Connect with us

COMISIA EUROPEANA

VIDEO & TEXT| Comisarii europeni Corina Crețu și Phil Hogan, la Cluj-Napoca pentru un dialog cu cetățenii privind viitorul Europei

Published

on

Comisarul europen Corina Crețu, responsabil pentru politică regională și comisarul european Phil Hogan, responsabil pentru agricultură și dezvoltare rurală vor au participat vineri, 14 septembrie, la un dialog cu cetățenii, găzduit de Cluj-Napoca.

Tema principală de discuție a dialogului a fost ”„Un buget modern pentru o Uniune Europeană mai puternică”, iar acesta a fost moderat de directorul CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru.

Evenimentul a avut loc la Facultatea de Studii Europene Cluj-Napoca, sala Jean Monnet, începând cu ora 10.00 și a fost transmis LIVE pe CaleaEuropeana.ro și pe pagina de Facebook – CaleaEuropeana.ro.

Video 1

Video 2

Video 3

Conferință de presă: 

Foto: Reprezentanța Comisiei Europene în România‎/ Facebook

Anul trecut, România a găzduit zece dialoguri cu cetățeni sub egida Citizens’ Dialogues: la București, unde au participat președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, și președintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz; la Cluj-Napoca, unde a luat parte comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics; la Zalău, unde au participat Corina Crețu și ministrul român al fondurilor europene, Rovana Plumb; la Iași, unde a luat parte comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen; și, din nou, la București, unde au participat comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, comisarul european responsabil pentru buget, Gunther Oettinger, seria dialogurilur din 2017 fiind închisă cu un eveniment de acest tip la care a participat, din nou, comisarul Corina Crețu.

LIVE TEXT

Comisarul pentru Politică Regională Corina Crețu:

România a intrat în UE în 2007 și știu că dvs știți care sunt beneficiile apartenenței la UE; foarte mulți v-ați bucurat de programul Erasmus, călătoriți, munciți în multe state din UE; investițiile în economia României au fost beneficii tot datorită faptului că suntem membri ai UE

45 de miliarde de euro în primii 10 ani de apartenență la UE, cei mai mulți bani intrând prin PAC și prin Politica de Coeziune

Este nevoie de o mai mare comunicare pentru ca România să nu se gândească să iasă din UE, România nu are alte alternative de dezvoltare

Nu ne permitem luxul altor state care au alte alternative de dezvoltare, deci nu putem să

Comisarul pentru Agricultură, Phil Hogan

Mă ocup de cea mai veche politică a UE, a fost o ambiție a statelor membre după războaiele mondiale

Lucrăm împreună pentru a ne asigura că cetățenii europeni au cele mai înalte standarde ale produselor agricole și alimente

Fermierii europeni și cei români au foarte mult de câștigat de pe urma PAC

Trebuie ca oamenii să investească în zonele rurale, trebuie să menținem satele prospere, în viață

Lucărm la aceste obiective

Ministrul Agriculturii Petre Daea:

Sunt din România, sunt din Europa, suntem împreună, gândim laolaltă, muncim împreună, pregătim viitorul

Bucurați-vă de această zi frumoasă că aveți aici doi comisari care gestionează cele mai puternice fonduri pe care le are UE și pe care le dostribuie prin PAC și prin Politica de Coeziune

Românii se bucură de acest succes, tot timpul sunt probleme, sunt provocări.

Nu vom zăbovi pentru a crea ceea ce îi trebuie României

Daniel Buda, europarlamentar PNL, PPE:

Vă rog să adresați întrebări punctuale pe teme care țin de teme la interes european, pentru cele de interes național ne vom ocupa mai târziu

UE înseamnă în primul rând pace și stabilitate

UE a apărut după al Doilea Război mondial, de aceea avem datoria de a apăra UE, dincolo de ce înseamnă resurse și investiții

Pacea și stabilitatea sunt cele mai de preț lucruri pe care le are Uniunea Europeană


Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Ce se va întâmpla peste 2020? România nu este la fel de capitalizată față de alte state? Va fi subvenționată?

Corina Crețu: Suntem la capătul unui proces foarte complicat și ne-am străduit să păstrăm aceste politici pentru statele mai puțin dezvoltate în condițiile în care al doilea cel mai mare contributor va părăsi UE;

România va beneficia de mai mulți bani față de cum are alocați astăzi

Principiul solidarității trebuie să se păstreze; avem nevoie de a recupera inegalităile sociale și decalajele enorme între vechile state membre și cele noi

Petre Daea: Solidaritatea trebuie să se manifeste oricum și oricând. România, prin Planul național de Dezvoltare Rurală, a consumat507 milioane de euro. 3359 de km de infrastructură în România s-au construit în ultimii ani

Vor fi posibile noi negocieri pentru TTIP în contextul actual al președinției Trump? Vor fi afectate standardele europene?

Phil Hogan: Ne așteptăm de la toți cei cu care facem schimburi comerciale să își crească standardele? Nu facem acorduri dacă nu suntem siguri că cetățenii europeni nu primesc cele mai înalte standarde.

În România nu avem o lege de creștere a animalelor în semi-libertate. Rasele pe care le cresc nu sunt adaptate creșterii intensive. Cum vom reglementa acest lucru în România?

Phil Hogan:Avem în vedere această problematică pentru a clasifica rasele. Este un progres, dar dacă aveți o reprezentare, puteți lua legătura cu Comisia sau euroaprlamentarii.

Petre Daea: Este un program de suflet. Ne străduim să rezolvăm acest lucru.

Problema pentru susținerea și dezvoltarea gospodăriilor.

Românii sunt plecați în UE și avem nevoie de multă forță de muncă. Ce soluții aveți pentru întoarcerea lor?

Phil Hogan: Vrem să construim infrastructura pentru ca oamenii să se poată deplasa liber, dar și pentru a avea condiții mai bune acasă. Avem în vedere reînnoirea generațiilor de fermieri în zonele rurale.

Avem 3 milioane de fermieri în UE, aceștia sunt cei care cer fonduri europene. Fermierii care se asociază au mai multe șanse să ia bani. Cei mai mici nu au, tocmai de aceea ar trebui să ne concentrăm mai mult eforturile în acest sens.

Corina Crețu: Ne-am zbătut ca Valea Jiului să fie una din regiunile incluse la Strasbourg pe lista regiunilor carbonifere Am avut o întâlnire cu dnele ministru Natalia Intotero și Rovana Plumb să aibă programe pentru tineri și să includă tinerii. Unii tineri și-ar dori să vină în România, dar nu au oportunități să o facă. Puțini tineri își găsesc un drum la întoarcere pe măsura pregătirii lor, e nevoie de un cadru organizat. Satele noastre sunt goale, de asta ne dorim internet în toate satele. Dacă nu ai internet, nu ai nicio posibiltiate să îți dezvolți afacerea. Am fost luată peste picior când am spus acest lucru, când unele sate nu au apă și, într-adevăr, asta e inacceptabil, dle ministru!

Petre Daea: Înțelegem că în zonele de deal și de munte se ajunge mai greu cu apa. Sunt programe care antrenează această dorință de a îi aduce pe oameni la obârșia lor pentru ei să nu colinde lumea, iar statele să devină pustii.

Din 16.000 de români, 30% din ei sunt tineri.

Daniel Buda: Micii fermieri și mijlocii ne procupă, este un segment ce trebuie stabilizat Aș face trimitere la faptul că este complicat să obții fonduri europene Din păcate, această problemă nu este la nivel european, acolo avem mereu discuții pentru simplificare. Complicațiile apar în România. Dacă avem 2 condiționalități de la Bruxelles, Guvernul indiferent care a fost, a adăugat încă douăzeci, problema este în interior

O metodă de bugetare pentru următarea PAC. Creșterea populației la nivelul EU este semnificativă, carnea de bovină este importată din America de Sud. România are un potențial foarte mare. Ați spus că  o metodă pentru subvențioanre se va regăsi în UE.

Phil Hogan: Nu aveți probleme în a accesa fondurile europene UE. Dacă este o problemă de standarde, nu vom dezavantaja producătorii europeni. Asta am spus și la negocierile cu MERCOSUR. În fiecare zi sunt trimise la verificare tone de carne pentru a ne asigura că ele se ridică la standardele europene. Am deschis piața pentru Mexic, pentru Japonia, dar numai după ce ne-am asigurat că îndeplinesc standardele.

UE este prima destinație pentru calitate.

Corina Crețu: Pentru a accesa banii din agricultură nu sunt proceduri greoaie. Se spune că la Comisie îngreunăm lucruri, dar statele membre sunt cele care adaugă condiționalități. Trebuie să învățăm din lecțiile trecutului. Președintele Juncker a spus că este foarte important să se ajungă la un acord cu privire la noul buget pe timpul președinției României la Consiliul UE.

Nu s-a redus încă birocrația. În domeniul transporturilor s-au pierdut bani. Acum analizăm proiectul de metrou de la Gara de Nord la Otopeni. nu mai avem proiecte noi în afară de fazarea de apă și canalizare. Este important să fie proiecte noi. fac un apel la Ministerul Transportului să pregătească proiecte mature: Sibiu-Pitești, Pitești-Constanța, etc. Avem bani pentru studiu de fezabilitate pentru zona montană. Toți primarii îmi spun că nu mai sunt bani, dar noi nu primim proiecte, deși bani sunt.

O problemă este lipsa specialiștilor din agricultură. Învățământul agricol se confruntă cu lipsa cadrelor care au făcut o școală medie. Agricultura nu se mai învață la nivel de liceu. Ce se poate face petnru această problemă?

Petre Daea: Ne obligă viața și ne obligă regulile europene. După 2020 fără a avea o consultață, nu putem continua. În parlament avem un act normativ pentru trecerea liceelor agricole în subordinea Ministerului Agriculturii.

Ce face Comisia Europeană să păstrăm și să aducem tinerii în zonele rurale?

Fermierii români primesc subvenții mai mici decât ceilalți fermieri? Dacă costurile sunt aceleași, de ce subvențiile sunt mai mici pentru a reduce decalajele?

Corina Crețu: România are cea mai mare populație din mediul rural. Trebuie să oferim condiții pentru regenerarea rurală. În orașe există cele mai mari provocări, dar și cele mai multe soluții. trebuie să nu lăsăm în urmă satele. Trebuie să avem o strategie clară pentru o echilibrare teritorială. politica de Coeziune își propune de a elimina discrepanțele. Lucrăm împreună pentru a implemnta măsuri pentru a îmbunătății condițiile oamenilor.

Phil Hogan: Președinția României este o șansă pentru a rezolva o parte din problemele ridicate astăzi

Daniel Buda: Există bani pentru instalarea tinerilor fermieri, dar este foarte important să discutăm despre eficiența acestor investiții în spațiul rural

Lucian Bode, deputat: Aș vrea să îi mulțumesc dnei Crețu pentru creșterea cu 10% a banilor acordați României prin politica de coeziune. Despre scrisoarea oficială adresată Guverului în luna aprilie privind fondurile europene. Câte lucruri semnalate au fost reparate de guvernul României? Există riscul de dezangajare ? Guvernul României a modificat lista parteneriatului public privat. Ați avut discuții cu oficialii din Guvern și aveți sugestii?

Corina Crețu: Transportul nu este dezangajat separat, ci cu totate angajamentele. Avem proiecte pentru apă și canalizare care vor genera cereri de rambursare. Acesta este ultimul proiect în analiză primit de Comisia Europeană. Noi la CE nu am primit alte proiecte și fac apel la guvern. Neavând avizul de mediu, proiectul nu îl pot depune la Comisie.

Cum priviți decizia de a oferi bani pe baza pe principiul primul venit, primul servit și nu pe calitate?

Corina Crețu: Rata foarte mare de respingere este datorită faptului că se merge cu proiectele cele mai ieftine și nu cu cele mai mature.

Vreau să export în SUA sau China. Cum ne poate ajuta Comisia să exportăm în aceste piețe deoarece este foarte greu ce accesat? Sectorul pomicol – au venit greu subvențiile. Ferma mică nu are succes la subvenții.

Phil Hogan: Dacă sunteți uniți, puteți exporta.

 

 

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu la ultimul Consiliu Afaceri Generale prezidat de România: Felicit Președinția română pentru că a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului

Published

on

© Council of the European Union

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a felicitat marți Președinția română a Consiliului UE pentru că a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului privind anvelopa politicii de coeziune din cadrul viitorului buget multianual al Uniunii Europene.

În această dimineață la Luxemburg, la reuniunea miniștrilor UE responsabili cu politica de coeziune, am discutat despre stadiul actual al negocierilor privind politica de coeziune de după 2020 și despre pregătirea noilor programe, în strânsă legătură cu recomandările prezentate în cadrul semestrului european. În discursul meu, am vorbit despre motivele pentru care am propus o legătură și mai strânsă între politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 și semestrul european”, a scris Crețu, pe Facebook, după participarea sa la Consiliul Afaceri Generale în formatul politicii de coeziune, ultimul prezidat de România.

Comisarul european a arătat că la mai bine de un an de când Comisia Europeană a prezentat propunerile sale legislative cu privire la viitoare politică de coeziune, miniștrii au avut ocazia de a trece în revistă toate rezultatele negocierilor de până acum dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE și de a oferi orientarea necesară pentru viitoarele negocieri atât pentru politica de coeziune post 2020, cât și pentru viitoarea programare.

Am felicitat Președinția română a Consiliului UE, care a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului, așa cum a fost prevăzut, și să lanseze trialoguri cu Parlamentul European. Rămân la părerea că o legătură mai puternică cu semestrul european este esențială pentru succesul politicii de coeziune și pentru reducerea disparităților dintre statele membre și dintre regiunile UE”, a mai scris Corina Crețu.

Comisarul european a făcut aceste precizări în condițiile în care pachetul legislativ pentru politica de coeziune în perioada 2021-2027 consolidează legătura cu Semestrul European, un mecanism care reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE și care face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Aplicația turistică pentru telefoane mobile, “Nature in Hand”, este realizată de ONG-uri din România și Bulgaria cu o finanțare europeană în valoare de 511.696 de EURO

Published

on

Aplicația turistică pentru telefoane mobile “Nature in Hand” a fost dezvoltată de trei organizații nonguvernamentale din Bulgaria și România în cadrul unui proiect de cooperare transfrontalieră între cele două țări, notează themayor.eu.

Aplicația funcționează ca navigator și oferă informații actualizate și utile despre siturile naturale și atracțiile turistice din regiunile Bulgariei Montana, Vidin, Vratsa, Pleven și din județele Dolj, Mehedinți și Olt din România. Aplicația inovatoare urmărește să fie în beneficiul cetățenilor din ambele țări, precum și al tuturor potențialilor turiști. Funcția de aplicație permite planificarea viitoare a traseului, precum și partajarea rutei preferate. Aplicația mobilă poate fi descărcată complet gratuit și poate fi utilizată fără acces la Internet.

Proiectul include de asemenea 21 de panouri de informare în 14 așezări din Vidin și Vratsa. Acestea oferă un traseu cu repere din zonă și un cod de descărcare pentru aplicația mobilă. Ca parte a proiectului, s-au desfășurat și șase exerciții de formare de două zile.

Proiectul “Rețeaua pentru utilizarea durabilă a patrimoniului natural și a resurselor în regiunea transfrontalieră” este implementat în cadrul programului INTERREG România – Bulgaria și are o durată de 24 de luni. Finanțarea proiectului este în valoare de 511.696 de euro livrate de Uniunea Europeană prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu: Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România pe zona de coeziune, fiind vorba de peste 30 de miliarde de euro. Investiția în domeniul medical rămâne o prioritate

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene/ Facebook

Una dintre priorităţile României rămâne investiţia în domeniul medical, în tot ceea ce înseamnă clădiri, infrastructură, dotări, formare profesională şi screening, şi vom face tot posibilul să obţinem cele mai bune rezultate în viitoarele programe, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, la o întâlnire cu presa ce a avut loc la Bruxelles, informează Agerpres.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România pe zona de coeziune, fiind vorba de peste 30 de miliarde de euro, însă această sumă este încă în negociere.

“Comisia Europeană a propus o alocare mărită cu 8% pentru România. Acum ea este încă în negociere, negociere care, sperăm, să păstreze aceleaşi cifre mai mari pentru România, buget mărit pentru România – 30 de miliarde de euro pe zona de coeziune doar. Noi, acum, vara asta, începem să schiţăm viitoarele programe operaţionale şi în ele detaliem deja exact domeniile pe care vrem să ducem banii, priorităţile – sănătate, screening, formarea medicilor, reabilitarea blocurilor, că mai vrem în continuare termoficare – şi atunci în acest proces, când scrii programele, le scrii în ţară – sigur, după dezbateri cu ministere, cu toată lumea – dar te duci şi la Comisie şi aici e un dialog în care tu îmi spui de ce e nevoie de a continua investiţia în domeniul respectiv şi dacă şi cum poţi să absorbi banii respectivi, pentru că important este nu numai să identifici nevoia, ci să şi arăţi că îi poţi cheltui în timpul dat.Şi eu am spus celor de la Comisie (Europeană – n. r.) astăzi că una dintre priorităţile noastre rămâne să investim în domeniul medical, în tot ceea ce înseamnă clădiri, infrastructură, dotări, în formare şi în screening şi vom face tot posibilul să obţinem cele mai bune rezultate în viitoarele programe sau cele mai bune alocări, ca să spunem aşa, din totalul alocării.Sigur, o ţară primeşte o sumă de bani şi la sfârşitul negocierilor sperăm că se votează ca acea sumă să şi rămână”, a spus Roxana Mînzatu.

Roxana Mânzatu a fost numită recent în funcția de ministru al Fondurilor Europene, după ce fostul ministru, Rovana Plumb, a demisionat pentru a candida la un mandat în Parlamentul European, mandat pe care l-a și obținut în urma alegerilor din 26 mai.

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,6 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale:

  1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): urmărește să consolideze coeziunea economică și socială la nivel regional
  2. Fondul social european (FSE): investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și educație.
  3. Fondul de coeziune: investește în creștere ecologică și dezvoltare durabilă și îmbunătățește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE-27.

Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).

Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, în perioada de programare 2021-2027, România va beneficia de aproximativ 30,6 miliarde euro, astfel: prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), de 17,323 miliarde de euro, prin Fondul Social European (FSE) Plus, de 8,385 miliarde de euro, prin Fondul de Coeziune (FC) de 4,499 miliarde de euro şi prin Programul Cooperare Teritorială Europeană, de 392 milioane de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending