Connect with us

CONSILIUL UE

LIVE Conferința ”Inovația în sănătate: Nu lăsăm pe nimeni în urmă”, organizată de EFPIA și APIFARMA sub egida președinției portugheze la Consiliul UE

Published

on

https://www.efpia.eu/

Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), împreună cu Asociația portugheză a industriei farmaceutice (APIFARMA), organizează conferința virtuală „Inovația în sănătate: Nu lăsăm pe nimeni în urmă” în data de 7 aprilie, potrivit agendei Consiliului.

Această conferință are loc în cadrul președinției portugheze rotative a Consiliului Uniunii Europene și urmărește să încurajeze dezbaterile și să prezinte soluții care promovează competitivitatea Europei, accesul la asistență medicală, făcând în același timp din Europa un lider mondial în inovație.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook CaleaEuropeana.ro, dar și pe site-ul www.caleaeuropeana.ro, începând cu ora 11:00.

„Pandemia COVID-19 a evidențiat valoarea colaborării dintre toate părțile interesate pentru a se asigura că pacienții din întreaga Europă primesc medicamentele de care au nevoie în timpul acestei crize sanitare și nu numai, construind în același timp un plan pentru o Europă mai bine pregătită în fața pandemiilor”, a transmis EFPIA înaintea conferinței. 

„Rolul industriilor de sănătate în recuperarea Uniunii Europene după Covid-19” și „Impactul științei asupra nevoilor pacienților. Cum poate UE să îți asume leadershipul?” sunt două teme principale ale evenimentului. Întreaga agendă poate fi consultată aici.

Președinția portugheză a Consiliului UE are mai multe obiective în sectorul sănătății. Aceasta dorește să promoveze Strategia farmaceutică pentru Europa, astfel încât să consolideze rolul agențiilor europene în coordonare cu rețelele agențiilor naționale din statele membre.

Reamintim că Strategia farmaceutică pentru Europa este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Citiți și: Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

Un alt pas important care a avut loc în timpul președinției portugheze a fost intrarea în vigoare a celui mai emblematic program european pentru sănătate – #EU4Health, în valoare de 5,1 miliarde de euro.

Citiți și: Programul emblematic EU4Health, de 5,1 miliarde de euro, a intrat în vigoare. Va fi pus în aplicare de noua Agenție Executivă pentru domeniile Sănătății și Digital

Comisia Europeană a lansat în urmă cu o săptămână procesul de revizuire a legislației farmaceutice generale, unul dintre punctele cheie ale Strategiei farmaceutice pentru Europa. În următoarele patru săptămâni, publicul și părțile interesate sunt invitate să își expună opiniile cu privire la foaia de parcurs și evaluarea impactului inițial al evaluării combinate. 

Tot în timpul președinției portugheze a Consiliului UE a avut loc lansarea Planului European de luptă împotriva cancerului, dupa 12 luni de consultare publică, Executivul European a lansat pe 3 februarie acest plan care reprezintă un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, ce are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

Citiți și: ARPIM lansează proiectul ”Împreună învingem cancerul”, finanțare și expertiză pentru Planul Național de Cancer

© https://eucanbeatcancer.eu/

 

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL UE

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

Published

on

© European Union, 2012

La trei luni de la publicarea propunerii legislative de către Comisia Europeană, Consiliul UE a adoptat definitiv regulamentul care urmărește să asigure faptul că, în pofida perturbărilor de pe piața gazelor, capacitățile de stocare a gazelor în UE sunt pline înainte de sezonul de iarnă și că pot fi partajate între statele membre într-un spirit de solidaritate, informează comunicatul oficial. 

Acesta este un pas important în direcția consolidării securității aprovizionării cu energie a Uniunii Europene în contextul războiului din Ucraina.

„Datorită negocierilor desfășurate în mai puțin de două luni, Uniunea dispune în prezent de un instrument care impune fiecărui stat membru să se pregătească pentru perioada de iarnă cu un stoc de a gaze suficient și să faciliteze partajarea acestuia între țări. Salut acest regulament foarte operațional, care, în contextul internațional pe care îl cunoaștem, permite consolidarea rezilienței energetice europene și a solidarității concrete între statele membre”, a declarat Agnès Pannier-Runacher, ministrul  francez responsabil cu tranziția energetică.

Regulamentul prevede că instalațiile de înmagazinare subterană a gazelor de pe teritoriul statelor membre trebuie să fie umplute înainte de începutul iernii 2022-2023 la cel puțin 80% din capacitate și la 90% din capacitate înainte de începutul următoarelor perioade de iarnă. La nivel mondial, Uniunea va încerca să constituie, în mod colectiv, stocuri de 85% din capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor în 2022.

Citiți și: Parlamentul European aprobă planurile de refacere a rezervelor de gaze naturale înainte de iarnă

Întrucât capacitățile de stocare a gazelor și situațiile naționale variază foarte mult, statele membre vor putea, în funcție de situație, să îndeplinească parțial obiectivele de stocare prin includerea unor stocuri de gaz natural lichefiat (GNL) sau de combustibili alternativi. Pentru a ține seama de situația statelor membre cu capacități de stocare foarte mari în raport cu consumul lor național de gaze, obligația de a constitui stocuri subterane va fi limitată la 35% din consumul mediu anual de gaze al statelor membre în ultimii cinci ani.

Unele state membre nu dispun de instalații de stocare pe teritoriul lor, astfel încât regulamentul prevede că aceste state membre trebuie să stocheze 15% din consumul lor național anual de gaze în stocuri situate în alte state membre și, prin urmare, să aibă acces la rezervele de gaze stocate în alte state membre. Mecanismul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a acestor state, partajând în același timp sarcina financiară a umplerii capacităților de stocare ale Uniunii.

Regulamentul prevede, de asemenea, certificarea obligatorie a tuturor operatorilor de situri de stocare subterană a gazelor de către autoritățile statelor membre în cauză. Certificarea acestora vizează evitarea riscurilor potențiale de influență externă asupra infrastructurii critice de stocare, care ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie a Uniunii sau orice alt interes esențial în materie de securitate. Este prevăzută o procedură de certificare accelerată pentru siturile de stocare cu o capacitate mai mare de 3,5 TWh care au fost umplute la niveluri sub media Uniunii în 2020 și 2021.

Obligațiile de a umple capacitățile de stocare vor expira la 31 decembrie 2025, pe când obligațiile de certificare ale operatorilor de stocuri vor continua și după această dată. Regulamentul prevede acordarea unei derogări pentru Cipru, Malta și Irlanda atât timp cât aceste țări nu sunt direct interconectate cu sistemele de gaze ale altor state membre.

Salutând adoptarea în cadrul Consiliului Energie de la Luxemburg, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat că  Parlamentul și Consiliul au dat dovadă de o abordare pozitivă și constructivă cu privire  la această propunere, informează Comisia Europeană

„Aceasta este o declarație importantă a unității, determinării și rapidității de acțiune a UE în fața demersurilor Kremlinului de a-și transforma în arme exporturile de gaze naturale. Acum este esențial să continuăm să ne îndeplinim noile obiective de stocare și să ne intensificăm pregătirea în cazul în care situația se va deteriora și mai mult”, a spus comisarul european. 


La 23 martie 2022, Comisia Europeană a prezentat proiectul său de regulament. Propunerea modifică două regulamente existente, privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și accesul la rețelele pentru transportul gazelor naturale.

În concluziile sale din 24 și 25 martie 2022, Consiliul European a însărcinat Consiliul să examineze propunerile Comisiei, luând în considerare în mod corespunzător și respectând interesele statelor membre cu o capacitate de înmagazinare semnificativă pentru a asigura un echilibru adecvat între statele membre. Consiliul European a considerat că refacerea stocurilor de gaze în întreaga Uniune ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, ținând seama pe deplin de măsurile naționale de pregătire.

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord în cadrul negocierilor interinstituționale care au avut loc la 19 mai. Parlamentul European a adoptat regulamentul la 23 iulie. Adoptarea de către Consiliu închide procedura. Regulamentul va fi publicat foarte curând în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Noi norme privind raportarea sustenabilității corporative: Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns marți, 21 iunie, la un acord politic provizoriu cu privire la Directiva privind raportarea sustenabilității corporative (CSDR), informează comunicatul oficial

Propunerea vizează remedierea deficiențelor normelor existente privind divulgarea informațiilor nefinanciare, care nu au fost de o calitate suficientă pentru a permite luarea în considerare în mod corespunzător de către investitori. Astfel de deficiențe împiedică tranziția către o economie durabilă.

„Acest acord este o veste excelentă pentru toți consumatorii europeni. Aceștia vor fi acum mai bine informați cu privire la impactul întreprinderilor asupra drepturilor omului. Acest lucru înseamnă mai multă transparență pentru cetățeni, consumatori și investitori. Aceasta înseamnă, de asemenea, mai multă lizibilitate și simplitate în informațiile furnizate de companii, care trebuie să-și joace pe deplin rolul lor în societate. Prin acest text, Europa se află în fruntea cursei internaționale către standarde, stabilind standarde înalte în conformitate cu ambițiile noastre sociale și de mediu”, a declarat Bruno le Maire, ministru francez al economiei.

Care sunt noile reguli?

Directiva privind raportarea sustenabilității corporative modifică directiva din 2014 privind raportarea nefinanciară. Aceasta introduce cerințe de raportare mai detaliate și garantează că marile companii sunt obligate să raporteze cu privire la aspecte legate de sustenabilitate, cum ar fi drepturile de mediu, drepturile sociale, drepturile omului și factorii de guvernanță.

CSRD introduce, de asemenea, o cerință de certificare pentru raportarea durabilității, precum și o accesibilitate îmbunătățită a informațiilor, impunând publicarea acestora într-o secțiune specială a rapoartelor de gestiune ale întreprinderilor.

Grupul consultativ european pentru raportarea financiară va fi responsabil pentru stabilirea standardelor europene, în urma consultanței tehnice oferite de o serie de agenții europene.

Cine va fi vizat de această directivă?

Normele UE privind informațiile nefinanciare se aplică marilor societăți de interes public cu peste 500 de angajați, precum și tuturor societăților mari și tuturor societăților cotate pe piețele reglementate. Aceste societăți sunt, de asemenea, responsabile de evaluarea informațiilor la nivelul filialelor lor.

Normele se aplică, de asemenea, IMM-urilor, ținând cont de caracteristicile lor specifice. IMM-urile vor avea posibilitatea de a renunța la aplicarea directivei în timpul unei perioade de tranziție, ceea ce înseamnă că vor fi scutite de aplicarea directivei până în 2028.

Pentru societățile din afara Europei, cerința de a furniza un raport de sustenabilitate se aplică tuturor societăților care generează o cifră de afaceri netă de 150 milioane euro în UE și care au cel puțin o filială sau sucursală în UE. Aceste societăți trebuie să prezinte un raport privind impactul lor asupra ESG, și anume impactul asupra mediului, social și asupra guvernanței, așa cum este definit în prezenta directivă.

Cine asigură calitatea raportării?

Raportarea trebuie să fie certificată de un auditor sau de un certificator independent acreditat. Pentru a se asigura că societățile respectă normele de raportare, un auditor sau un certificator independent trebuie să se asigure că informațiile privind dezvoltarea durabilă sunt conforme cu standardele de certificare adoptate de UE. Rapoartele societăților din afara Europei trebuie, de asemenea, să fie certificate, fie de un auditor european, fie de unul stabilit într-o țară terță.

De la ce dată se vor aplica normele?

Aplicarea regulamentului va avea loc în trei etape:

  • 1 ianuarie 2024 pentru societățile care fac deja obiectul directivei privind raportarea nefinanciară;
  • 1 ianuarie 2025 pentru societățile care nu fac în prezent obiectul directivei privind raportarea nefinanciară;
  • 1 ianuarie 2026 pentru IMM-urile cotate la bursă, instituțiile de credit mici și necomplexe și societățile de asigurare captive.          

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE îndeamnă la acțiuni suplimentare pentru protejarea jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

În contextul intensificării amenințărilor la adresa jurnaliștilor și, în consecință, al obstacolelor în calea libertății de exprimare și a libertății de informare, Consiliul UE a aprobat marți concluzii privind protecția și siguranța jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei, informează comunicatul oficial

Statele membre fac apel la Comisie să consolideze finanțarea jurnalismului independent și de investigație și să țină seama de siguranța online și de libertatea de exprimare a jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei în toate inițiativele relevante care decurg din strategia digitală a UE.

Consiliul recunoaște că mulți jurnaliști și alți profesioniști din domeniul mass-mediei nu sunt în măsură să lucreze liber și independent pretutindeni așa cum ar trebui. Potrivit unui raport al Consiliului Europei, numărul de cazuri semnalate privind amenințări grave la adresa siguranței jurnaliștilor și a libertății mass-mediei în Europa aproape s-a dublat față de 2016 (numărul cazurilor semnalate în 2021 a fost de 282).

În plus, pe lângă amenințările la adresa siguranței lor, și situația economică a jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei devine din ce în ce mai precară. Transformarea digitală, închiderea unei varietăți de canale mediatice și consecințele pandemiei au condus la o înrăutățire a insecurității economice a jurnaliștilor.

Învățare, acțiune internațională și sprijin pentru jurnaliști

În concluziile sale, Consiliul invită statele membre și Comisia, printre altele:

  • Să încurajeze învățarea pe tot parcursul vieții cu privire la protecția jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei pentru managerii de presă, autoritățile de aplicare a legii, judecători și alte părți interesate în cauză
  • Să se angajeze să facă eforturi pentru protecția jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei din întreaga lume în forurile multilaterale relevante, în relațiile bilaterale și în inițiativele internaționale
  • Să acorde sprijin – de exemplu, prin asistență profesională, financiară, socială sau juridică, – jurnaliștilor și profesioniștilor din domeniul mass-mediei independenți și exilați, în special din țări precum Ucraina, Belarus și Federația Rusă

Aceste concluzii aprobate marți fac parte dintr-un set mai larg de inițiative. La 16 septembrie 2021, Comisia a prezentat o recomandare care stabilește orientări adresate statelor membre pentru ca acestea să ia măsuri eficace, adecvate și proporționale pentru a asigura protecția, siguranța și capacitarea jurnaliștilor.

La 27 aprilie, Comisia a propus un proiect de lege a UE pentru a proteja jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului împotriva procedurilor judiciare abuzive (cunoscută sub denumirea de Directiva SLAPP). Nu în ultimul rând, Comisia plănuiește, de asemenea, să adopte o lege europeană privind libertatea mass-mediei, care intenționează să protejeze pluralismul și independența mass-mediei pe piața internă a UE.

Statele membre au convenit să facă schimb de bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor și să facă un bilanț al punerii în aplicare a concluziilor în 2025.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă l-au asigurat pe șeful diplomației sârbe de susținerea politică și tehnică a României pentru integrarea europeană a Serbiei

ROMÂNIA8 hours ago

SUA: Prin implementarea tehnologiei reactoarelor modulare mici, România este un partener exemplar în scopul comun pentru securitate transatlantică

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu Věra Jourová despre finalizarea „cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării „exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Maia Sandu, primul lider primit la Kiev de Zelenski după ce Ucraina și R. Moldova au devenit state candidate: Vom colabora pe calea de aderare la UE

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, conferință de presă cu omologul sârb: România acordă importanță creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, mai ales în contextul regional actual

NATO11 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

G711 hours ago

Liderii G7 au adoptat o declarație comună prin care asigură Ucraina că va fi în continuare sprijinită financiar și militar, amenințând Rusia cu sancțiuni

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg: Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

G712 hours ago

Boris Johnson, apel către liderii G7: Trebuie să punem capăt monopolului lui Putin asupra cerealelor, care duce la creșterea prețurilor la nivel mondial

NATO11 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO12 hours ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi5 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

Team2Share

Trending