Connect with us

Bugetul UE

Parlamentul European a dezbătut bugetul UE pentru 2014-2020. Ce spun europarlamentarii romani: Ramona Manescu, PNL: nu negociaza, nu le votam bugetul. Petru Luhan, PDL: sa nu se zgarceasca, bugetul trebuie suplimentat cu 34 de miliarde de euro

Published

on

Bugetul-UEUPDATE 19 februarie:

Liderii din Parlamentul European au stabilit bazele negocierii privind bugetul UE pe termen lung într-o dezbatere cu președintele Consiliului European, Herman van Rompuy și președintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, ce a avut loc luni 18 februarie. Majoritatea parlamentarilor consideră recentul acord privind bugetul UE pentru următorii șapte ani drept inacceptabil, acesta având drept de veto asupra propunerii.

Compromisul la care s-a ajuns la ultimul summit european nu este pe măsura provocărilor care se află înaintea noastră. Parlamentul a solicitat – si va continua sa o facă- un buget modern și ambițios al UE care să ajute la relansarea economiei si care să pună criza financiară în urma noastră” a declarat vice-președintele PE, Gianni Pittella (Social-Democrati), în deschiderea dezbaterii.

Președintele Van Rompuy a confirmat intenția Consiliului de a discuta cu Parlamentul , descriind acordul politic încheiat dintre statele membre ”un mandat puternic de negociat”.

”Există un angajament ferm privind introducerea unei clauze de revizuire în doi-trei ani (n.r. a bugetului). Nu vom accepta austeritatea de-a lungul întregii perioade de 7 ani pe cât este bugetul planficiat” a declarat liderul grupului PPE, Joseph Daul.

Alți eurodeputați au subliniat că bugetul propus va asigura creșterea deficitului, ceea ce este interzis prin Tratate. ”Avem 200 mld euro de angajamente neplătite, iar acum am avea peste 300 mld în 2020. Acesta este deficitul Europei, pe care noi îl creăm” a avertizat Guy Verhofstadt (ALDE).

În summitul din 8 februarie, șefii de stat și de Guverne au convenit asupra bugetului UE pentru perioada 2014-2020. Suma totală a angajamentelor a fost stabilit la 960 mld euro și pentru plățile efective la 908 mld euro.

Detalii aici.

18 februarie:

Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, dar și alți importanți lideri din cadrul PE vor dezbate bugetul UE pentru perioada 2014-2020 cu președintele Consiliului European, Heman van Rompuy și președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

”Liderii tuturor grupurilor din PE au dat o declarație comună în care au arătat că bugetul propus de Consiliu este inacceptabil și că nu îl vor vota în această formă”, a declarat pentru caleaeuropeana.ro, eurodeputatul liberal Ramona Mănescu.

Comisia si Consiliul au evitat sa negocieze

”Până acum Comisia și Consiliul au evitat să negocieze cu Parlamentul. Noi vrem să mergem să mergem pe investiții și creștere și nu pe un buget de austeritate pentru încă șapte ani. Dacă nu negociază, nu li se va vota bugetul, așa cum s-a mai întâmplat și în trecut. Dorim atât o mărire a bugetului, cât și alocări mai importante în anumite domenii care să conducă la creștere ” a mai declarat Ramona Mănescu.

Petru Luhan: avem nevoie de un buget mai mare cu 34 de miliarde de euro

La rândul europarlamentarul PDL, Petru Luhan, membru al Comisiei REGI, susține necesitatea unui buget mai mare.

”Trebui să determinăm membrii executivului să nu se zgârcească, să dea un buget mai mare pentru ca UE să iasă din criză, o criză pentru care Guvernele poartă responsabilitatea, ca și pentru șomajul sporit sau recesiunea economică, a declarat, pentru caleaeuropeana.ro, Petru Luhan. 95% din bugetul UE este alocat investițiilor. Liderii de state și guverne ar trebui să înțeleagă că sunt benefice investițiile eficente care aduc avantaje tutoror statelor membre și nu doar celor net beneficiare cu este și cazul României. Acest buget nu trebuie să fie unul auster, așa cum arată propunerea actuală, iar alocările suplimentare pot fi considerate de către țările vestice ca instrumente de combatere a crizei într-o piață de pe urma căreia au beneficii importante. Bugetul ar trebui mărit până la peste 994 mld euro, cu peste 30 mld mai mult decât actuala sa formă. Nu cred că PE, care reprezintă interesele cetățenilor și mediului de afaceri va putea accepta, când trebuie să mărim investițiile pentru a ieși din criză, o scădere a bugetului față de cel din perioada 2007-2013.”

Ca procedură, Luhan a explicat că proiectul de buget va fi analizat de către raportorii nominalizați la nivelul PE, un rol important îl vor avea șefii de comisie ECON.

”Și REGI va avea un cuvânt de spus, ca și AGRE, două dintre domeniile afectate de reducerile bugetare, apoi va urma dezbaterea în plen”.

 

Dezbaterea va avea loc la Bruxelles, între orele 14:00 -15:30 (orele 15:00 – 16:30, ora Romaniei) și va fi transmisă LIVE  AICI.

 

În summitul din 8 februarie, șefii de stat și de Guverne au convenit asupra bugetului UE pentru perioada 2014-2020. Suma totală a angajamentelor a fost stabilit la 960 mld euro și pentru plățile efective la 908 mld euro.

Parlamentul are drept de veto asupra acordului politic la care au ajuns reprezentanții statelor membre la summitul de săptămâna trecută.

Imediat după ce au fost prezentate concluziile summit-ului, Parlamentul European a transmis o declaraţie de presă în numele tuturor grupurilor Consiliului European în care aratau că nu sunt de acord cu rezultatul negocierilor din cadrul summitului european.

Parlamentul European va dezbate bugetul pentru perioada 2014-2020 la sesiunea sa plenară din luna iulie. Fără acordul Parlamentului, bugetul nu va putea intra în vigoare.

Bugetul UE

Acord istoric între Consiliul UE și Parlamentul European: România va beneficia de 79,9 miliarde de euro din bugetul de 1.824 de miliarde de euro al UE

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Președinția germană a Consiliului Uniunii Europene a ajuns marți la un acord politic cu negociatorii Parlamentului European în cadrul negocierilor menite să asigure acordul Parlamentului pentru următorul cadru financiar multianual, bugetul pe termen lung al UE, informează Consiliul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au început ca urmare a acordului șefilor de stat sau de guvern din UE din 21 iulie 2020 privind un plan istoric de relansare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit dintr-un CFM 2021-2027 de 1.074 de miliarde de euro și dintr-un instrument de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Din cele 1.824 de miliarde de euro, România ar urma să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Citiți și Surse europene: Cum vor fi distribuite cele 79,9 miliarde de euro pe care le va primi România din planul de redresare a UE. Aproximativ 63 de miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile

Cele 79,9 miliarde de euro anunțate la 21 iulie de președintele Klaus Iohannis în urma unor negocieri care au durat patru zile și patru nopți vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat, la momentul respectiv, surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

Modificat de-a lungul negocierilor, planul de redresare economică este compus din 390 de miliarde de euro disponibile sub formă de granturi și din 360 de miliarde de euro disponibile prin intermediul împrumuturilor. Formula inițială propusă de Comisia Europeană prevedea alocări de 500 de miliarde de euro prin granturi nerambursabile și 250 de miliarde de euro prin credite.

Fondurile din cadrul Next Generation EU vor fi generate de împrumuturile pe care Uniunea Europeană și le va asuma ca o datorie comună, iar ele vor fi acordate sub formă de granturi (subvenții nerambursabile) și împrumuturi. Creditele vor putea fi obținute de fiecare stat membru în parte, inclusiv România, la dobânzi mici, în baza rating-ului de creditare foarte bun al Comisiei Europene. Practic, fiecare stat membru va accesa împrumuturi cu același nivel al dobânzii, iar creditele vor trebui rambursate până la 31 decembrie 2058.

În noul context, din cele 33,5 miliarde de euro, România va primi 16,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Cele 33,5 miliarde de euro atribuite României vor fi defalcate după cum urmează: 30,5 miliarde euro pentru Facilitatea pentru redresare și reziliență (nucleul acestui plan bazat pe reforme și investiții); 1,4 miliarde de euro pentru programul React-EU; 650 de milioane de euro în cadrul Fondului pentru dezvoltare rurală și 1 miliard de euro prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Cele 18,7 miliarde de euro de la nivelul politicii agricole comune conțin 12,3 miliarde de euro pentru plățile directe, 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Practic, din totalul celor 79,9 miliarde de euro, 16,7 miliarde vor putea fi obținute prin împrumuturi, iar 63,2 miliarde vor consista în fonduri nerambursabile la nivelul CFM și în cadrul NGEU.

Ca o comparație, în cei 13 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit de la Uniunea Europeană aproximativ 55 de miliarde de euro. Fondurile totale disponibile pentru următorii ani, atât rambursabile, cât și nerambursabile, vor depăși această bornă.

Acordul a fost încheiat în urma unor consultări intensive cu Parlamentul și Comisia care au fost în desfășurare de la sfârșitul lunii august. Acesta completează pachetul financiar cuprinzător de 1.824,3 miliarde de euro negociat de liderii UE în iulie, care combină următorul cadru financiar multianual – 1.074,3 miliarde de euro – și un instrument de recuperare temporară de 750 miliarde de euro, următoarea generație UE (în prețurile din 2018).

Potrivit Consiliului, pachetul politic convenit cu Parlamentul include o consolidare direcționată a programelor UE, inclusiv Horizon Europe, EU4Health și Erasmus +, cu 15 miliarde EUR prin mijloace suplimentare (12,5 miliarde EUR) și realocări (2,5 miliarde EUR) în cursul următoarei perioade financiare, respectând totodată plafoanele de cheltuieli stabilite în concluziile Consiliului European din 17-21 iulie.

Într-un comunicat separat, liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a subliniat că Parlamentul European a obținut o suplimentare de 16 miliarde de euro la planul inițial, care va însemna, printre altele, și o triplare a bugetului alocat programului de sănătate la nivel european. Mai mult, negociatorii PE și ai Consiliului au ajuns și la o înțelegere privind resursele proprii ale UE, acestea urmând să crească la 35 de miliarde de euro, fiind vorba de un nou sistem de taxare a marilor poluatori și a giganților IT.

Continue Reading

Bugetul UE

Țările UE propun un buget de 164,8 miliarde de euro pentru 2021, primul buget anual din Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020

Cei 27 de ambasadori ai țărilor UE au căzut de acord miercuri asupra poziției Consiliului cu privire la proiectul de buget al UE pentru anul 2021, primul buget anual al Uniunii pentru noul exercițiu financiar multianual din perioada 2021-2027.

În total, poziția Consiliului pentru bugetul anului viitor cuprinde o alocare 162,9 miliarde de euro în angajamente și 164,8 miliarde de euro în plăți, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Bugetul pentru 2021 va ajuta UE să abordeze daunele provocate de pandemia COVID-19, care a afectat profund societățile și economiile noastre. Poziția Consiliului este pe deplin aliniată cu prioritățile convenite de liderii UE în iulie pentru următorul cadru financiar multianual. Oferă mijloace adecvate pentru a sprijini o redresare durabilă, precum și tranziția verde și digitală a UE”, a declarat Olaf Scholz, ministrul federal al finanțelor din Germania și vicecancelar, în calitate de reprezentant al președinției germane a Consiliului UE.

Acesta este primul buget anual din bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027, Cadrul financiar multianual (CFM) căruia liderii UE au decis la 21 iulie să îi aloce 1.074 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, la care se vor adăuga cele 750 de miliarde de euro din cadrul Next Generation EU pentru redresarea post-coronavirus a Uniunii Europene.

Întrucât discuțiile trilaterale cu Parlamentul privind următorul CFM sunt în curs de desfășurare, Consiliul își va reevalua poziția în lumina textului final al CFM și a scrisorii de modificare așteptate de la Comisie în cadrul procedurii, mai notează sursa citată.

Consiliul urmează să să adopte în mod oficial poziția sa la sfârșitul lunii septembrie și o va înainta Parlamentului la 1 octombrie. Acesta din urmă se așteaptă să adopte amendamentele la poziția Consiliului în săptămâna care începe pe 9 noiembrie. Dacă pozițiile Consiliului și ale Parlamentului vor fi divergente, o perioadă de conciliere de trei săptămâni va începe la 17 noiembrie.

Continue Reading

Bugetul UE

Proasta afacere a bugetului UE și consecințele sale politice

Published

on

de Dan Cărbunaru

Tratat ca o afacere, bugetul UE, alimentat generos de țările bogate din Nordul și Vestul Europei, a ajuns iar motiv de dispută între politicieni. Refuzul unora de a plăti mai mult pentru a acoperi gaura lăsată de britanici –  al doilea contributor după germani, generează nemulțumirea celor care se văd cu perspectiva recuperării decalajelor de dezvoltare tot mai îndepărtată. 

Discuția despre bani devine tot mai politică. Și cu cât devine mai politică, ea riscă să contureze o dispută între europenii cu bani mai mulți și cei mai puțin bogați. Realizăm, astfel, pe dosarul bugetului multi-anual, că nu suntem toți la fel. Că afacerea de 923 de miliarde de euro, generată pe piața unică din cei 123 de miliarde de euro depuși de toate statele membre anual, nu e suficient de bine digerată nici măcar de beneficiari. Care, întâmplător sau nu, se regăsesc integral pe lista celor 27 de state membre. Pentru că, așa cum publicam zilele trecute, analizele Comisiei Europene arată că nimeni nu pierde pe Piața Unică. Pentru fiecare euro vărsat de un stat la bugetul UE în economie apar alți 8. Cu cât dai mai mult, cu atât se întorc mai mulți.

Dacă nu banii, așadar, sunt problema, înseamnă că discuția se așază în zona politică. În fața electoratelor din țările bogate. Acolo unde beneficiile Pieței Unice fie nu se mai simt la fel, fie există alte dorințe. 

Unii par a se fi săturat nu doar de contribuțiile la bugetul UE, dar și de libera circulație a muncitorilor din Est, și de regulile internaționale care protejează refugiații din afara UE, și de protecția americană, și de parteneriatul transatlantic. Alții s-au săturat să se simtă tratați  ca piață de desfacere, sursă de medici și ingineri, resurse naturale. 

Cu cât dezbaterea din Consiliul European se adâncește, iar eșecul din această sătămână arată că negocierile sunt departe de final, cu atât pe masa lungă a celor peste 450 de milioane de europeni, reprezentați de 27 de șefi de state și de guverne, președinte de Comisie, Parlament și de Consiliu vor fi așezate mai degrabă argumentele care ne despart decât cele care ne unesc. Neobișnuiți cu chestiuni tehnice, europenii bogați se vor simți agresați de insistența cu care săracii le cer bani, în timp ce săracii resimt umilitor tăierile din bugetul UE.

Primul buget negociat fără britanici, plecați din UE după jumătate de secol, lasă liderii rămași fără vinovatul de serviciu, după ce Cameron era cel care bloca un acord privind precedentul buget cu câteva zile înainte de începerea noului cadru financiar. Ce fel de unitate și ce fel de spirit de coeziune mai arată liderii noștri azi? Ce ar spune părinții fondatori ai UE, cei pe care românii i-au descoperit mai târziu, pentru că la vremea aceea URSS avea alte modele de comunicat în această parte a Europei? 

Presiunea politică este azi mai mare decât presiunea bugetară. Fără solidaritate reală, europenii se pregătesc de dezintegrare mult mai dramatică decât premiera generată de britanici.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN10 hours ago

Angela Merkel l-a invitat pe Joe Biden la Berlin: Germania este gata să își asume responsabilitate internațională alături de partenerii europeni și transatlantici

U.E.13 hours ago

Raport BEI: Investițiile în digitalizare, esențiale pentru o „Europă mai ecologică și inteligentă în era COVID”. UE, în urma SUA la inovare digitală și adoptarea tehnologiilor digitale

CONSILIUL UE13 hours ago

Cazul Navalnîi: Țările UE îl trimit pe Înaltul Reprezentant Josep Borrell la Moscova pentru a transmite “mesaje ferme” privind eliberarea opozantului rus

COMUNICATE DE PRESĂ14 hours ago

New Strategy Center și think tank-uri din Ucraina au discutat despre riscurile generate de militarizarea regiunii Mării Negre

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, întâlnire cu ambasadorul Franței la Chișinău: Dorim dezvoltarea relațiilor economice și multiplicarea investițiilor franceze în țara noastră

CHINA15 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei avertizează împotriva unui “nou război rece” și critică “perturbarea lanţurilor de aprovizionare”

CONSILIUL UE16 hours ago

România cere un mecanism UE pentru accesul Republicii Moldova și al celorlalte țări partenere la vaccinul anti-COVID-19: UE nu poate fi în siguranță și sănătoasă dacă vecinii ei nu sunt în siguranță și sănătoși

Daniel Buda16 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Piața unică este principalul motor economic al Uniunii Europene

CONSILIUL UE16 hours ago

Bogdan Aurescu, la reuniunea miniștrilor de externe din UE: România condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi, care este inacceptabilă

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană actualizează recomandările privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE, în contextul depistării unor noi tulpini de coronavirus

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE6 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac7 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending