Comisia Europeană a decis miercuri, 11 august, să pună la dispoziția Lituaniei 36,7 milioane de euro sub formă de asistență de urgență în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare, pentru a contribui la îmbunătățirea capacității de primire în Lituania, ca urmare a numărului excepțional de persoane care trec neregulamentar frontiera dintre Lituania și Belarus, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.
Președintele lituanian Gitanas Nauseda și premierul sloven Janez Janša, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, au făcut apel, la începutul lunii august, într-o scrisoare, la solidaritate din partea celorlalte state UE în contextul creşterii accentuate a numărului de intrări ilegale în Lituania din Belarus, țară pe care au acuzat-o de „atac hibrid” prin folosirea migrației ca armă de retorsiune la sancțiunile europene.
„Protecția frontierelor externe ale UE rămâne responsabilitatea noastră comună, deoarece contribuie la siguranța și securitatea în întreaga Uniune. Prin urmare, dorim să profităm de această ocazie pentru a reitera solicitarea de asistență suplimentară urgentă pentru autoritățile lituaniene, care se confruntă cu circumstanțe dificile”, este precizat în scrisoarea semnată de liderul lituanian și de premierul sloven. „Acesta este un atac hibrid şi o utilizare sponsorizată de stat a migraţiei ilegale ca armă”, au scris Nauseda şi Jansa.
Scrisoarea conținea o solicitare de asistență necesară Lituaniei, în special pentru protecția frontierelor: barieră fizică și echipamente de monitorizare.
Sprijinul pentru facilitățile și serviciile de primire include echipamente de prim ajutor, asistență medicală, facilități de izolare și vaccinuri COVID-19, adăposturi, hrană, îmbrăcăminte și truse de igienă.
Finanțarea va consolida, de asemenea, echipele de intervenție pentru detectarea potențialelor victime ale traficului de persoane și pentru asistarea persoanelor care au nevoie de protecție internațională.
Această decizie survine în urma vizitei comisarului pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în Lituania, în perioada 1-2 august, și a vizitei oficialilor Comisiei, în perioada 8-10 august, în cadrul căreia a fost efectuată o evaluare strategică în vederea acordării unui sprijin financiar suplimentar Lituaniei, pentru a gestiona frontiera externă și a oferi facilități adecvate pentru migranți.
Consiliul Uniunii Europene a impus noi măsuri restrictive împotriva regimului de la Minsk ca urmare a escaladării încălcărilor grave ale drepturilor omului în Blearus și reprimării violențe a societății civile, precum și a opoziției democratice și a jurnaliștilor, sancționând, de asemenea, deturanrea avionului Ryanair și arestarea jurnalistului disident Roman Protasevici și a prietenei acestuia, Sofia Sapega.
Noile sancțiuni economice specifice includ interdicția vizând vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul, în mod direct sau indirect, către oricine din Belarus, de echipamente, de tehnologii sau de produse software destinate în principal pentru monitorizarea sau interceptarea internetului sau a comunicațiilor telefonice, precum și de produse și tehnologii cu dublă utilizare destinate utilizării militare și anumitor persoane, entități sau organisme din Belarus.
Într-o dovadă de unitate cu decizia UE, Statele Unite, Marea Britanie și Canada au adoptat și ele noi sancţiuni împotriva Belarusului, acuzând reprimarea mişcării de opoziţie de către regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.
De asemenea, Uniunea Europeană a avertizat că autoritățile din Belarus vor avea de plătit un preț pentru reprimarea societății civile.
Ca represalii pentru aceste sancţiuni, Belarusul le permite migranţilor ilegali care doresc să ajungă în UE să treacă graniţa în Lituania. Mai mult, guvernul de Vilnius acuză autorităţile de la Minsk că aduc în Belarus migranţi cu avionul de la Bagdad şi Istanbul şi apoi îi trimit către Lituania.