Connect with us

EVENIMENTE

VIDEO Institutul de Studii Populare (ISP) și Fundația Hanns Seidel au organizat dezbaterea publică “Mecanismele cenzurii în perioada comunistă”. Emilia Șercan: Era interzis să se vorbească despre frig, mâncare, carne

Published

on

Fundația Hanns Seidel și Institutul de Studii Populare – fundația oficială a Partidului Național Liberal au organizat miercuri, 29 aprilie, ora 17:00, in București, la sediul Institutului de Studii Populare din Str. Alecu Russo nr. 13-19, et. 1, ap. 3, dezbaterea publică “Mecanismele cenzurii în perioada comunistă”.

isp 2

Emilia Șercan, autoarea volumului “Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă”: 

-Este o carte care nu vorbește atât despre cenzură, ci despre control. În perioada comunistă 1945-1989, forma cea mai puternică de control a presei nu a fost cenzura, ca sens de oprire a unei informații sau idei, ci controlul. Controlul a avut multiple forme și care a dus la controlul minților, controlul oamenilor. 

-Eu am identificat, în perioada în care am făcut cercetarea pentru această carte, timp de aproape 4 ani de zile, mai multe forme de control: controlul politico-ideologic (cel mai puternic), controlul instituțional, controlul juridic, controlul informațional (…) Cartea vorbește despre ansamblul acestor mijloace de cenzură.

– Greșelile de tipar duceau la anchete ale Securității, care făcea parte din controlul instituțional; au fost deschise dosare de urmărire informativă de la redactor la culegătorul de litere.

– A existat și o perioadă în care s-a instituit ”bun de culoare”, după un incident considerat foarte grav în anii 80 (n.r. în două ziare au apărut imagini care aveau preoponderent culorile steagului maghiar). Absurdul perioadei este mult mai mult de atât, afost dus la extrem, au fost eliminate cuvinte precum ”moș”, ”babă”, ”cimitir”, ”cruce”, cele care se considerau că puteau aduce aminte soților Ceaușescu că sunt muritori.

– Era interzis să se vorbească despre frig, mâncare, carne.

Valeriu Stoica, Fondatorul Institutului de Studii Populare (ISP): 

– După ce am citit cartea, i-aș schimba titlul. I-aș spune ”Cultul minciunii”, pentru că am văzut că există o relație specifică între secret, adevăr și minciună, așa cum această relație este scoasă la lumină de investigația dumneavostră.

– Secretul asta înseamnă, să nu spui anumite lucruri care sunt adevărate, deci între secret și adevăr există o relație. A ascunde o parte de adevăr înseamnă a minți. 

– Această contrucție elaborată a cenzurii în presa comunistă a făcut ca părți tot mai mari de adevăr să fie ținute în secret, ca la final niciun adevăr nu mai era spus. În acel moment începe domnia minciunii. 

– Sistemul comunist din România a desființat treptat adevărul, mai întâi despre ceea ce se întâmpla în prezentul de atunci, apoi despre trecutul pe care istoria îl conservase într-un fel sau altul și apoi urma o mare minciună despre viitor.

– Singurul adevăr care mai putea fi afirmat era cel de la anunțurile mortuare.

– Tehnica denigrării a supraviețuit, în presă, și după 1989. Să sperăm că nu vom mai vedea asemenea practici.

Andrei Muraru, fost Președinte Executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, a amintit că în perioada 1944- 1948 a existat o campanie de epurare a cărților.

– S-a spus că această cenzură a fost inventată de regimurile totalitare, lucru care poate fi demontat prin contexte istorice mult mai laxate. Alte instituții au practicat cenzura înaintea regimului totalitarist, spre exemplu în controlul canonic.

 – Istoricii au fost cei mai afectați de cenzură pentru că cel mai imprevizibil într-o societate totalitară este trecutul. A face analize asupra trecutului era foarte dificil în acea perioadă, a fost o piatră de încercare.

– Un mit se referă că cenzura se referă la ce spui și la ce scrii. Evident, cenzura de referă și la ce citești, mă refer de exemplu, la procesul de epurare a cărților, din 1944-1948, care a avut drept scop inițial curățirea bibliotecilor publice de cărți produse de vechiul regim, cu caracter legionar, xenofob, șovin șamd. Dar s-au făcut abuzuri, s-au ars manuscrise din secolul XVII. În 1950, de la Biblioteca Central Universitară din Cluj au fost eliminate peste 4000 de titluri.

Mihai Coman, coordonator al colecției media din cadrul Polirom:

– În dialectica sistemelor totalitare există un teatru al minciunii și multe elemente de rezistență. Noi nu am studiat, au trecut 25 de ani, dar nu am studiat rezistența.

-Au existat spații publice în comunism, erau micro-spații publice, în familie, prieteni. Dezbaterea politică nu a dispărut, ba din contră, pentru că se discuta de plăcerea de a se discuta fără a fi vreo acțiune după. Era spațiul public perfect, fragmentat dar perfect. 

– Existau și ”portițe”, niciun sistem totalitar nu controlează totul. 

VIDEO 1:

VIDEO 2:


VIDEO 3:

VIDEO 4:

Preluarea materialului se va realiza doar cu menționarea sursei – CaleaEuropeana.ro

Emilia Şercan este jurnalist de investigaţii şi lector la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti. A început să lucreze în presa locală în 1996, iar din 2000, activează în presa centrală. A lucrat pentru Curierul Naţional, Evenimentul Zilei și grupul de presă Realitatea-Caţavencu. A elaborat o teză de doctorat pe tema cenzurii publicată cu titlul “Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă”, cu o prefaţă de Mihai Coman, la Editura Polirom. De asemenea, a fost lector de comunicare pentru două școli de comunicare ale Institutului de Studii Populare.

Dan-Andrei Muraru este un istoric român, fost Președinte Executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România în perioada 2012-2014, în prezent consilier prezidențial.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EVENIMENTE

Comitetul European al Regiunilor, autoritățile locale din Alba Iulia și Calea Europeană organizează un dialog cu cetățenii dedicat digitalizării și oportunităților smart city (LIVE, 20 februarie, ora 11:00)

Published

on

Comitetul European al Regiunilor (CoR), Delegația Națională a României la CoR, și platforma CaleaEuropeană.ro organizează, cu sprijinul Consiliului Județean Alba, al Primăriei Municipiului Alba Iulia și al Centrului de Informare al Centrului Europe Direct Alba Iulia, și în parteneriat cu Biroul Parlamentului European în România, un dialog local ce vizează stimularea conceptului de implicare locală pentru viitorul Europei, construit sub forma unei platforme de dialog, între autorități și cetățeni ca beneficiari, cu privire la rolul digitalizării și al noilor tehnologii în dezvoltarea oportunităților de conectivitate și smart city în Uniunea Europeană, la nivel local și regional.

Dialogul local, „Noile tehnologii și digitalizarea: oportunități smart city & connectivity”, are loc miercuri, 20 februarie, la Muzeul Principia din Alba Iulia, cu începere de la ora 11:00. Evenimentul este transmis LIVE pe CaleaEuropeană.ro și moderat de directorul publicației, jurnalistul Dan Cărbunaru.

La dialogul cu cetățenii de la Alba Iulia vor lua parte Robert Negoiță, Președinte al Delegației Naționale a României la Comitetul European al Regiunilor, Primar al Sectorului 3 din București (PES, RO); Ion Dumitrel, Președinte al Consiliului Județean Alba, membru supleant al Delegației Naționale a României la Comitetul European al Regiunilor (PPE, RO); Mircea Hava, Primar al Municipiului Alba Iulia; și Nicolaie Moldovan, City Manager al Municipiului Alba Iulia.

Dezbaterea face parte din serie de evenimente organizate sub egida noii inițiative CoR – Future of Europeși are loc și în contextul în care România va găzdui, în perioada 14-15 martie 2019 la București, Summit-ul Autorităților Locale și Regionale din Uniunea Europeană, evenimentul având loc în contextul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Acest dialog local se înscrie, totodată, și în rândul campaniei de conștientizare privind alegerile europene din 23-26 mai 2019 (www.dedataastavotez.eu), ce vor avea loc la 40 de ani distanță de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European.

Comitetul European al Regiunilor invită cetățenii români să își exprime opinia privind viitorul Europei (click pe imagine)

În contextul desfășurării inițiativei „Reflectând asupra Europei”, Comitetul European al Regiunilor a lansat un sondaj privind principalele probleme pe care cetățenii le identifică în orașul și regiunea în care trăiesc. Până în prezent, peste 22.000 cetățeni europeni au completat sondajul, în timp ce mai mult de 1.000 dintre aceștia provin din România.

Atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în România, șomajul, politicile pentru tineret și mobilitatea și transportul public sunt considerate principalele trei probleme la nivel local și regional.

În România, cele trei probleme menționate au fost clasificate astfel de către cetățeni: 27% dintre ei consideră că mobilitatea și transportul public este principala problemă la nivel local și regional, 24% politicile pentru tineret și 23% șomajul.

Românii se bazează pe Uniunea Europeană și pe o implicare locală pentru construirea Viitorului Europei

Întrebați pe ce nivel politic consideră că se pot baza cel mai mult, cetățenii români acordă o 82% încredere Uniunii Europene (60%) și nivelului local (22%) pentru a identifica soluții și pentru a le oferi siguranță și prosperitate. 8% dintre români se bazează pe nivelul autorităților regionale și 10% pe nivelul autorităților guvernamentale. În acest context, însăși percepția publică favorizează necesitatea unui dialog bazat pe angajament local și pe discuții cu tematici europene pentru definirea Viitorului Europei.

Continue Reading

EVENIMENTE

Comisarul european pentru Comerț Cecilia Malmstrom și ministrul pentru Mediul de Afaceri Ștefan Oprea, în dialog cu cetățenii privind relațiile comerciale ale UE (21 februarie, ora 16.10)

Published

on

Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează joi, 21 februarie, un dialog cu cetățenii despre relațiile comerciale ale Uniunii Europene cu Cecilia Malmstrom, comisarul european pentru Comerț, și Ștefan-Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Dezbaterea va avea loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București, strada Boteanu, nr. 1, între orele 16.10 și 17.40.

Cei interesați să participe la eveniment sunt rugați să completeze următorul formular până cel târziu 21 februarie, ora 12.00: https://ec.europa.eu/eusurvey/runner/malmstrom-bucuresti.

Participarea la dialog se poate face și online, prin intermediul rețelelor sociale Facebook și Twitter, folosind #Eudialogues și #FutureOfEurope.

Potrivit organizatorilor, din motive de securitate, accesul în sală se va face între orele 15:00-16.00.

Continue Reading

EVENIMENTE

VIDEO. ,,Locul și Rolul elitelor în conducerea statelor democratice” Conferință organizată, la București, de Marea Lojă Națională din România, în cadrul seriei de conferințe și dezbateri “Viitorul României”

Published

on

Marti, 22 ianuarie, ora 18:00, a avut loc conferința cu tema ,,Locul și Rolul elitelor în conducerea statelor democratice. ” din seria seria de dezbateri “Viitorul României” lansată de Marea Lojă Națională din România. Evenimentul se desfășoară în Pentagon Events.

Lectorii prezenți în această seară sunt dl. Academician Mugur Isărescu (Guvernatorul BNR), dl. Academician Ioan-Aurel Pop (Președintele Academiei Romane), dl. Deputat Sorin Câmpeanu (Președintele Consiliului Național al Rectorilor din România), dl. Horia Alexandrescu, jurnalist. Moderator: dl. Alecu Racoviceanu.

Partea I

Partea a II-a

Partea a III-a

,,Eu cred că a fi patriot trebuie să întelegi în primul rând interesele țării tale (ale României) și să îți dai seama dacă direcția în care mergi este bună, eu zic că direcția Europei este bună pentru România, nu avem alta. Și bineînțeles, înțelegând ce se întâmplă și în Europa. Democrația pune în prim-plan rolul maselor, fiecare având drepturi egale în fața legilor și șanse egale de afirmare. Dar fenomenul care împinge înainte mulțimile cu idei și cu forțe de exemplu îl consitutie elitele.”, a menționat Mugur Isărescu în discursul său.

,,De cate ori României i-a mers bine, am avut elite bune în fruntea noastră și de câte ori au fost momente fundamentele în istoria acestui popor, elitele s-au unit pentru binele poporului. Cu elite proaste poporul poate să fie amăgit. Elitele și poporul trebuie să intre în sintonie, să țină seamă unii de alții. Poporul acesta când a avut elite, a exercitat cu forță menirea lui în Europa. În ultimii ani pare că ne-am rătăcit și pare că nu ne mai amintim acest lucru, de aceea pentru a reînvia forțele acestui popor e absolută nevoie de elite bune.”, a menționat Academicianul Ioan-Aurel Pop (Președintele Academiei Romane) în discursul său.

,,Într-un sistem de educație care deși se află în suferință produce încă elite, care elite însă se pierd. Este normal să se orienteze către societăți care răspund mai bine așteptărilor lor personale și profesioanle. Voi fi întotdeauna un susținător al libertății de mișcare. Este de datoria noastră sa creăm în România acele condiții care să facă din ,,a ramâne” în România o alternativă viabilă pentru tinerii noștri cei mai buni. Rolul elitelor dincolo de acela clasic care a fost amintit si susținut pe larg, este acela de a promova bunul simț și responsabilitatea, este acela de a susține un sistem de educație, pentru că altfel, mă tem la viitorul acestei țări. Elitele au un rol esențial. Țara va progresa prin creșterea mediei performanței.”, a menționat Sorin Câmpeanu (Președintele Consiliului Național al Rectorilor din România) în discursul său.

Context:

Societățile moderne sunt rodul unor viziuni generate de elitele acestora. Care sunt formele de implicare in societate a elitelor? Cum pot fi acestea recunoscute si in ce formula optima isi pot asuma rol activ in leadership-ul national?

Pentru a facilita clarificarea unor aspecte privind probleme majore care preocupă România de azi, Marea Lojă Națională din România organizează o serie de conferinte si dezbateri, într-un larg cadru, cu implicarea societății civile și a factorilor interesați.

Printre participanții invitați la dezbateri se vor număra personalitati din mediul academic, universitar, cultural, bancar, diplomatic si politic. Prin acest ciclu de conferințe, societatea civilă va putea contribui la clarificarea aspectelor insuficient explicate, într-o perioadă care generează nevoia de a contura o viziune unitară și coerentă privind dezvoltarea României.

Tematicile alese reprezinta repere ale interesului manifestat de mass-media si publicul larg, dar si resurse de dezvoltare pentru viitorul tarii noastre. Urmarind nevoia de normalitate si viziune strategica in abordarea unor astfel de repere, initiativa isi propune sa reuneasca lideri de opinie si exponenti ai zonelor de expertiza vizate, astfel incat proiectia rezultata sa ofere atat oportunitatea unei dezbateri reale pe teme concrete, dar si solutii pentru evitarea unor confuzii sau distorsionari ale situatiei reale ori ale solutiilor de care Romania are nevoie in aceasta perioada.

Citiți și:

Marea Lojă Națională din România lansează seria de dezbateri “Viitorul României”, pe teme importante și de actualitate pentru societatea românească

VIDEO. Importanța preluării de către România a Președinției Consiliului UE. Conferință organizată, la Iași, de Marea Lojă Națională din România, în cadrul seriei de conferințe și dezbateri “Viitorul României”

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending