Connect with us

U.E.

Lituania propune UE să impună sancțiuni împotriva belarușilor care îi ajută pe migranți să treacă granița în Uniune: Vom riposta împotriva fiecărui dictator care încearcă să folosească un astfel de instrument

Published

on

© Užsienio reikalų ministerija/ Facebook

Lituania a propus ca Uniunea Europeană să instituie sancțiuni împotriva companiilor și cetățenilor din Belarus care, potrivit Vilniusului, îi ajută pe migranți să treacă granița în țări membre UE, a anunțat marți ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, informează Reuters, citat de Agerpres.

”Trebuie să trimitem un semnal foarte clar nu doar către Belarus, ci către fiecare dictator care ar dori să folosească un astfel de instrument împotriva UE sau a unuia dintre membrii săi, că el nu doar va eşua, ci va primi şi o ripostă”, a spus Landsbergis într-o conferinţă de presă din oraşul de frontieră Medininkai. ”Sancţiunile sunt o astfel de ripostă a noastră”, a punctat acesta.

Gabrielius Landsbergis a adăugat că executivul său a prezentat Serviciului European de Acţiune Externă al UE o listă cu cetăţeni şi companii din Belarus pe care îi consideră responsabili pentru creşterea numărului sosirilor de migranţi.

Ministrul afacerilor externe austriac Alexander Schallenberg şi-a exprimat susţinerea pentru propunerea Lituaniei, subliniind, în aceeaşi conferinţă de presă, că ”cei responsabili trebuie să se confrunte cu sancţiuni ferme”.

Lituania a anunțat luni că în septembrie 2022 va finaliza ridicarea gardului cu o lungime de 508 km la frontiera sa cu Belarus, măsură menită să oprească migranţii care în acest an au venit în număr mare de pe teritoriul belarus.

La rândul său, ministrul polonez al apărării Mariusz Blaszczak a informat că țara sa va ridica un gard înalt de 2,5 metri la frontiera cu Belarus în scopul stopării migranţilor care în acest an au venit în număr mare dinspre această țară, informează Digi24.

Lituania, Polonia şi Letonia, state de frontieră ale UE, au raportat o creştere a numărului de migranţi, mulţi din Irak şi Afganistan, care încearcă să treacă frontierele lor dinspre Belarus.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că nu va mai primi înapoi migranţi după ce UE a impus sancţiuni ca urmare a alegerilor prezidenţiale contestate de anul trecut şi represaliile care le-au urmat împotriva protestatarilor şi disidenţilor.

Statele membre au condamnat la 19 august încercările Belarusului de a instrumentaliza ființele umane în scopuri politice și își exprimă solidaritatea cu acele țări care sunt afectate de situația actuală, cu precădere Letonia, Lituania și Polonia.

”Acest comportament agresiv care se manifestă ca o practică recurentă a diferitelor țări terțe este inacceptabil și reprezintă un atac direct menit să destabilizeze și să exercite presiuni asupra Uniunii Europene. Uniunea Europeană va trebui să continue să analizeze răspunsul la aceste situații pentru a-și spori eficacitatea și pentru a descuraja orice încercări viitoare de a instrumentaliza migrația ilegală în acest mod”, este precizat în comunicatul publicat de președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene la finalul reuniunii JAI.

”Președinția este conștientă de evoluția crizei migrației din Afganistan și de implicațiile potențiale asupra fluxurilor migratorii, care ne-ar putea afecta pe toți”, mai este menționat în comunicat.

În acest context, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a participat la această întrevedere, a declarat că instituția din care face parte este pregătită să sprijine financiar statele membre pentru primirea femeilor afgane refugiate.

Uniunea Europeană a anunțat anterior că este pregătită să furnizeze fonduri suplimentare pentru a combate valul de migranți care vin dinspre Belarus spre Lituania.

Comisia Europeană a decis deja să pună la dispoziția Lituaniei 36,7 milioane de euro sub formă de asistență de urgență în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare, pentru a contribui la îmbunătățirea capacității de primire în Lituania, ca urmare a numărului excepțional de persoane care trec neregulamentar frontiera dintre Lituania și Belarus, sporind astfel ajutorul mobilizat deja de mai multe state, prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE.

Consiliul Uniunii Europene a impus noi măsuri restrictive împotriva regimului de la Minsk ca urmare a escaladării încălcărilor grave ale drepturilor omului în Blearus și reprimării violențe a societății civile, precum și a opoziției democratice și a jurnaliștilor, sancționând, de asemenea, deturanrea avionului Ryanair și arestarea jurnalistului disident Roman Protasevici și a prietenei acestuia, Sofia Sapega.

Noile sancțiuni economice specifice includ interdicția vizând vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul, în mod direct sau indirect, către oricine din Belarus, de echipamente, de tehnologii sau de produse software destinate în principal pentru monitorizarea sau interceptarea internetului sau a comunicațiilor telefonice, precum și de produse și tehnologii cu dublă utilizare destinate utilizării militare și anumitor persoane, entități sau organisme din Belarus.

Într-o dovadă de unitate cu decizia UE, Statele Unite, Marea Britanie și Canada au adoptat și ele noi sancţiuni împotriva Belarusului, acuzând reprimarea mişcării de opoziţie de către regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko

De asemenea, Uniunea Europeană a avertizat că autoritățile din Belarus vor avea de plătit un preț pentru reprimarea societății civile.

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

Published

on

© Ylva Johansson - Twitter

Comisia Europeană a prezentat statelor membre un Ghid actualizat privind eliberarea generală a vizelor pentru solicitanții ruși, dar și noile măsuri pentru controalele cetățenilor ruși la frontierele externe, după ce numărul acestora a crescut cu 30% în săptămână 19-25 septembrie, față de săptămâna precedentă. 

Astfel, comisarul european pentru afaceri interne le cere statelor UE să fie foarte vigilente la frontierele externe atunci când le permite intrare cetățenilor ruși în blocul comunitar: „Trebuie să asigurăm securitatea Europei și a cetățenilor săi. A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental. Trebuie să analizăm foarte atent, de la caz la caz, fiecare cerere și trebuie să luăm în considerare aspectele geopolitice”, a transmis comisarul Ylva Johansson într-o conferință de presă susținută vineri la sediul Executivului European de la Bruxelles.

De asemenea, aceasta a subliniat că frontierele vor rămâne deschise „disidenților, jurnaliștilor independenți față de guvernul rus.”

Orientările adoptate vineri de Comisia Europeană se referă atât la vize, cât și la gestionarea frontierelor externe.

În ceea ce privește vizele, au fost actualizate orientările anterioare. Pentru vizele noi vor fi evaluări mai stricte și securitate mai strictă. 

  • Vizele Schengen sunt eliberate pentru șederi scurte de 90 de zile și nu pot oferi o soluție pe termen lung pentru cetățenii ruși care doresc să evite mobilizarea.
  • În ceea ce privește vizele Schengen, a fost restrânsp abordarea pentru toți rușii, inclusiv pentru cetățenii ruși care evită ordinul de mobilizare militară.
  • Statele membre ar trebui să aplice o abordare strictă, evaluând justificarea călătoriei.
  • Ar trebui să se verifice dacă există îndoieli rezonabile cu privire la fiabilitatea declarațiilor făcute de solicitant sau la intenția acestuia de a părăsi teritoriul SM înainte de expirarea vizei solicitate.
  • Acest lucru nu aduce prejudicii dreptului acestor persoane de a solicita protecție internațională în temeiul legislației UE în materie de azil sau posibilității de a solicita vize naționale de lungă ședere sau permise de ședere la consulatele UE.

În ultimele patru zile, 30.000 de cetățeni ruși au ajuns în Finlanda din totalul de 66.000 care au ajuns în țările la granița cu Rusia.

Majoritatea cetățenilor ruși intră în UE prin punctele de trecere a frontierei finlandeze și estoniene. Numărul punctelor de trecere a frontierei a crescut semnificativ în Finlanda ca urmare a mobilizării anunțate în Federația Rusă.

Continue Reading

U.E.

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Published

on

© Giorgia Meloni/ Facebook

Giorgia Meloni, şefa aşteptată a viitorului guvern italian, a estimat vineri că anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene “nu are nicio valoare juridică sau politică” şi ar demonstra că Vladimir Putin “ameninţă” securitatea europeană, relatează France Presse.

“Declaraţia de anexare la Federaţia Rusă a patru regiuni ucrainene după referendumurile simulacre care au avut loc sub o ocupaţie militară violentă nu are nicio valoare juridică sau politică”, a spus ea într-un comunicat, citat de Agerpres.

Vladimir “Putin îşi demonstrează încă o dată viziunea neoimperialistă a caracterului sovietic ce ameninţă securitatea întregului continent european”, a adăugat şefa partidului post-fascist Fratelli d’Italia (FdI), care a câştigat împreună cu aliaţii săi alegerile legislative de duminică.

Este pentru a doua oară în decurs de câteva zile când Meloni, care a câştigat alegerile în Italia și care va deveni prima femeie premier din istoria țării, manifestă susținere pentru Ucraina, deși au existat voci în Occident care s-au arătat preocupate de viziunea viitorului guvern de la Roma, având în vedere simpatiile partenerilor de coaliție ai lui Meloni, Silvio Berlusconi și Matteo Salvini, față de Vladimir Putin.

Meloni l-a asigurat marți pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că Ucraina se va bucura de sprijinul deplin al viitorului său guvern de coaliţie.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, iar momentul va fi urmat de un concert pop în Piaţa Roşie, care să sărbătorească cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938.

Ucraina și Occidentul au denunțat referendumurile false și au declarat că nu vor recunoaște niciodată legitimitatea acestora.

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României, iar Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni la adresa Rusiei, dar și sprijinirea Ucrainei atât timp cât va fi necesar.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul PNL Cristian Bușoi, co-președinte al reuniunii miniștrilor energiei din PPE și președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energiei (ITRE) din Parlamentul European subliniază nevoia unei soluții pentru criza prețurilor din sectorul energetic.

”În calitate de Co-Președinte al EPP ENERGY MINISTERS MEETING (Reuniunea Miniștrilor Energiei din PPE) am participat, aseară, la o ședință de lucru de urgență cu o parte din miniștrii Energiei din UE, în pregătirea Consiliului de astăzi și foarte importantă în contextul actual. Miniștrii PPE sunt de acord că trebuie să găsim, urgent, o soluție comună la nivel european pentru criza prețurilor din energie”, a punctat europarlamentarul într-un comunicat de presă.

Cristian Bușoi este conștientă că este ”nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete”.

”Trebuie să avem în vedere o regândire a pieței de electricitate și să vedem cum putem avea un preț maximal la importurile de gaz, indiferent de unde vin aceste importuri”, a completat acesta.

Tot la întâlnirea de aseară, eurodeputatul a făcut ”o trecere în revistă a rezervelor și stocurilor de gaz pe care le avem în UE și am discutat despre fluxurile de energie”.

”Ne pregătim pentru o iarnă dură și trebuie să facem față cu bine acestei provocări”, a mai spus Cristian Bușoi.

Miniștrii energiei din UE au convenit asupra unui obiectiv voluntar de reducere globală de 10% din consumul brut de energie electrică și asupra unui obiectiv obligatoriu de reducere de 5% din consumul de energie electrică în orele de vârf. Statele membre vor identifica 10 % din orele de vârf între 1 decembrie 2022 și 31 martie 2023 în care vor reduce cererea. Statele membre vor fi libere să aleagă măsurile adecvate pentru a reduce consumul pentru ambele obiective în această perioadă.

Citiți și:
Măsuri de urgență pentru reducerea prețurilor la energie: Statele membre UE au convenit să impună taxe pe profiturile excepționale ale firmelor din energie

Plafonarea veniturilor de pe piață pentru producătorii de energie electrică

Consiliul a convenit să plafoneze veniturile de pe piață la 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie electrică, inclusiv pentru intermediari, care utilizează așa-numitele tehnologii inframarginale pentru a produce energie electrică, cum ar fi energiile regenerabile, energia nucleară și lignitul. Astfel de operatori au obținut câștiguri financiare neașteptat de mari în ultimele luni, fără ca costurile lor operaționale să crească. Acest lucru se datorează rolului cărbunelui și al gazului ca surse marginale de stabilire a prețurilor care umflă în prezent prețul final al energiei electrice.

Nivelul plafonului este menit să mențină rentabilitatea operatorilor și să evite împiedicarea investițiilor în energiile regenerabile.

Statele membre au convenit să utilizeze măsuri la alegerea lor pentru a colecta și redirecționa veniturile excedentare către sprijinirea și protejarea consumatorilor finali de energie electrică. Statele membre au introdus anumite mecanisme de flexibilitate pentru a reflecta circumstanțele lor naționale și măsurile existente la nivel național. Acestea includ posibilitatea de a stabili un plafon mai ridicat al veniturilor, de a utiliza măsuri care să limiteze în continuare veniturile de pe piață, să diferențieze tehnologiile și să aplice, printre altele, limite veniturilor de pe piață ale altor actori, inclusiv ale comercianților.

În situațiile în care dependența netă de import a unui stat membru este egală sau mai mare de 100%, acesta încheie un acord până la 1 decembrie 2022 pentru a împărți în mod adecvat veniturile excedentare cu statul membru exportator. Alte state membre sunt, de asemenea, invitate să încheie astfel de acorduri.

Axa de solidaritate pentru sectorul combustibililor fosili

Statele membre au convenit să stabilească o contribuție de solidaritate temporară obligatorie asupra profiturilor întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele petrolului brut, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor. Contribuția de solidaritate ar urma să fie calculată pe profiturile impozabile, astfel cum sunt determinate în conformitate cu normele fiscale naționale în anul fiscal care începe în 2022 și/sau în 2023, care depășesc o creștere de 20% din media anuală a profiturilor impozabile începând cu 2018. Contribuția de solidaritate se va aplica în plus față de impozitele și taxele obișnuite aplicabile în statele membre.

Statele membre pot menține măsuri naționale echivalente cu contribuția de solidaritate, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu obiectivele regulamentului și să genereze venituri cel puțin comparabile.

Statele membre vor utiliza veniturile provenite din taxa de solidaritate pentru a oferi sprijin financiar gospodăriilor și companiilor și pentru a atenua efectele prețurilor ridicate ale energiei electrice cu amănuntul.

Continue Reading

Facebook

NATO26 seconds ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

NATO12 mins ago

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

INTERNAȚIONAL45 mins ago

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

U.E.1 hour ago

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Cristian Bușoi4 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

ROMÂNIA5 hours ago

România acuză Rusia că încalcă grav Carta ONU după ce a anexat patru regiuni din Ucraina: Nu recunoaștem validitatea acestor acorduri ilegale și ilegitime

ROMÂNIA6 hours ago

Ministrul Transporturilor a discutat cu omologul lituanian despre nevoia de a asigura ”liniile de aprovizionare pe zona estică a UE”

NATO27 seconds ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending