui Mark Rutte în prima discuția telefonică după câștigarea alegerilor

Published

on

Președintele ales al României, Nicușor Dan, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au avut luni prima lor convorbire telefonică în cadrul căreia înaltul oficial aliat l-a felicitat pe noul lider de la București pentru victoria sa în alegerile prezidențiale de duminică din 

“Tocmai am avut o convorbire telefonică cu Nicușor Dan pentru a-l felicita pentru victoria sa în alegeri. Ne așteaptă o muncă importantă pentru a ne asigura securitatea comună prin intermediul unui NATO puternic. Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm împreună, inclusiv în perioada premergătoare summitului NATO de la Haga!”, a scris Rutte, pe X.

 

La rândul său, Nicușor Dan a precizat, tot într-un mesaj pe X, că l-a asigurat pe Rutte că “România va continua să fie un aliat ferm”.

”În același timp, ne bazăm pe NATO pentru a asigura o securitate de neclintit pentru România. Ne vom concentra pe investițiile în apărare pentru a consolida legătura transatlantică, care este vitală atât pentru România, cât și pentru Alianță”, a continuat Nicușor Dan.

Victoria lui Nicușor Dan a fost salutată de lideri din întreaga Europă, de la liderii instituțiilor UE – președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola – la președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, premierul polonez Donald Tusk, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez și șefa guvernului italian Giorgia Meloni.

În același timp, președintele francez Emmanuel Macron a fost primul lider european care l-a sunat pe Nicușor Dan pentru a-l felicita. “În pofida numeroaselor încercări de manipulare, românii au ales în această seară democrația, statul de drept și Uniunea Europeană”, a spus Macron.

Citiți și Nicușor Dan a fost ales președinte al României. Este primul candidat independent care devine președinte al republicii

Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a fost ales președinte al României, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent, devansându-l pe contracandidatul său George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), după ce a surmontat o diferență de aproape 2 milioane de voturi diferență în favoarea candidatului izolaționist în primul tur de scrutin.

Potrivit rezultatelor turului al doilea al alegerilor prezidențiale, după centralizarea tuturor voturilor, Nicușor Dan a obținut 6,17 milioane de voturi (53,6%), iar George Simion a primit 5,33 milioane de voturi (46,4%).


Citiți și

Toată Europa a stat cu ochii pe alegerile din România, afirmă Nicușor Dan: Vom continua să fim parteneri de încredere în Uniunea Europeană

Lovitură dură pentru suveraniștii din Europa, consemnează presa internațională victoria pro-europeanului Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din România


Până la ora închiderii urnelor au votat 64,72% dintre români, reprezentând aproape 11,64 milioane de voturi, inclusiv peste 1,6 milioane de voturi în străinătate, un record absolut al prezenței la urne pentru românii din diaspora. 

Nicușor Dan a declarat că, în urma scrutinului de duminică, a câștigat o comunitate care vrea o schimbare “profundă” a României, primarul general al Bucureștiului făcând un apel la unitate și subliniind că vrea să lupte “pentru o singură Românie, nu pentru două Românii”.

Continue Reading

NATO

România susține creșterea cheltuielilor pentru apărare ale Aliaților și revitalizarea industriilor naționale de profil, a transmis Emil Hurezeanu la reuniunea NATO de la Antalya

Published

on

© NATO

Ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a susținut la reuniunea informală a miniștrilor de externe din statele membre NATO, desfășurată în perioada 14-15 mai 2025 în Antalya, Turcia, importanța consolidării contribuției aliaților europeni la apărarea colectivă, precum și a revitalizării industriei naționale de apărare, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.

Poziția României a fost formulată în contextul pregătirilor pentru summitul NATO de la Haga, unde se va discuta inclusiv despre creșterea cheltuielilor pentru apărare și o mai echitabilă partajare a responsabilităților în cadrul Alianței.

Ministrul român a subliniat sprijinul ferm al României pentru o pace cuprinzătoare și durabilă în Ucraina, bazată pe garanții de securitate credibile, precum și pentru continuarea asistenței politice și militare acordate Kievului. În același timp, a atras atenția asupra riscurilor generate de situația de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv pentru Republica Moldova.

În contextul discuțiilor privind adaptarea NATO la amenințările în creștere, Emil Hurezeanu a reiterat eforturile constante ale României din ultimii ani de a crește bugetul alocat apărării și a pledat pentru susținerea industriilor naționale de profil din cadrul Alianței. El a anunțat, de asemenea, România va găzdui, în noiembrie 2025, NATO Industry Forum – eveniment anual de referință pentru cooperarea dintre NATO și industria de apărare din statele membre.

Reuniunea ministerială de la Antalya a confirmat nevoia unor măsuri concrete privind consolidarea descurajării și apărării, extinderea capabilităților, întărirea infrastructurii militare și creșterea rezilienței statelor membre. Discuțiile au reflectat angajamentul Alianței de a implementa noile planuri de apărare și de a întări Flancul Estic, conform deciziilor adoptate de liderii NATO începând cu februarie 2022.

Continue Reading

NATO

Rubio: Țările NATO vor conveni un nou obiectiv de alocare a 5% din PIB pentru apărare până la summitul din iunie

Published

on

© NATO

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat joi că membrii NATO vor conveni asupra unui nou obiectiv ambițios privind creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB în următorul deceniu până la summitul anual al Alianței, programat pe 24-25 iunie la Haga, într-un context tensionat privind angajamentul Statelor Unite față de NATO sub conducerea președintelui Donald Trump, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Ne îndreptăm către un summit în șase săptămâni în care practic fiecare membru NATO va fi la sau peste 2%, dar mai important, mulți vor fi peste 4%, iar toți vor fi de acord cu obiectivul de a atinge 5% în următorul deceniu”, a declarat Rubio într-un interviu pentru Fox News.

Dacă această decizie va fi adoptată oficial la summit, ar fi pentru prima dată în istoria NATO când statele membre ar atinge un asemenea prag, care ar permite partenerilor din NATO să contribuie semnificativ mai mult la securitatea colectivă.

„Ar fi pentru prima dată când obiectivele atinse vor permite ca partenerii NATO să reprezinte mai mult de 50% din Alianță”, a adăugat șeful diplomației americane.

Președintele Donald Trump a fost de-a lungul timpului un critic vocal al aliaților europeni din NATO, acuzându-i că nu contribuie în mod echitabil la nevoile de apărare ale Alianței. De asemenea, Trump a amenințat în mai multe rânduri că SUA nu vor apăra țările membre care nu își îndeplinesc obligațiile, punând sub semnul întrebării principiul fundamental al apărării colective.

Administrația sa a semnalat, totodată, că focalizarea strategică a Washingtonului se mută de la Europa către regiunea Indo-Pacific, în special în fața provocărilor venite din partea Chinei.

Invazia Rusiei în Ucraina, declanșată în 2022, a determinat o creștere fără precedent a cheltuielilor de apărare în Europa. Țări precum Polonia și statele baltice au anunțat deja că intenționează să atingă pragul de 5% din PIB în anii următori.

În prezent, obiectivul oficial al NATO este de 2% din PIB pentru fiecare stat membru – o țintă care până recent era atinsă doar de un număr restrâns de țări. Noua propunere reprezintă un pas semnificativ către autonomie strategică sporită a Europei și întărirea flancului estic al alianței.

S

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA8 minutes ago

Ministrul Simona Bucura-Oprescu, la sesiunea de formare privind mobilitatea forței de muncă: Trebuie să investim în încredere – între state, instituții, lucrători și angajatori

COMISIA EUROPEANA26 minutes ago

În viitorul buget al UE, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor ocupa un loc central, anunță Ursula von der Leyen: Vor fi modernizate și mai bine adaptate provocărilor actuale

INTERNAȚIONAL46 minutes ago

Zelenski a discutat cu președintele Finlandei despre continuarea presiunii internaționale asupra Rusiei pentru a-și schimba comportamentul

INTERNAȚIONAL2 hours ago

UE speră la o „reacție puternică” din partea SUA, în cazul în care Rusia continuă să refuze o încetare a focului, afirmă șefa diplomației europene

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Marea Britanie, Franța și Canada condamnă deteriorarea situației umanitare din Gaza și cer Israelului să oprească operațiunile militare: „Nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare”

U.E.2 hours ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Parlamentul Ungariei a aprobat o lege privind retragerea țării din Curtea Penală Internațională

ROMÂNIA4 hours ago

Ambasada SUA anunță retragerea din cariera diplomatică a lui Kathleen Kavalec. Adjunctul misiunii diplomatice, Michael Dickerson, va ocupa funcţia de Chargé d’affaires ad interim

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski avertizează că „singurul care ar avea de câștigat” dintr-o eventuală retragere a SUA din negocierile de pace „ar fi Vladimir Putin”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Vaticanul, dispus să găzduiască negocierile de pace Rusia-Ucraina. Ofertă salutată de Trump, Zelenski și liderii europeni

U.E.2 hours ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

EDUCAȚIE20 hours ago

Ministrul Daniel David a prezentat raportul de diagnostic al educației și cercetării din România: Șase copii din 20 de se află în zona de analfabetism funcțional

ROMÂNIA6 days ago

Decidenți din Parlamentul României și European își exprimă deschiderea de a consolida dialogul cu mediul de afaceri românesc pentru a crește absorbția fondurilor europene: România trebuie să rămână ancorată în UE

ROMÂNIA6 days ago

Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Concordia reliefează caracterul vital al fondurilor UE pentru economia românească: Dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea

ROMÂNIA6 days ago

Romanian Business Leaders face apel la dialog între decidenții politici și antreprenori și avansează un set de 10 măsuri concrete pentru a accesa ”mai mulți bani” europeni, ”mai repede și mai bine”

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Finanțelor, vești bune de la Bruxelles: România va încasa pe 10 iunie 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR

U.E.2 weeks ago

„Stare de urgență în gândire și acțiune”: Von der Leyen și noul cancelar german susțin mobilizarea rapidă privind competitivitatea UE, sprijinirea Ucrainei și gestionarea migrației

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș confirmă riscul de suspendare a fondurilor europene dacă reforma fiscală nu este implementată

ROMÂNIA2 weeks ago

Boloș: România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR de 5.7 mld. de euro. La finalul lunii mai, vor fi încasate 1,3 mld. de euro din cererea de plată nr. 3

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Am ales ordinea, nu haosul. România are nevoie de un președinte cu majoritate parlamentară

Trending