Connect with us

U.E.

Lituania va efectua un test de decuplare de la rețeaua de electricitate rusească. Estonia și Letonia vor aștepta până în 2025 să-și testeze independența energetică

Published

on

© European Union

Operatorul lituanian de rețea Litgrid va efectua un alt test de desincronizare de la rețeaua rusă pe 22 aprilie, între orele 11:00 şi 21:00, interval în care toate legăturile cu reţeaua energetică rusească vor fi complet întrerupte. Electricitatea din reţeaua lituaniană va proveni din surse interne precum şi din importuri din Suedia şi Polonia, informează Bloomberg, citat de Agerpres.

Lituania alături de Letonia şi Estonia s-au concentrat pe reducerea dependenţei energetice de Moscova prin căutarea de surse alternative de aprovizionare cu petrol, gaze şi electricitate. Chiar dacă statele baltice nu mai importă combustibili fosili ruseşti după invadarea Ucrainei la 24 februarie 2022, cele trei ţări se bazează încă pe vecinul lor mai mare pentru menţinerea stabilităţii sistemului de electricitate.

„Pentru prima dată în istoria sa, sistemul de electricitate din Lituania va opera complet independent, aşa că facem pregătiri responsabile pentru acest test şi vom fi gata pentru toate scenariile. Consumatorii nu vor fi conştienţi de acest test”, a spus Rokas Masiulis, directorul general de la Litgrid.

Litgrid plănuise inițial să efectueze testul de decuplare în luna septembrie a anului trecut. Ulterior, acest plan a fost suspendat, din cauza situației de pe piața energiei electrice, precum și a necesității de a se asigura că legăturile de energie electrică dintre țările din regiune rămân la capacitate maximă.

Testul lituanian implică în mod automat decuplarea exclavei rusești Kaliningrad. Lituania a efectuat anterior teste de desincronizare în 2020 și 2021.

Ţara baltică va beneficia de o investiţie de la UE în valoare de peste un miliard de euro pentru a o ajuta. Oficialii de la Vilnius intenţionau să se decupleze de reţeaua rusească în 2025, dar dacă testele se vor derula cu succes este posibil ca decuplarea să se realizeze încă de anul următor, a declarat ministrul lituanian al Energiei, Dainius Kreivys.

Estonia și Letonia vor aștepta până în 2025 pentru teste

Războiul din Ucraina aruncă o nouă lumină asupra problemei deconectării țărilor baltice de la rețeaua electrică de ieșire din Rusia și Belarus și a conectării la sistemul continental european. „Acest tip de situații aduce întotdeauna mai multă atenție asupra acestei probleme”, a declarat Taavi Veskimägi, președintele consiliului de administrație al operatorului de sisteme de transport de energie electrică și gaze naturale Elering, cu sediul la Tallinn, în Estonia. „Acestea ar putea crește riscul ca Rusia însăși să ia unele măsuri pentru a deconecta țările baltice de la sistemul de electricitate rusesc, unde noi încă funcționăm”, a explicat el.

Veskimägi a subliniat că efectuarea unui test de separare implică anumite riscuri, precum și costuri, pe care nici Estonia, nici Letonia nu le consideră rezonabile în acest stadiu. Cu toate acestea, el a adăugat că, în cele din urmă, decizia de a continua cu testarea este luată de operatorii de sistem din fiecare țară, pe baza propriilor evaluări ale riscurilor și nevoilor.

Între timp, în Estonia, Letonia și Lituania se lucrează în continuare la sincronizarea cu sistemul continental european. „Ideea este de a face un test atunci când toate echipamentele noi vor fi instalate”, a declarat reprezentantul Elering.

Potrivit lui Veskimägi, aceste teste de izolare anterioare, atât în Lituania, cât și în Kaliningrad, au permis Elering să planifice și să lucreze la o serie de scenarii posibile.

„Vecinii noștri ne-au oferit o bună pregătire în timpul testelor de izolare anterioare. Am putut exersa ceea ce plănuim să facem și ce acțiuni sunt necesare pentru a diminua riscurile.”

Principalul risc este acela că, în timpul desfășurării testului de izolare, sistemul de alimentare va fi mai slab. Cu toate acestea, riscul pentru consumatorii de energie electrică estonieni nu va fi mai mare decât în mod normal. „Întrucât ne aflăm într-o singură zonă sincronă – Estonia, Letonia, Lituania, Belarus și Rusia – rețeaua este mai slabă. Eșecul unui singur element de rețea este mai probabil să aibă un efect negativ mai larg asupra întregului sistem de electricitate”, a declarat Veskimägi.

Înainte de sincronizarea cu rețeaua europeană continentală, cele trei țări baltice vor trebui să efectueze un test comun de izolare, Estonia, Letonia și Lituania formând o „insulă energetică”. După ce acest lucru va fi realizat și vor fi îndeplinite cerințele tehnice pentru sincronizare, țările baltice vor putea funcționa la aceeași frecvență cu rețeaua europeană continentală.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel cere politicienilor din Georgia să profite de ”fereastra de oportunitate” deschisă de vetoul președintei Zurabişvili asupra legii privind ”influența străină”: Mențineți țara pe ”direcția europeană”

Published

on

© European Union, 2021

Președintele Consiliului European, Charles Michel, face apel la toți politicienii și liderii din Georgia să profite de ”fereastra de oportunitate” deschisă de președinta Salome Zurabişvili, care a respins prin veto legea privind ”influența străină”, și să mențină țara pe ”direcția europeană”, pe care ”populația o sprijină”.

”Vetoul exprimat de președinta Zurabişvili asupra legii privind transparența oferă un moment suplimentar de reflecție. În forma sa actuală – legea nu este în concordanță cu valorile și calea UE.  Fac apel la toți politicienii și liderii din Georgia să folosească bine această fereastră de oportunitate și să se asigure că Georgia rămâne pe cursul european pe care populația îl susține. Continui să monitorizez îndeaproape evoluțiile din Georgia”, a menționat Michel într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter.

Președinta Georgiei, Salome Zurabişvili, a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii criticate a ”influenţei străine”, care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz.

Parlamentarii georgieni au aprobat planurile controversate de a califica sute de ONG-uri și instituții media drept agenți străini, deschizând calea ca proiectul să devină o lege de inspirație rusească.

Legiuitorii din această țară au ignorat astfel avertismentele venite din partea Occidentului și nemulțumirea manifestată de populație, care a ieșit în stradă pentru a-și arăta opoziția față de legislația care riscă să deturneze parcursul european al țării.

Citiți și: Parlamentul Georgiei a adoptat legea “agenților străini” inspirată din Rusia, sfidând avertismentele UE. Protestele din Tbilisi iau amploare

SUA ar putea ”reevalua” relația cu Georgia după adoptarea controversatei legi privind ”influența străină”. UE avertizează Tbilisi că legislația afectează ”progresul țării pe calea Uniunii Europene”

Este posibil ca partidul aflat la putere, “Visul georgian”, iniţiatorul legii, să nu renunțe și să o adopte definitiv, având în vedere că dispune în Parlament de numărul necesar de voturi.  

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președinta Georgiei se opune printr-un veto mai mult simbolic legii “agenților străini” și îi cere lui Macron să vină la Tbilisi pentru a scoate Caucazul de sub influența rusă

Published

on

© European Union 2022

Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii criticate a “a agenților străini”, care a suscitat proteste masive pro-europene în această ţară din Caucaz, demersul șefei statului georgian fiind anticipat, dar totuși cu valoare mai mult simbolică. Mai mult, ea i-a solicitat președintelui francez Emmanuel Macron să vină la Tbilisi pentru a scoate Caucazul de sub influența rusă.

“Astăzi, am pus un veto (…) la legea care este rusă în esenţa sa şi care contravine Constituţiei noastre”, a spus Salome Zurabişvili într-o declaraţie televizată, informează AFP, potrivit Agerpres.

Este vorba totuşi despre un veto cu valoare mai ales simbolică al preşedintei proeuropene, aflată în conflict cu guvernul, având în vedere că partidul la putere, “Visul georgian”, iniţiatorul legii, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în parlament pentru adoptarea definitivă a legii.

Textul aprobat de Parlament este denunţat de detractorii săi ca vizând să deturneze Georgia de Uniunea Europeană pentru a o antrena spre Rusia.

El a provocat ample manifestaţii, care durează de mai bine de o lună şi la care au luat parte mii de persoane, mai ales tineri. NATO, UE și SUA au condamnat această iniţiativă a guvernului georgian.

Legea impune ONG-urilor sau media a căror finanţare provine în proporţie de peste 20% din străinătate să se înregistreze ca “organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine”, şi să se supună unui control administrativ. Detractorii au numit-o “legea rusă” dată fiind similitudinea sa cu o lege votată în Rusia.

Zurabișvili i-a cerut sâmbătă preşedintelui francez, Emmanuel Macron, să vină la Tbilisi pentru a “scoate definitiv Caucazul (…) de sub influenţa rusă”, notează AFP.

“Să vină!”, a cerut ea, referindu-se la liderii Uniunii Europene.

“Emmanuel Macron mi-a promis practic încă de la alegerea mea, în 2018, că va veni. Trebuie să o facă înainte de începerea campaniei electorale (pentru alegerile legislative din Georgia) în septembrie”, a spus preşedinta, în conflict deschis cu guvernul, într-un interviu pentru jurnalul La Tribune Dimanche.

“Că Franţa nu este prezentă este o aberaţie. Spun asta în termeni foarte clari. I-am scris preşedintelui Macron, îl aştept pentru ziua independenţei Georgiei, 26 mai”, a spus Salome Zurabişvili, care este fost diplomat francez.

În decembrie anul trecut, Consiliul European a acordat Georgiei statutul de țară candidată la UE, în ciuda avertismentelor conform cărora Georgia a dat înapoi în ceea ce privește aspecte cheie legate de drepturile omului și nu a reușit să implementeze pe deplin reformele cerute de Comisia Europeană, printre care se numără și combaterea polarizării politice. UE a declarat că proiectul de lege este “incompatibil cu valorile europene” și ar putea bloca încercarea țării din Caucazul de Sud de a deveni membră a blocului european. Georgia este, de asemenea, stat care aspiră să adere la NATO.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană salută decizia Consiliului UE, adică a țărilor membre, de a suspenda activitățile de difuzare în Uniunea Europeană a patru noi canale mass-media, care răspândesc și sprijină propaganda Rusiei și susțin războiul de agresiune al acesteia împotriva Ucrainei.

”Rusia s-a lansat într-o propagandă continuă și concertată, precum și în acțiuni de manipulare a informațiilor care vizează societatea civilă din UE și din țările învecinate, denaturând și manipulând grav faptele. Aceste acțiuni de propagandă au fost canalizate prin intermediul mai multor mijloace de informare în masă aflate sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse. Astfel de acțiuni constituie o amenințare semnificativă și directă la adresa ordinii publice și a securității Uniunii. Riscul la adresa societăților noastre democratice – și a integrității viitoarelor alegeri europene, precum și a alegerilor naționale – s-a intensificat. Măsurile de astăzi reprezintă un răspuns ferm la acest lucru”, precizează executivul european într-un comunicat.

Instituția ține să explice că ”sancțiunile nu au ca țintă libertatea de opinie”, ci acestea ”includ garanții specifice pentru libertatea de exprimare și activitățile jurnalistice”.

De asemenea, ”măsurile nu împiedică instituțiile sancționate și personalul acestora să desfășoare alte activități în Uniune, altele decât cele de radiodifuziune, cum ar fi cercetarea și interviurile”, mai explică executivul european.

”Măsurile ar trebui menținute până la încetarea agresiunii împotriva Ucrainei și până când Federația Rusă și posturile asociate acesteia vor înceta să mai desfășoare acțiuni de dezinformare și de manipulare a informațiilor împotriva UE și a statelor sale membre”, concluzionează Comisia Europeană. 

Consiliul Uniunii Europene a confirmat vineri anunțul făcut de vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență Vera Jourova, și anume că țările membre au decis să includă Vocea Europei, RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta pe lista sancțiunilor.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceste canale mass-media se află sub controlul permanent, direct sau indirect, al conducerii Federației Ruse și sunt absolut esențiale în promovarea și sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și în destabilizarea țărilor învecinate.

În conformitate cu Carta drepturilor fundamentale, măsurile convenite nu vor împiedica canalele mass-media vizate și personalul acestora să desfășoare alte activități în UE în afara activităților de difuzare, de exemplu cercetare și interviuri.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL EUROPEAN2 mins ago

Charles Michel cere politicienilor din Georgia să profite de ”fereastra de oportunitate” deschisă de vetoul președintei Zurabişvili asupra legii privind ”influența străină”: Mențineți țara pe ”direcția europeană”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Președinta Georgiei se opune printr-un veto mai mult simbolic legii “agenților străini” și îi cere lui Macron să vină la Tbilisi pentru a scoate Caucazul de sub influența rusă

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Maia Sandu a primit, la Leipzig, premiul inaugural Robert Blum pentru democrație pentru “angajamentul său de neclintit față de democrație și cooperarea europeană”

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze

U.E.19 hours ago

”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul

U.E.22 hours ago

Cel puțin opt țări din UE susțin o repatriere a refugiaților sirieni, anunță Ciprul: Stabilitatea în această ţară nu a fost restabilită integral, dar trebuie să creăm condițiile care permit revenirea tuturor persoanelor în Siria

ROMÂNIA1 day ago

Într-o eră marcată de o transformare digitală rapidă, misiunea ICI București este să dezvolte soluții inteligente care să răspundă nevoilor societății moderne, subliniază directorul general al institutului

ROMÂNIA1 day ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

NATO1 day ago

România și Olanda au organizat, la Haga, Conferința “NATO Cyber Defence Pledge”, Odobescu subliniind creșterea rolului securității cibernetice în apărarea NATO

ROMÂNIA1 day ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA2 days ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL4 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA6 days ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL1 week ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

NATO2 weeks ago

Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică

COMISIA EUROPEANA3 weeks ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO3 weeks ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

Trending