Connect with us

FONDURI EUROPENE

VIDEO, Conferinţa: The Next EU Multiannual Financial Framework – How to stimulate growth and reduce development disparities among the EU regions?

Published

on

Ambasa Republicii Polone în România, în colaborare cu Institutul European din România şi Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti, organizează în data de 21 septembrie 2011 conferinţa cu tema: The Next EU Multiannual Financial Framework – How to stimulate growth and reduce development disparities among the EU regions?
Evenimentul a fost transmis live pe www.caleaeuropeană.ro, începând cu ora 9:30 (ora României).

Anunțul a fost postat și pe site-ul oficial al Președinției poloneze.

Broadcasted live on Calea Europeana with the support of HDFX

watch here the first part of the conferrence

Video streaming by caleaeuropeana.ro, with the support of HDFX.ro

second part

interview with Polish ambassadeur

Video streaming by Calea Europeana

interview with former MEP, prof Daniel Daianu

press conference

interview with Marian Jean Marinescu, MEP, vicepresident of PPE in European Parliement

Video streaming by Calea Europeana with support of HDFX

Tema centrală a evenimentului a fost viitorul buget al Uniunii Europene, ca instrument esențial în reducerea diferențelor de dezvoltare ale regiunilor, precum și rolul major al politicilor europene în domeniu. Conferința a vizat subiecte de o deosebită importanță pentru toate statele membre, și în special pentru România, care trece în acest moment prin schimbări instituționale menite să îi îmbunătățească performanțele în absorbția fondurilor structurale.

Evenimentul a beneficiat de prezența domnului Janusz Lewandowski, Comisar european pentru programare financiară și buget, în calitate de invitat de onoare. Vor fi prezenţi, de asemenea, domnul Gheorghe Ialomițianu, Ministrul Finanțelor Publice, doamna Elena Udrea, Ministrul Dezvoltării Regionale și al Turismului, domnul Leonard Orban, Consilier Prezidențial și fost Comisar European. Domnul Waldemar Slugocki, Subsecretar de Stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale din Polonia, va prezenta abordarea Preşedinţiei UE faţă de negocierile privind cadrul financiar multianual. De asemenea, și-au confirmat participarea membri ai Parlamentului European și experți de renume în domeniul afacerilor și economiei europene.

Subiectul acestei conferințe, care reprezintă evenimentul principal al Președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene, precum și participarea la nivel înalt a atras interesul publicului de specialitate, precum şi a media naționale și internaționale.

FONDURI EUROPENE

România pregătește argumentele pentru a solicita Comisiei Europene ”mai mult timp pentru implementarea PNRR”. Sfârșitul lunii martie, termenul de depunere a celei de-a treia cereri de plată

Published

on

© Guvernul României

România pregătește argumentele necesare pentru a solicita Comisiei Europene mai mult timp pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, a anunțat ministrul Marcel Boloș, prezent la reuniunea extraordinară a Comitetului  Interministerial de Coordonare a PNRR, prezidată de prim-ministrul Nicolae Ciucă, ce a oferit prilejul de a analiza stadiul implementării acestuia după depunerea primelor două cereri de plată, informează Guvernul printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, discuțiile au făcut referire la pregătirea îndeplinirii jaloanelor și țintelor asumate pentru anul 2023, conform calendarului de implementare, în perspectiva  transmiterii următoarelor cereri de plată.

”Avem un dialog foarte bun cu reprezentanții Comisiei Europene pentru clarificarea modului în care am îndeplinit țintele și jaloanele incluse în cea de-a doua cerere de plată din PNRR, transmisă în luna decembrie a anului trecut. Acest proces va fi urmat de validarea partenerilor europeni și de încasarea, de către România, a fondurilor aferente acestei cereri de plată, necesare proiectelor noastre de dezvoltare”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă. 

Conform comunicatului mai sus amintit, peste 5 miliarde de euro dintre cele 6,3 miliarde euro primite deja anul trecut din PNRR – prefinanțare și prima tranșă au fost deja contractate. Autostrada Moldovei, A7, un sector important din Autostrada Transilvania, calea ferată între Caransebeș-Arad-Timișoara sau între Lugoj și Deva, contractele de eficiență energetică încheiate de Ministerul Dezvoltării au deja finanțarea asigurată.

Guvernul anunță, în egală măsură, că vor fi lansate apelurile de proiecte pentru producerea în România de baterii și alte resurse de producere a energiei verzi.

Discuțiile din cadrul reuniunii au vizat analizarea unei serii de jaloane și ținte care necesită clarificări în procesul de validare cu Comisia Europeană între care proiectul legii pensiilor speciale, al legii guvernanței companiilor de stat, definitivarea procedurilor guvernanței în sectorul energetic pentru numirea membrilor CA.

Până la depunerea cererii de plată numărul 3, vor trebui clarificate și aspectele legate de reducerea granturilor, ca urmare a creșterii economice înregistrate de România, ajustarea REPowerEU și validarea închiderii jaloanelor și țintelor aferente trimestrelor 3 și 4 din 2022.

După primele două cereri de plată înaintate Comisiei Europene anul trecut, România are acum în pregătire cea de-a 3-a cerere de plată, care are ca termen de depunere sfârșitul lunii martie 2023. Aceasta are o valoare totală de 3,243 mld. euro (2,147 mld. euro sprijin financiar nerambursabil și 1,095 mld. euro sprijin sub formă de împrumut). Un număr de 77 de jaloane și ținte aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022 fac obiectul celei de-a 3-a cereri de plată.

În discuțiile de marți, au fost discutate, de asemenea, aspecte legate de documentul de lucru privind modificarea PNRR, în contextul în care reprezentanții Comisiei Europene, inclusiv cu ocazia misiunii de monitorizare  din 7-11 noiembrie 2022, au reconfirmat faptul că cererea de plată nr. 3 ar trebui depusă doar după modificarea PNRR conform propunerii de modificare a Regulamentului (UE) nr. 241/2021, solicitare pe care Comisia a transmis-o tuturor statelor membre.

România se va înscrie în seria statelor europene care solicită mai mult timp pentru implementarea PNRR. Pregătim argumentele necesare și suntem în permanent contact cu Comisia Europeană pentru prelungirea perioadei necesare implementării investițiilor care țin de REPowerEU, cât și de celelalte categorii de investiții din energie și creșterea capacității de producție a energie”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

”Atragerea banilor europeni reprezintă o șansă pentru viitorul României, pe care o putem valorifica prin eforturile noastre de acum. Rezultatele pe care am reușit să le obținem anul trecut au demonstrat că putem fi eficienți. 2022 a fost anul cel mai bun de când România accesează bani europeni, depășind 11 miliarde de euro. Trebuie să menținem acest ritm, astfel încât, pe de o parte să reușim, prin dialog cu  Comisia Europeană, să validăm tot ceea ce reușim în plan național să facem pentru a ne atinge țintele și jaloanele asumate, dar, în același timp, să folosim eficient fiecare euro dintre cele aproape 30 de miliarde puse la dispoziția noastră de Comisia Europeană. Avem șanse mari ca în acest an să depășim nivelul realizat în 2022, utilizând aceste resurse importante pentru modernizarea și dezvoltarea României”, a menționat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și‑a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile țării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Marcel Boloș: În 2023, România are de atras peste 13 miliarde de euro bani europeni, prin politica de coeziune și prin PNRR

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

România are de atras, în anul 2023, peste 13 miliarde de euro din fondurile europene puse la dispoziția Bucureștiului, a afirmat marți ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, acesta făcând trimitere la analiza publicată de Reuters și care arată că economia României ar urma să depăşească în acest an economiile statelor vecine care stagnează, ajutată de fondurile europene, o monedă stabilă şi de investiţiile străine, stimulate în parte şi de relocarea activităţilor din Rusia şi Ucraina

“Suntem aici datorită reformelor vitale în domeniile tranziţiei verzi şi securităţii energetice, sănătăţii, educaţiei și infrastructurii de transport, precum şi în domeniul guvernanţei, care ne oferă perspective reale de a vorbi de stabilitate macroeconomică în România”, a scris Boloș, într-o postare pe Facebook.

“În 2023 avem de atras aproximativ 7,5 miliarde euro din Politica de Coeziune 2014-2020 și alți 6,3 miliarde euro din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru cererile de plată III și IV. Sunt peste 13 miliarde de euro care vor ajuta Guvernul României să consolideze poziția României de actor cheie în regiune, dar și să confirme că putem oferi un grad crescut de siguranţă pentru investitori”, a continuat ministrul din partea PNL.

De altfel, premierul Nicolae Ciucă a spus că Guvernul de la Bucureşti vrea să acceseze anual peste 10 miliarde de euro în acest an, echivalentul a 4% din PIB, din finanţarea europeană în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro care va fi pusă la dispoziţia României până în 2027.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Analiză Reuters: Ajutată de fondurile UE, economia României devine a doua mare economie din Europa de Est, după Polonia

Published

on

Economia României ar urma să depăşească în acest an economiile statelor vecine care stagnează, ajutată de fondurile europene, o monedă stabilă şi de investiţiile străine, stimulate în parte şi de relocarea activităţilor din Rusia şi Ucraina, transmite Reuters într-o analiză citată de Agerpres.

Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia României să înregistreze în acest an un avans de 3,1% şi chiar cu o estimare mai modestă a Comisiei Europene privind un avans de 1,8% ar plasa-o înaintea Poloniei, care ar urma să înregistreze o creştere de 0,7%, şi a Ungariei, care se va confrunta cu o încetinire economică şi o inflaţie accelerată.

Creşterea din acest an urmează unui deceniu în care România, una din cele mai sărace ţări din Europa, a redus decalajul care o separă de ţările vecine pentru a deveni a doua mare economie din Europa de Est, după Polonia. Potrivit celor mai recente date Eurostat, PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) în România s-a situat la 74% din media UE în 2021, o creştere de 21 de puncte procentuale faţă de anul 2010.

Perspectivele României sunt susţinute de calitatea de ţară membră UE şi relaţiile bune cu Bruxelles-ul. În timp ce autorităţile de la Budapesta şi Varşovia se ceartă cu Bruxelles-ul pe tema condiţiilor privind statul de drept care sunt impuse pentru acordarea ajutoarelor de miliarde de euro prevăzute în Mecanismul de redresare şi rezilienţă, România a tras deja peste şase miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi cu dobândă redusă.


Citiți și 

16 ani de la aderarea României la UE. Premierul Nicolae Ciucă: 2022 a fost cel mai bun an din perspectiva valorificării fondurilor europene

Nicolae Ciucă: Guvernul și-a propus pentru 2023 depășirea sumei de 11,3 miliarde de euro absorbită din fonduri europene anul trecut


Premierul Nicolae Ciucă a spus că Guvernul de la Bucureşti vrea să acceseze anual peste 10 miliarde de euro în acest an, echivalentul a 4% din PIB, din finanţarea europeană în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro care va fi pusă la dispoziţia României până în 2027.

Progresele cu reformele în justiţie au condus Comisia Europeană să recomande, în luna noiembrie, ridicarea mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), instituit în 2007, când România a aderat la blocul comunitar.

“Cu condiţia ca toate măsurile anti-corupţie prevăzute în planul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă vor fi implementate în mod corect, România ar putea deveni un exemplu de bună guvernanţă în regiune”, a declarat pentru Reuters un oficial european care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

S&P, care la fel ca şi alte agenţii de rating acordă României cel mai redus calificativ din categoria investment grade, în aşteptarea reducerii deficitului fiscal, a spus că se aşteaptă ca România să facă un progres cu reformele convenite pentru a obţine fondurile europene.

Stabilitatea leului românesc este un alt factor pozitiv, în special comparativ cu forintul ungar, care anul trecut a atins mai multe minime istorice. Salariile mai mari de peste graniţă au condus deja ca unii cetăţeni ungari să accepte locuri de muncă în zonele industrializate din vestul României.

De asemenea, companiile care şi-au relocat activităţile din Rusia şi Ucraina în ţările vecine cu costuri reduse au făcut ca investiţiile străine în perioada ianuarie-octombrie să ajungă la 9,39 miliarde de euro, cea mai ridicată cifră de la aderarea României la UE.

Un sondaj efectuat în 2022 de firma de consultanţă Ernst&Young arată că mai mult de jumătate din cele 101 de companii străine intervievate aveau de gând să demareze sau să îşi extindă operaţiunile din România, în special în domeniile logistică şi lanţuri de aprovizionare, ceea ce plasează România pe locul patru în Europa după intenţia de a investi.

“Suntem optimişti că investiţiile vor continua să crească în următorii ani, încurajate şi de fondurile europene”, spune Alex Milcev, partener la E&Y Romania.

Deşi România nu are o agenţie unică de promovare a investiţiilor, oficiali din cadrul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului au declarat pentru Reuters că supervizează cinci posibile proiecte de relocare din Rusia, Belarus şi Ucraina cu o valoare estimată la 705 milioane de euro.

Una din firmele care a decis să se relocheze în România este producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres, care a anunţat că are de gând să investească 650 de milioane de euro pentru a construi o uzină la Oradea, o regiune din nord-vestul României.

În continuare există însă unele obstacole pentru economie românească, precum deficitul de cont curent mare, îmbătrânirea populaţiei şi birocraţia care a îngreunat dezvoltarea infrastructurii. Reducerea deficitului fiscal va fi dificilă înaintea alegerilor din 2024.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Vlad Nistor cere UE să-și consolideze ”structura instituțională pe direcția relațiilor externe” pentru a ajunge ”la maturitate ca actor geopolitic autentic”: Votul în unanimitate limitează capacitatea de reacție rapidă

ENERGIE5 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

NATO6 hours ago

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

COMUNICATE DE PRESĂ6 hours ago

eMAG obține o finanțare pe termen lung de aproape 70 milioane de euro pentru primul său hub logistic regional din afara României

ENERGIE6 hours ago

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Dan Motreanu7 hours ago

Dan Motreanu a sprijinit în PE creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările UE: Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici

NATO7 hours ago

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

CONSILIUL UE8 hours ago

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

ENERGIE5 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO5 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.6 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO6 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending