Connect with us

INTERVIURI

VIDEO INTERVIU – Fostul șef al diplomației române, Teodor Baconschi: “Negăsirea unui consens politic cu privire la semnificația acestui val de refugiați conduce la creșterea euroscepticismului și chiar la naționalism”

Published

on

Fostul ministru de Externe și ambasador al României în Franța, Portugalia și Sfântul Scaun, Teodor Baconschi a fost invitatul CaleaEuropeana.ro, miercuri, începând cu ora 11.00, pentru un interviu LIVE prilejuit de cele mai recente evoluții de politică externă din vecinătatea apropiată a României, dar și a structurilor multilaterale în care Bucureștiul este ancorat – NATO și Uniunea Europeană.

În ceea ce privește proiectul european, Teodor Baconschi a declarat că este greu de comparat cel de la început, din anii ’50, în care existau numai 6 state, cu cel din 2016, ce reunește 28 de state, cu aproape tot atâtea limbi, identități naționale, fiind greu de atins un consens european.

”Condițiile din anii ’50 nu mai sunt valabile astăzi, în primul rând datorită crizei din 2008, mutațiilor socio-culturale și noilor tehnologii care au dat o voce celor care nu puteau fi auziți, ceea ce a condus la demitizarea treptată a clasei politice”, a mai declarat fosul ministru. Astăzi, ”Juncker nu mai poate fi văzut drept un mare lider” deoarece îl putem vedea mereu atacat, analizat din toate punctele de vedere.

”În cazul României, acesta a făcut un salt uriaș în ultimii 25 de ani. Dacă luăm drept exemplu filmele din anii ’90 vom observa că fondurile structurale au făcut din țara noastră un alt actor geopolitic, chiar dacă am rămas un stat de graniță, având în continuare tot felul de amenințări cu care ne confruntăm.”

Întrebat despre creștinătatea Europei, Teodor Baconschi a declarat faptul că Europa încă este un continent creștin, având 2000 de ani de cultură și patrimoniu, chiar dacă există anumite diferențe privind cultele, și anume cel catolic din sud, cel ortodox din est și cel protestant nordic. Așadarîn pofida faptului că în nord seculizarea este mai accentuată, nu putem vorbi despre o descreștinare a europenilor la nivel generalizat. Spre deosebire de continentul american, în Europa discursul creștin este mult mai puțin verbalizat.

În ceea ce privește criza refugiaților din prezent, Baconschi a apreciat că divizarea percepțiilor poate fi pusă pe seama colonianismului european din trecut, fiind persoane ce consideră că primirea acestora reprezintă o compensație morală pentru statele colonizate, iar altele ce o percep drept o invazie. Așadar, „trebuie să ne valorizăm trecutul și să acceptăm greșelile”, făcând aici referire la nazism și la ororile comise de adepții acestuia.

Totodată, „ancora proiectului European postbelic este una creștină deoarece părinții fondatori au creionat acest proiect colectiv într-o criză direct cu un creștinism trăit”.

Făcând referire la crizele din secolul actual, fostul ministru a trecut în revistă problemele celorlalte secole, pentru ca mai apoi să vorbească despre prezent: „Secolul XIX a fost unul al naționalismelor, secolul XX a fost dominat de cele două războaie civile europene, din fericire încheiate printr-o Pax Americana. Secolul XXI abia a început, dar putem observa că euroscepticismul crește, arhitectura europeană este mult prea grea datorită modului de redactare a directivelor, a jargonului folosit și a aquis-ului comunitar, dar nu trebuie să spunem că nu avem alternative.”

Aprofundând subiectul crizei refugiaților, Baconschi a reamintit despre lipsa consensului în această problematică: „ Negăsirea unui consens politic cu privire la semnificația acestui val de refugiați, conduce la creșterea euroscepticismului și chiar la naționalism”.

„Rata de absorbție a fondurilor europene trebuie să progreseze pentru a crește motorul dezvoltării europene și a convergenței, totodată trebuie ca în România să se formeze o elită pro-europeană, iar media sa își asume responsabilitatea de a relata realitățile europene din punct de vedere politic, cultural, intelectual, social. Altfel, riscăm să continuăm să facem parte etnic din UE, dar nu și cultural”, a mai declarat fostul ministru de externe cu privire la modalitățile prin intermediul cărora România poate progresa în viitor.

baconschi teodorÎntr-un context în care Europa este măcinată de importul fenomenului migraționist și de o reconfigurare a statutului Marii Britanii în interiorul proiectului european, transformându-se într-un spațiu concurent între multiple crize (solidaritate, securitate internă etc.), fostul șef al diplomației române a analizat cele mai importante provocări la care este supusă Uniunea Europeană, rolul și poziția României, dar și atribuțiile cu care elita românească și cea europeană pot fi împuternicite în eforturile actuale de refacere a încrederii și de a înclina balanța spre ceea ne unește și nu ceea ce ne divizează și ne fisurează coeziunea.

Totodată, Teodor Baconschi a abordat și chestiunea relației transatlantice, atât din perspectiva unei apropieri constante între NATO și Uniunea Europeană, cât și din orizontul particular al României, mai ales că țara noastră (actor relevant pentru flancul estic al securității euro-atlantice prin prisma sistemului anti-rachetă de la Deveselu sau cele două centre NATO inaugurate ca urmare a procesului de reasigurare strategică post-2014) parcurge importante momente: rezultate remarcabile în domeniul luptei împotriva corupției, proces demarat în ultimul deceniu, creștere economică importantă și consemnată și de Comisia Europeană, intensificarea bugetului pentru Apărare, demersuri pentru potențarea rolului strategic al Mării Negre pentru securitatea transatlantică și consolidarea Parteneriatului Strategic pentru secolul XXI dintre România și SUA, la a cărui declarație comună a președinților Traian Băsescu și Barack Obama au participat și șefii celor două diplomații de la acea vreme (2011), Teodor Baconschi, respectiv Hillary Clinton.

În același context, apropierea celor două momente exponențiale pentru viitorul României – aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire și președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene – au constituit o ocazie pentru a discuta importanța relațiilor inter-instituționale în România (Administrație Prezidențială-Guvern-Parlament), relația ales-alegător sau viitorul tinerilor români.

În calitate de autor al unui eseu actual pentru noul status al interacțiunilor sociale – Facebook. Fabrica de narcisism – Baconschi a vorbit pentru cititorii și următorii CaleaEuropeana.ro și despre raporturile conceptuale dintre individ și mulțime, respectiv individ și putere, într-o eră în care tehnologia redimensionează și dinamizează modul în care acționăm, ne comportăm și reacționăm în viața noastră de zi cu zi, fie că activăm în sfera publică sau privată.

Teodor Baconschi (născut la 14 februarie 1963 în București) este un antropolog religios, autor, diplomat, teolog, fost consilier prezidențial și ministru de externe al României între 23 decembrie 2009 – 23 ianuarie 2012. 

Este licenţiat în teologie ortodoxă (Bucureşti, 1985) şi doctor în istoria comparată a religiilor la Universitatea din Paris-Sorbona (magna cum laude, 1994). A parcurs, de asemenea, ciclul post-doctoral din cadrul “New Europe College” (Bucureşti).

În 1997, a optat pentru cariera diplomatică, fiind desemnat ca ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun, Ordinul Militar Suveran de Malta şi Republica San Marino. După încheierea mandatului (2001), a fost numit director general în Centrala M.A.E.

Între noiembrie 2002 şi ianuarie 2005, Teodor Baconschi a îndeplinit misiunea de ambasador al României în Republica Portugheză. La 21 ianuarie 2005 a fost numit secretar de stat pentru Afaceri Globale în M.A.E. în prezent, deţine gradul diplomatic de ministru plenipotenţiar.

La 21 ianuarie 2005 a fost numit Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe, însărcinat cu afaceri globale. La 26 octombrie 2006 a fost numit de președintele Traian Băsescu în în funcţia de consilier prezidenţial.

În 2007, Teodor Baconschi a fost numit pentru poziția de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Franceză, mandat pe care l-a încheiat o dată cu preluarea postului de ministru de Externe (2009-2012).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan: România a obținut o sumă istorică de fonduri UE pentru că Președintele și Guvernul au vorbit pe o singură voce

Published

on

© Facebook/ Siegfried Muresan

România a obținut o sumă istorică de bani de la UE și se bucură de credibilitate la nivel european datorită Președintelui și Guvernului care vorbesc pe o singură voce, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European și vicepreședinte al Partidului Popular European, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro

Siegfried Mureșan, în calitate de responsabil de negocierile bugetare cu privire la rezoluția Parlamentului European ca răspuns la acordul Consiliului European pe Bugetul Multianual al UE 2021 – 2027 și Pachetul de Redresare, a vorbit despre prioritățile popularilor europeni în raport cu acest subiect, precum și despre șansa de dezvoltare pe care o are România după ce a obținut o alocare de aproape 80 miliarde de euro pentru următorul exercițiu financiar. 

 

Amintim că cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU- NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Tot marți dimineață, președintele Klaus Iohannis a anunțat, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene. Șeful statului a spus că România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene, indicând construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică.

În acest context, Siegfired Mureșan a subliniat că România a obținut acum o sumă istoric de mare de fonduri europene pentru următorii ani datorită faptului că „Guvernul, miniștrii de resort, prim-ministrul și președintele au vorbit pe aceeași limbă, au tras în aceeași direcție”.

„Nu a mai existat situație în care președintele să dea o direcție oficială a statului român și miniștrii Guvernului, cum se întâmpla în timpul guvernării PSD, să vorbească pe persoană fizică, pe cont propriu, în afara liniei oficiale date acesta”, a adăugat acesta.

Mai mult, spune Mureșan, „datorită credibilității României în momentul de față, pe plan european, am obținut un rezultat foarte bun”. Prin urmare, „trebuie să absorbim acești bani, să îi punem la lucru”, dar pentru acest lucru „avem nevoie de o corelare între politica noastră la nivel european, la nivel național și la nivel local”, ceea ce înseamnă că primarii, Guvernul și nivelul european de reprezentare trebuie să aibă aceleași interese pentru ca lucrurile să nu se blocheze. 

De exemplu, menționează vicepreședintele PPE, în ultimii ani de zile, fondurile europene au venit acolo unde au existat președinți de consilii județene și primari competenți” datorită cărora „fața orașelor și a județelor s-a schimbat, lucrurile îmbunătățind-se foarte multe. Cu toate acestea, atenționează politicianul de la Bruxelles, au existat blocaje la marile proiecte de infrastructură, de investiții, amintind că „trei guverne PSD au depus un singur mare proiect de investiții la Bruxelles și anume, podul peste Dunăre de la Brăila”.

Siegfried Mureșan subliniază că „Uniunea Europeană ajută România acum mai mult decât oricând” prin aceste fonduri care sunt „mai multe decât am primit oricând in ultimii ani”, iar ajutorul este unul imediat, în contextul pandemiei de coronavirus, cât și pe termen lung, pe următorii șapte ani. În acest context, în care se pune accentul foarte mult pe solidaritate și unitate, România are datoria „de a se dezvolta bine” pentru a contribui la dezvoltarea Uniunii Europene în ansamblu. 

În ceea ce privește rezoluția Parlamentului European care vizează începerea negocierilor finale dintre Consiliu și Parlament pe bugetul UE pe următorii 7 ani, Siegried Mureșan, în calitate de coordonator privind redactarea documentului din partea grupului PPE, precizează că rezoluția „este foarte importantă fiindcă va fi adoptată cu majoritate largă și transmite un mesaj foarte puternic Consiliului”, pe care eurodeputații îl susțin în raport cu munca depusă pentru anvelopele naționale, însă își doresc creșterea bugetului la unele programe europene.

Din perspectiva grupului PPE, dar nu numai, Siegfried Mureșan menționează că alocări bugetare financiare sunt necesare pentru Programul Erasmus+, Programul European de Sănătate sau politica de migrație și azil, în special partea de securitate a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

De altfel, în ceea ce privește Programul European de Sănătate, vicepreședintele PPE susține că o alocare financiară mai mare ar fi în interesul României, cu precădere în contextul crizei sanitare generate de COVID-19 care a exacerbat neajunsurile sistemului național de sănătate.

„Este în interesul României. România este țara europeană care acordă cele mai puține fonduri europene pe cap de locuitor pentru sănătate. Așa a fost in ultimii ani și finanțarea sistemului medical este una din principalele sale probleme. Cu cât vom avea un fond de sănătate mai mare, cu atât este mai bine și pentru România. Bani din care vor putea fi construite spitale dacă e nevoie, modernizate spitalele existente, fiindcă am văzut acum pe durata pandemiei că se poate oricând să vină un al doilea val. Pentru a putea avea grijă de toate persoanele infectate avem nevoie de capacități mari în spitale și avem nevoie de capacități mari și pentru a evita intrarea într-o nouă perioadă de carantină. Dacă capacitățile in spitale sunt mici, oricând virusul se răspândește un pic, va trebui să reintram in carantină, căci dacă nu, spitalele ar fi suprasolicitate. De aceea, acest fond de sănătate este atât de important”, a explicat Siegfried Mureșan.

În ceea ce privește banii pentru protecția frontierelor externe ale UE, „o altă prioritate a grupul Partidului Popular European, acceptată de Parlamentul European”, eurodeputatul PNL a precizat că grupul din care face parte cere creșterea bugetului pentru că „un control bun al frontierei externe a UE înseamnă că putem tri în siguranță și ne putem mișsca liberi în interiorul UE, fără controale la frontierele interne dintre statele membre.

„Vedem că în vecinătatea noastră nu toate țările sunt sigure, nu toate țările sunt stabile. Vedem provocări din partea Turciei la adresa Ciprului, presiuni imigraționiste câteodată pe granița dintre Turcia și Grecia. Trebuie să întărim controlul frontierei externe a UE”, a mai explicat Siegfried Mureșan.

Ca atare, spune acesta, „poziția existentă de negociere între Parlament și Consiliu este una firească, intrăm într-o rundă finală de negocieri, la capătul căreia sunt sigur că vom adopta un buget bun pentru UE, per ansamblu, și repet, bun și pentru România, căci tot ceea ce s-a obținut pentru România până acum e bun obținut”.

 

Continue Reading

INTERVIURI

Președintele Parlamentului European, despre aderarea României la Schengen: “Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Parlamentului European a afirmat luni că este în interesul tuturor statelor membre și al instituțiilor UE ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue și ca toată Europa să poată beneficia de spațiul de liberă circulație.

“Cred că este interesul tuturor că acest proces să continue. După cum știți, sunt diferiți pași care trebuie îndepliniți și diferite evaluări care trebuie făcute constant. Desigur, sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European”, a spus David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

“Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli, răspunzând astfel unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, într-o rezoluție adoptată la 19 iunie, cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președintele Parlamentului European David Sassoli: Vom copleși cu datorii viitoarele generații. Dacă răspunsul UE nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Măsurile ce urmează a fi decise de statele membre și instituțiile UE pentru redresarea economică post-pandemie a Europei vor copleși cu datorii viitoarele generații, a avertizat luni președintele Parlamentului European, David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

Șeful co-legislativului european a solicitat statelor membre să asculte și să ia în considerare poziția exprimată de Parlamentul European, subliniind că “dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor“.

“Toată lumea depune eforturile sale maxime pentru a ajunge la un acord. Nu cred că avea sens să discutăm dacă nu aveam încredere unul în celălalt, că putem face acest lucru și cu putem ajunge la un rezultat bun. Însă, nimic nu poate fi luat de la sine. Cu siguranță, am încredere că vom ajunge la un rezultat pozitiv în cadrul acestui proces pentru că este în interesul tuturor. În mod special, dacă solicitările Parlamentului sunt ascultate, atunci cred că lucrurile ar fi mai ușoare”, a spus Sassoli, în interviul acordat pentru Konbini.com (Franța), T-online.de (Germania), TheJournal.ie (Irlanda), Open.online (Italia), CaleaEuropeană.ro (România) și HuffingtonPost.es (Spania).

Citiți și Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Președintele Parlamentului European urmează să poarte miercuri discuții cu cancelarul german Angela Merkel, în contextul în care aceasta prezintă în plenul de la Bruxelles prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE. De asemenea, Sassoli va participa la prima rundă de negocieri inter-instituționale alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, și cancelarul Angela Merkel în calitate de reprezentant al președinției rotative a Consiliului UE.

El a mai spus că este neclar cât timp vor dura aceste negocieri, mai ales în condițiile în care Comisia Europeană, Germania și Franța fac presiuni pentru un acord rapid asupra planului gigantic de 1.850 de miliarde de euro. Cu toate acestea, David Sassoli a spus că va reitera poziția Parlamentului European.

“Nu putem merge cu spatele, nu putem pune la îndoială sumele stabilite de planul Comisiei, trebuie să avem un calendar adecvat care să includă data exactă când resursele proprii vor intra în vigoare. Cu privire la CFM, vrem să discutăm câteva linii bugetare cu care nu suntem mulțumiți și mă refer la liniile bugetare privind cultura, Erasmus și cercetarea. Nu putem tăia bani în ce-i privește pe tineri, dacă vrem ca tinerii să fie viitorul Europei (…) Cu toții trebuie să facem un efort comun. Trebuie să spunem celorlalte instituții că noi vom copleși cu datorii viitoarele generații, fie că vorbim de împrumuturi sau de subvenții, asta se va întâmpla (…) Dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor (…) Dacă vom intra în datorii, dar nu oferim nimic care să construiască un viitor pentru generațiile tinere, atunci vom fura resurse de la generațiile tinere“, a avertizat președintele PE.

“Nu este suficient să ajungă la un acord în Consiliu pe instrumentul de redresare și pe bugetul multianual. Trebuie să vină în Parlament cu ele. Cred că este o idee bună să asculte Parlamentul. Cu cât ascultă mai mult Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să ajungă să ajungă la soluții. Cred că urmează săptămâni intense înaintea noastră. Vom lucra din greu și cred că Comisia a arătat că are abilități bune de ascultare. Ei vor să activeze articolul 324 din Tratat. Acest lucru transmite un semnal bun, de a începe dezbateri între instituții care să conducă la un rezultat bun. Cu cât vor asculta mai mult ce spune Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să găsim soluții“, a completat el.

Înaintea prezentării de către Germania a priorităților sale la cârma UE, David Sassoli a apreciat că ambițiile președinției semestriale germane sunt în deplin acord cu solicitările Parlamentului European. 

“Avem nevoie de o Europă care relansează toate economiile statelor membre și avem nevoie ca cetățenii să fie într-o poziție în care să poată ieși din această situație teribilă”, a afirmat acesta.

Pe de altă parte, David Sassoli a făcut un apel către președinția germană și către instituțiile UE să reducă diferențele dintre Nord și Sud.

“Am spus de multe ori că Europa va fi mai unită atunci când va reduce diferențele dintre Nord și Sud. (…) Dacă președinția germană și instituțiile UE acționează către această viziune, cred că vom putea spune că am atins obiectivele pe care ni le-am asumat la începutul lunii martie, când toată lumea a înțeles că fie Uniunea Europeană va fi întărită, fie se va prăbuși. Trebuie să continuăm să ne consolidăm Uniunea. În termeni practici, asta înseamnă să dăm Uniunii Europene noi instrumente. Putem aborda provocări globale numai dacă dăm Uniunii Europene noi puteri. De aceea, un proces de care nu am uitat și care va fi relansat de o manieră mai intensă este Conferința privind Viitorul Europei”, a mai precizat el.

De asemenea, David Sassoli a subliniat că este nevoie de o Europă mai independentă, mai rezilientă și mai autonomă în fața efectelor crizelor. “Dar pentru a face asta, trebuie să avem punctul nostru de vedere propriu. Trebuie să aducem înapoi în Europa mare parte din producția pe care am delegat-o altora. Pentru a face asta trebuie să reflectăm la cum putem fi un jucător pe scena internațională”, a mai spus el.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Președintele Parlamentului European a mai subliniat că este în interesul tuturor ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue, întrebat fiind de contextul unei posibile aderări a Bulgariei, României și Croației la spațiul de liberă circulație

Sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European. (…) Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending