Connect with us

INTERVIURI

VIDEO INTERVIU – Fostul șef al diplomației române, Teodor Baconschi: “Negăsirea unui consens politic cu privire la semnificația acestui val de refugiați conduce la creșterea euroscepticismului și chiar la naționalism”

Published

on

Fostul ministru de Externe și ambasador al României în Franța, Portugalia și Sfântul Scaun, Teodor Baconschi a fost invitatul CaleaEuropeana.ro, miercuri, începând cu ora 11.00, pentru un interviu LIVE prilejuit de cele mai recente evoluții de politică externă din vecinătatea apropiată a României, dar și a structurilor multilaterale în care Bucureștiul este ancorat – NATO și Uniunea Europeană.

În ceea ce privește proiectul european, Teodor Baconschi a declarat că este greu de comparat cel de la început, din anii ’50, în care existau numai 6 state, cu cel din 2016, ce reunește 28 de state, cu aproape tot atâtea limbi, identități naționale, fiind greu de atins un consens european.

”Condițiile din anii ’50 nu mai sunt valabile astăzi, în primul rând datorită crizei din 2008, mutațiilor socio-culturale și noilor tehnologii care au dat o voce celor care nu puteau fi auziți, ceea ce a condus la demitizarea treptată a clasei politice”, a mai declarat fosul ministru. Astăzi, ”Juncker nu mai poate fi văzut drept un mare lider” deoarece îl putem vedea mereu atacat, analizat din toate punctele de vedere.

”În cazul României, acesta a făcut un salt uriaș în ultimii 25 de ani. Dacă luăm drept exemplu filmele din anii ’90 vom observa că fondurile structurale au făcut din țara noastră un alt actor geopolitic, chiar dacă am rămas un stat de graniță, având în continuare tot felul de amenințări cu care ne confruntăm.”

Întrebat despre creștinătatea Europei, Teodor Baconschi a declarat faptul că Europa încă este un continent creștin, având 2000 de ani de cultură și patrimoniu, chiar dacă există anumite diferențe privind cultele, și anume cel catolic din sud, cel ortodox din est și cel protestant nordic. Așadarîn pofida faptului că în nord seculizarea este mai accentuată, nu putem vorbi despre o descreștinare a europenilor la nivel generalizat. Spre deosebire de continentul american, în Europa discursul creștin este mult mai puțin verbalizat.

În ceea ce privește criza refugiaților din prezent, Baconschi a apreciat că divizarea percepțiilor poate fi pusă pe seama colonianismului european din trecut, fiind persoane ce consideră că primirea acestora reprezintă o compensație morală pentru statele colonizate, iar altele ce o percep drept o invazie. Așadar, „trebuie să ne valorizăm trecutul și să acceptăm greșelile”, făcând aici referire la nazism și la ororile comise de adepții acestuia.

Totodată, „ancora proiectului European postbelic este una creștină deoarece părinții fondatori au creionat acest proiect colectiv într-o criză direct cu un creștinism trăit”.

Făcând referire la crizele din secolul actual, fostul ministru a trecut în revistă problemele celorlalte secole, pentru ca mai apoi să vorbească despre prezent: „Secolul XIX a fost unul al naționalismelor, secolul XX a fost dominat de cele două războaie civile europene, din fericire încheiate printr-o Pax Americana. Secolul XXI abia a început, dar putem observa că euroscepticismul crește, arhitectura europeană este mult prea grea datorită modului de redactare a directivelor, a jargonului folosit și a aquis-ului comunitar, dar nu trebuie să spunem că nu avem alternative.”

Aprofundând subiectul crizei refugiaților, Baconschi a reamintit despre lipsa consensului în această problematică: „ Negăsirea unui consens politic cu privire la semnificația acestui val de refugiați, conduce la creșterea euroscepticismului și chiar la naționalism”.

„Rata de absorbție a fondurilor europene trebuie să progreseze pentru a crește motorul dezvoltării europene și a convergenței, totodată trebuie ca în România să se formeze o elită pro-europeană, iar media sa își asume responsabilitatea de a relata realitățile europene din punct de vedere politic, cultural, intelectual, social. Altfel, riscăm să continuăm să facem parte etnic din UE, dar nu și cultural”, a mai declarat fostul ministru de externe cu privire la modalitățile prin intermediul cărora România poate progresa în viitor.

baconschi teodorÎntr-un context în care Europa este măcinată de importul fenomenului migraționist și de o reconfigurare a statutului Marii Britanii în interiorul proiectului european, transformându-se într-un spațiu concurent între multiple crize (solidaritate, securitate internă etc.), fostul șef al diplomației române a analizat cele mai importante provocări la care este supusă Uniunea Europeană, rolul și poziția României, dar și atribuțiile cu care elita românească și cea europeană pot fi împuternicite în eforturile actuale de refacere a încrederii și de a înclina balanța spre ceea ne unește și nu ceea ce ne divizează și ne fisurează coeziunea.

Totodată, Teodor Baconschi a abordat și chestiunea relației transatlantice, atât din perspectiva unei apropieri constante între NATO și Uniunea Europeană, cât și din orizontul particular al României, mai ales că țara noastră (actor relevant pentru flancul estic al securității euro-atlantice prin prisma sistemului anti-rachetă de la Deveselu sau cele două centre NATO inaugurate ca urmare a procesului de reasigurare strategică post-2014) parcurge importante momente: rezultate remarcabile în domeniul luptei împotriva corupției, proces demarat în ultimul deceniu, creștere economică importantă și consemnată și de Comisia Europeană, intensificarea bugetului pentru Apărare, demersuri pentru potențarea rolului strategic al Mării Negre pentru securitatea transatlantică și consolidarea Parteneriatului Strategic pentru secolul XXI dintre România și SUA, la a cărui declarație comună a președinților Traian Băsescu și Barack Obama au participat și șefii celor două diplomații de la acea vreme (2011), Teodor Baconschi, respectiv Hillary Clinton.

În același context, apropierea celor două momente exponențiale pentru viitorul României – aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire și președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene – au constituit o ocazie pentru a discuta importanța relațiilor inter-instituționale în România (Administrație Prezidențială-Guvern-Parlament), relația ales-alegător sau viitorul tinerilor români.

În calitate de autor al unui eseu actual pentru noul status al interacțiunilor sociale – Facebook. Fabrica de narcisism – Baconschi a vorbit pentru cititorii și următorii CaleaEuropeana.ro și despre raporturile conceptuale dintre individ și mulțime, respectiv individ și putere, într-o eră în care tehnologia redimensionează și dinamizează modul în care acționăm, ne comportăm și reacționăm în viața noastră de zi cu zi, fie că activăm în sfera publică sau privată.

Teodor Baconschi (născut la 14 februarie 1963 în București) este un antropolog religios, autor, diplomat, teolog, fost consilier prezidențial și ministru de externe al României între 23 decembrie 2009 – 23 ianuarie 2012. 

Este licenţiat în teologie ortodoxă (Bucureşti, 1985) şi doctor în istoria comparată a religiilor la Universitatea din Paris-Sorbona (magna cum laude, 1994). A parcurs, de asemenea, ciclul post-doctoral din cadrul “New Europe College” (Bucureşti).

În 1997, a optat pentru cariera diplomatică, fiind desemnat ca ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun, Ordinul Militar Suveran de Malta şi Republica San Marino. După încheierea mandatului (2001), a fost numit director general în Centrala M.A.E.

Între noiembrie 2002 şi ianuarie 2005, Teodor Baconschi a îndeplinit misiunea de ambasador al României în Republica Portugheză. La 21 ianuarie 2005 a fost numit secretar de stat pentru Afaceri Globale în M.A.E. în prezent, deţine gradul diplomatic de ministru plenipotenţiar.

La 21 ianuarie 2005 a fost numit Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe, însărcinat cu afaceri globale. La 26 octombrie 2006 a fost numit de președintele Traian Băsescu în în funcţia de consilier prezidenţial.

În 2007, Teodor Baconschi a fost numit pentru poziția de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Franceză, mandat pe care l-a încheiat o dată cu preluarea postului de ministru de Externe (2009-2012).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERVIURI

Secretarul general al PPE, Antonio López-Istúriz: România nu mai poate rămâne în afara Schengen. Este o situație inacceptabilă pe care PPE va lupta să o schimbe și vom susține orice măsuri ia premierul Orban în acest sens

Published

on

Partidul Popular European (PPE) și grupul din Parlamentul European vor susține pe deplin orice măsuri luate de premierul Ludovic Orban în ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen și vor continua să ceară celor care sunt responsabili de soluționarea acestei probleme, cum ar fi Franța și Olanda, să ofere cetățenilor români acces la dreptul la liberă circulație pe care îl merită și pentru care s-au sacrificat, este mesajul transmis de secretarul general al PPE, Antonio López-Istúriz White, în urma întâlnirii cu șeful guvernului român, în ultima și cea de-a treia zi a vizitei la instituțiile Uniunii Europene.

Această declarație a fost făcută în legătură cu sprijinul pe care PPE, cea mai mare familie politică din Europa, este dispusă să-l ofere conducerii din Româia în rezolvarea uneia dintre cele mai presante probleme de pe agenda națională la treisprezece ani de la aderarea la UE și face parte dintr-un interviu acordat caleaeuropeana.ro.

Detalii despre întâlnirea dintre secretarul general al PPE și despre impresia generală pozitivă pe care a făcut-o vizita oportună la Bruxelles a prim-ministrului liberal asupra șefilor instituțiilor UE și membrilor Parlamentului European au fost, de asemenea, oferite corespondentului caleaeuropeana.ro la Bruxelles. De asemenea, s-a discutat și despre așteptările PPE din partea guvernului român.

Calea Europeană: Mulțumesc foarte mult, domnule secretar general, pentru că ați acceptat acest interviu, având în vedere că tocmai ați terminat întâlnirea cu premierul Ludovic Orban, în cea de-a treia zi a vizitei sale oficiale la Bruxelles. Cum a fost întâlnirea?

Antonio López-Istúriz White: Cred că este o ocazie bună pentru un politician ca Ludovic Orban, pe care îl cunosc de câțiva ani, să-și construiască un profil aici la Bruxelles. El a fost primit nu numai ca prieten, ci și ca un reprezentant de încredere al României de către comisari, președintele Comisiei, și în acest context aș putea cita cuvintele lui David Sassoli, președintele Parlamentului European care a spus despre vizită că ”Ludovic Orban și noul guvern aduc o nouă speranță pentru relațiile dintre România și UE , din păcate, după episodul negativ de anul trecut, când comisarul român desemnat nu a trecut testul care a demonstrat că guvernul de atunci era nu în linie cu realitatea UE ”. Lucrurile se schimbă și cred că este bine ca România să aibă un guvern care să fie în concordanță cu instituțiile europene. Aici, în PPE, suntem foarte bucuroși, îl cunoaștem pe Ludovic Orban, precum și pe președintele Klaus Iohannis și cred că acest cuplu va reprezenta abordarea europeană de care are atât de multă nevoie România. Nu putem scăpa de momentele dificile care urmează în ceea ce privește relațiile sociale și economice dintre România și UE, dar trebuie să facem tot posibilul. Mai exact, în PPE avem întotdeauna în vedere diaspora românească din toate țările europene. Sunt spaniol, foarte dedicat celor 1 milion de compatrioți români care trăiesc în țara mea, o poveste de succes a integrării, de altfel și care cred că ar trebui să continue așa. Sper că actualul guvern spaniol va contribui la asta, așa cum au făcut-o guvernele anterioare.

Calea Europeană: Domnul Orban a anunțat public obiectivele vizitei sale la instituțiile UE în cadrul reuniunii pe care a avut-o în Grupul PPE din Parlament, iar printre ele au existat mai multe obiective naționale și politice, care încă trebuie atinse după 13 ani de la intrarea în UE: aderarea la Schengen și ridicarea CVM. Cum poate PPE să ofere ajutor guvernului de aceeași culoare politică din România, precum și președintelui Iohannis, care tocmai a fost reînvestit pentru un al doilea mandat? Există multe așteptări din partea românilor față de PPE și, mai ales, față de PNL.

Antonio López-Istúriz White: Aceste așteptări sunt pe mâini bune. PPE a fost întotdeauna vocal și a susținut integrarea României în Spațiul Schengen. Toți cei din grupul nostru, chiar și cei din țările membre în care subiectul aderării la Schengen este mai problematic, s-au declarat în favoarea aderării României. Există țări în care guvernul nu este PPE, cum ar fi Franța, Țările de Jos, iar acolo ne facem datoria de a vorbi cu Macron sau Rutte în numele cetățenilor români pentru a avea libertatea de mișcare pe care o merită și pentru care au sacrificat multe. Este timpul ca toată lumea să își asume responsabilitatea acum și în PPE am făcut acest lucru. Acest lucru l-a cerut și Ludovic Orban la Bruxelles, iar PPE va rămâne în spatele acestui guvern, întrucât am susținut și alte guverne înainte, inclusiv al social-democraților, când a venit vorba despre Schengen. Nu facem diferențe în acest sens. Prin urmare, îi rog pe cei care au și o responsabilitate în acest sens, președintele Macron și premierul Rutte, să își facă partea și să fie vocali, deoarece România nu mai poate rămâne în afara Schengen. Aceasta este o situație inacceptabilă pentru care PPE va lupta să o schimbe și vom susține orice măsuri ia premierul Orban în acest sens.

Calea Europeană: În România vorbim despre ceea ce Bruxelles-ul ne poate oferi ca cetățeni, adică bunăstare în general, dar există și așteptări pe care trebuie să le îndeplinim. Deci, ce așteptări are PPE de la guvernul premierului Orban?

Antonio López-Istúriz White: În primul rând, delegația română din Grupul PPE este una dintre cele mai mari și plină de oameni activi. Lista întocmită este remarcabilă, iar profesionalismul multora dintre colegii mei din PNL este și el remarcabil. Acest lucru va servi nu numai guvernului român, ci și cetățenilor. România are multă influență în grup datorită dimensiunii acestei delegații și unii dintre noi suntem foarte bucuroși că este așa. În al doilea rând, intervine problema așteptărilor de la dvs. ca țară și este vorba despre un lucru pe care îl cerem fiecărei țări: să nu cădem niciodată în capcana populismului și a gândirii negative despre UE. Atât România, cât și Spania, de unde vin, împărtășesc sprijinul și entuziasmul pentru proiectul european, deoarece știm că este parte a soluției la unele dintre problemele deosebite pe care le-am avut în trecut din diferite motive. Trebuie să facem performanță în interiorul UE și să fim un exemplu. Spania a început ca membru slab al UE în 1986 și astăzi este a patra putere ca mărime din interiorul UE și cred că și România poate realiza acest lucru, dar trebuie să o facă cu sprijinul unui guvern serios și responsabil, cum cred că este cazul acum.

Antonio López-Istúriz White este un politician spaniol și membru al Parlamentului European din Spania. Este membru al Partidului Popular, membru al Partidului Popular European. El ocupă funcția de secretar general al Partidului Popular European din martie 2002.

Continue Reading

ENGLISH

EPP Secretary General Antonio López-Istúriz: Romania can no longer stay outside Schengen. This is an unacceptable situation that the EPP will fight to change and we will support whatever measures Prime Minister Orban takes in this sense

Published

on

© Ludovic Orban/Facebook

The European People’s Party (EPP) and the group in the European Parliament will stand in full support of whatever measures Prime Minister Ludovic Orban takes regarding Romania’s accession to Schengen and will continue to ask those who are also responsible of solving this matter, such as France and the Netherlands, to give Romanian citizens access to the right of free movement they deserve and for which they sacrificed themselves, is the message conveyed by the EPP Secretary General Antonio López-Istúriz White following the meeting with the head of the Romanian government, on the latter’s third and final day of visit to the European Union institutions. 

This statement was made with regard to the support the EPP, the largest political family in Europe, is willing to give to the Romanian leadership in solving one of the most pressing issues on the national agenda thirteen years after the accession to the EU and it comes as part of an interview given to caleaeuropeana.ro

Insights about the meeting between the EPP Secretary General and the overall positive impression the timely visit to Brussels of the liberal prime minister had made on the heads of the EU institutions and the members of the European Parliament were also given to the caleaeuropeana.ro correspondent in Brussels. Also, talk on the EPP’s expectations from the Romanian government was also made. 

Calea Europeană: Thank you so much, Mr. Secretary General, for accepting this interview as you have just finished your meeting with prime minister Ludovic Orban, on his third day of his official visit in Brussels. How was the meeting?

 

Antonio López-Istúriz White: I think it is a good occasion for a politician like Ludovic Orban, who I have known for several years, to build a profile here in Brussels. He has been received not only as a friend, but also as a trusted representative of Romania by commissioners, the president of the Commission, and in this context I could cite the words of David Sassoli, the president of the European Parliament who said about the visit that ”Ludovic Orban and the new government bring new hope for the relations between Romania and the EU after, unfortunately, the bad episode of last year when the Romanian commissioner-designate did not pass the test which demonstrated that the government at that time was not in line with the EU reality”. Things are changing and I think it is good for Romania to have a government that really is in line with the European institutions. Here in the EPP are very happy about it, we know Ludovic Orban as well as president Klaus Iohannis and I think the couple is going to represent this European approach that Romania so much needs. We cannot escape the difficult moments lying ahead regarding the social and economic relations between Romania and the EU but we have to do our best. Specifically, in the EPP we always have in mind the Romanian diaspora in all the European countries. I am, as a Spaniard, very dedicated to the 1 million of your compatriots living in my country, which is a successful story of integration, and I believe it should continue like this. I hope that the current Spanish government will help with this like the previous governments have done it. 

Calea Europeană: Mr. Orban publicly announced the objectives of his visit to the EU institutions at the meeting he had in the EPP Group in the Parliament and among them there were several national and political objectives that still have to be achieved 13 years after becoming members of the EU: accession to Schengen and lifting of the CVM. How can the EPP provide help for the government of the same political colour in Romania, and as well as to president Iohannis, who has just been reinvested for a second mandate? There are a lot of expectations from Romanians towards the EPP and, especially, towards PNL. 

Antonio López-Istúriz White: These expectations are in good hands. The EPP has always been vocal and supportive regarding the integration of Romania in the Schengen Area. Everyone in our group, even those from member countries where the accession to Schengen is more problematic, were declared in favour of Romania joining. There are countries where the government is not EPP, such as France, the Netherlands, where we are doing our part of talking to Macron or Rutte on behalf of the Romanian citizens to have the freedom of movement which they deserve and for which they have sacrificed a lot. It is now time for everybody to take responsibility and in the EPP we have done so. This is what Ludovic Orban has been asking in Brussels and the EPP will stand behind in full support of this government as we have been supportive of other governments before, including the social-democrats, when it came to Schengen. We do not do differences about it. So I ask those who also have a responsibility on this, president Macron and prime minister Rutte, to do their part and be vocal because Romania can no longer stay outside Schengen. This is an unacceptable situation that the EPP will fight to change and we will support whatever measures prime minister Orban takes in this sense. 

Calea Europeană: In Romania we talk about what Brussels can bring for us, which generally is welfare, but there are also expectations that we must meet. So what expectations has the EPP from prime minister Orban’s government?

Antonio López-Istúriz White:  First, the Romanian delegation in the EPP Group is one of the largest and full of active people.  The list that was made is outstanding and the professionalism of many of my colleagues form PNL is outstanding. This will be much needed not only for the Romanian government, but also for the citizens. Romania has a lot of influence in the group thanks to the size of this delegation and some of us are very happy about it. Second, it is the question of expectations from you as a country and it is something we ask of every country: never to fall into the trap of populism and negative thinking about the EU. Both Romania and Spain, where I come from, share the support and enthusiasm for the European project because we know it is part of the solution to some of the outstanding problems that we had in the pas for different reasons. We have to perform inside the EU and be an example. Spain started as a weak member of the EU in 1986 and today it is the fourth largest power  inside the EU and I think that Romania can as well achieve this but it has to do it with the backing of a serious and responsible government which I believe is now the case.

Antonio López-Istúriz White is a Spanish politician and Member of the European Parliament from Spain. He is a member of the People’s Party, member party of the European People’s Party. He has served as the Secretary General of the European People’s Party since March 2002.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Gheorghe Falcă: ”Prin propunerea președinției finlandeze pentru viitorul buget al UE, nici măcar Pactul Ecologic European nu poate fi implementat”

Published

on

© Calea Europeana

Corespondență din Strasbourg – Diana Zaim

În cadrul utimei sesiuni plenare din acest an, deputații europeni reuniți la Strasbourg, au dezbătut ultimele subiecte aflate pe agenda 2019, începând cu dezbaterea care a comemorat Revoluția Română din decembrie 1989.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, membru în cea mai mare familie politică a Parlamentului European, a declarat în interviul acrodat corespondentului CaleaEuropean.ro, că ”libertatea din 1989 a fost generată de mișcările din Timișoara, dar și de influența Statelor Unite al Americii”. 

Totodată, eurodeputatul liberal a salutat decizia președintelui american, Donald Trump, de a trimite o placă la Timișoara prin noul ambasador al SUA la București, pentru comemorarea a 30 de ani de la Revoluția Română: ”Este un gest fantastic și arată că America a fost mereu lângă poprul român”. 

Menționăm că rezoluția pe care Parlamentul European o va adopta în premieră în privința Revoluției Române din decembrie 1989 solicită statului român să și intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului pe care o consideră ”o necesitate absolută pentru români, România, Europa și Uniunea Europeană”, criticând faptul că statul român a tergiversat într-un mod care nu era necesar elucidarea și punerea la dispoziție a adevărului.

Citiți și: DOCUMENT Rezoluția privind Revoluția Română din 1989: Parlamentul European cere statului român să intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului Revoluției

În cadrul interviului, Gheorghe Falcă a făcut referire și la viitorul buget al Uniunii Europene, acesta fiind un subiect sensbil pentru instituțiile europene care gestionează negocierile pentru finalizarea noului cadru financiar multianual.

Potrivit deputatului român, prin propunerea de buget făcută de președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene, nici măcar Pactul Ecologic European nu poate fi implentat”.

”Președinția finlandeză nu a urmat coordonatele președinției române pentru bugetul Uniunii Europene, ceea ce arată că România a fost pe un parcurs foarte bun cu discuții în privința repartițiilor pe marile direcții bugetare. Finlanda a încercat să schimbe tendințele și atunci s-a luat o decizie pentru a urgenta finalizarea, și astfel negocierea va fi preluată de către Comisie. Propunerea Parlamentului European este avantajoasă pentru fiecare stat membru, în contextul în care statele membre care contribuie cu mai mult vor fi active într-o piață în care Marea Britanie o să intre cu reglementare.”

În contextul în care alegerile britanice din 12 decembrie arată că Acordul de ieșire al Marii Britanii din Uniunea Europeană ar urma să se finalizeze, eurodeputatul Gheorghe Falcă a menționat că: Era mai logic ca acel acord de ieșire negociat de politicieni să fie prezentat cetățenilor și tot cetățenii  să cunoască punctele bune sau mai puțin bune, si nu un referendum cu da sau nu.”

”Uniunea Europeana nu înseamnă Europa, însă Uniunea Europeană este o structură foarte frumoasă și bine gândită și este foart bine ca în jurul acestor valori europene să vină cât mai multe state”, a mai adăugat acesta.

Referitor la viitorul Premiu Charlemagne pe care îl va primi președintele Klaus Iohannis  pentru promovarea ideii europene, eurodeputatul liberal a subliniat că președintele prin Premiul Charlemagne primește cea mai mare distincție a Uniunii Europene, fiind cea mai mare cinste adusă unui om politic din România și unui popor. ”El a primit această distincție, pentru că aproape de unul singur a reușit să țină România în direcția europeană.”

Citiți și: Klaus Iohannis intră în galeria marilor oameni de stat din Europa: Va primi Premiul Carol cel Mare pentru contribuția sa la proiectul european

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending