Lituania și Letonia fac apel la aliaţii occidentali să impună sancţiuni împotriva Rusiei şi să consolideze flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor tot mai mari în privinţa Ucrainei, relatează DPA, potrivit Agerpres.
Decizia de a menţine trupe ruse în Belarus pentru exerciţii militare comune care fuseseră programate să se încheie duminică este „o pregătire clară pentru atacarea Ucrainei și o schimbare semnificativă pentru securitatea ţărilor din NATO care au graniţă cu Belarus”, a scris ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, pe Twitter.
„Trebuie să urmeze întări ale NATO şi sancţiuni din partea Uniunii Europene”, a adăugat el.
La rândul său, ministrul leton de externe, Edgars Rinkevics, a scris pe Twitter că „este clar că întreaga comunitate transatlantică trebuie să înceapă să implementeze sancţiuni împotriva Rusiei, iar NATO ar trebui să desfăşoare mai multe forţe în regiune”.
Belarus, aliat al Moscovei în criza cu Occidentul în jurul Ucrainei, a anunţat că trupele ruse prezente pe teritoriul său de la 10 februarie pentru exerciţii militare ce trebuiau să se încheie duminică vor rămâne pentru alte manevre similare.
Reamintim că preşedinţii francez Emmanuel Macron şi rus Vladimir Putin au convenit duminică, 20 februarie, să facă tot posibilul pentru a se ajunge rapid la un armistiţiu în estul Ucrainei. Cei doi lideri au căzut de asemenea de acord asupra “necesităţii de a privilegia o soluţie diplomatică la criza actuală şi de a face totul pentru a o obţine”.
După un maraton de conversații telefonice ale lui Macron cu președinții SUA, Rusiei și Ucrainei, precum și cu premierul britanic Boris Johnson, Vladimir Putin şi Joe Biden au “acceptat principiul” de a se întâlni în cadrul unui summit propus de omologul lor francez, summit care “poate avea loc doar dacă Rusia nu invadează Ucraina și care va fi consacrat “securității și stabilității strategice în Europa”.
Cele mai recente estimări ale SUA sugerează că între 169.000 și 190.000 de soldați ruși sunt acum staționați de-a lungul frontierei Ucrainei, atât în Rusia, cât și în Belarusul vecin – dar această cifră include și rebelii din estul Ucrainei. Mai mult, președintele american Joe Biden le-a spus liderilor occidentali într-o convorbire avută vineri seară, la care a participat și președintele Klaus Iohannis, că serviciile de informații americane sunt de părere că forțele rusești nu plănuiesc să intre în Ucraina doar dinspre est, prin Donbas, ci vor veni și dinspre Belarus către zona din jurul Kievului.
Odată cu comasarea a peste 150.000 de soldați și tehnică militară la graniţa ucraineană, Rusia a înaintat Statelor Unite şi NATO în decembrie anul trecut ceea ce a numit a fi două proiecte de tratate care conţin serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană.
Printre acestea se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, solicitări respinse de Washington și NATO, care au propus în schimb Moscovei măsuri de dezarmare şi sporire a încrederii reciproce și au respins orice logică a refacerii “sferelor de influență în Europa”, în timp ce au reafirmat politica ușilor deschise a NATO.
Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse i-a înmânat joi ambasadorului Statelor Unite răspunsul Rusiei la contra-propunerile făcute de Washington către Moscova. Acestea din urmă au survenit după setul de propuneri pe marginea arhitecturii de securitate europene pe care Moscova le-a înaintat SUA, NATO și Europei în decembrie anul trecut.
În caz de respingere a cererilor Rusiei privind securitatea europeană, Moscova a ameninţat în răspunsul transmis Washingtonului că va reacţiona, inclusiv prin ”măsuri cu caracter militar şi tehnic”. Moscova a asigurat totuşi Washingtonul în răspunsul transmis că nu are nicio intenţie să invadeze Ucraina, deşi are masate la graniţa acesteia importante forţe militare.