Connect with us

EVENIMENTE

LIVE VIDEO&TEXT ora 16:30 | Președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice participă astăzi la București la cel mai amplu eveniment dedicat tinerilor din România: ”Tinerii în dialog cu Parlamentul European”

Published

on

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și liderii grupurilor politice din Parlamentul European sunt prezenți astăzi la București pentru a participa la un dialog cu tinerii români despre viitorul Uniunii Europene, într-un eveniment amplu și unic în țara noastră organizat în contextul preluării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019.

Evenimentul intitulat ”Tinerii în dialog cu Parlamentul European. Planul nostru pentru Europa” este organizat de Biroul Parlamentului European în România și va avea loc miercuri, 21 noiembrie 2018, de la ora 16:30, la Aula Magna a Facultății de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti. Dialogul dintre tinerii români și liderii singurei instituții transnaționale aleasă prin vot de către cetățeni este transmis LIVE, în format VIDEO&TEXT, de CaleaEuropeană.ro, iar discuțiile sunt moderate de directorul publicației, jurnalistul Dan Cărbunaru.

Vizita Conferinței Președinților, structura Parlamentului European care reunește președintele instituției și liderii grupurilor politice, debutează miercuri dimineața la Palatul Victoria, unde are loc o reuniune de lucru comună a Guvernului României și a Conferinței Președinților, precum și o declarație comună de presă a premierului Viorica Dăncilă și a președintelui Antonio Tajani.

LIVE VIDEO


LIVE TEXT

Mircea Dumitru – rectorul Universității București

-Adresez un bun venit călduros Conferinței președinților

-UB este una dintre cele mai prestigioase universități din România, și cu o solidă recunoaștere în partea aceasta a Europei; salutăm această dezbatere la rolul tinerilor în democrație

-la această universitate suntem angajați față de valorile fundamentale

-UB are o vechime de mai mult de 150 de ani și am fost invitați să ne asociem unui consorțiu prestigios al UE de la Sorbona (Civis) 

-UB va fi o parte componentă a acestui mecanism care va produce cercetare, modelare și educare

-discuția de azi cu studenții UB va contribui la consolidarea dezideratelor UE

Antonio Tajani – președintele Parlamentului European

-Vă mulțumesc pentru găzduire în această importantă universitate; îi mulțumesc rectorului

-Europa peste identitatea noastră, moștenirea noastră comună, și nu doar pe ntru că avem limbi asemînătoare, ci petnru că există o legătură între țările noastre; cu toții suntem europeni pentru că noi credem în valorile cele mai importante: libertatea care este esențială în viața noastră, iar drepturile omului trebuie apărate peste tot în lume

-suntem singurul continent unde nu există pedeapsa cu moartea

-apărăm libertatea religiei, de cult, pe când în alte țări nu e așa ușor să conviețuiască oameni diferiți; sunt minorități în toate statele UE, dar putem conviețui împreună

– educația e importantă și nu înseamnă doar studierea anumitor materii, ci avem nevoie de o educație de calitate, de bărbați și femei bine pregătiți pentru viitor

-Europa este viața noastră, apărarea noastră, suntem protejați de Europa

-trăim într-o lume foarte competitivă. Putem face oare față singuri unor state precum Rusia, China?

-suntem frați, credem în aceleași valori. Există o legătură extraordinară, dvs puteți merge la Roma, Berlin

-exporturile sunt importante pentru creșterea noastră economică, ne putem consolida industria, agricultura

-schimbarea nu înseamnă distrugere. Este nevoie de mai multă politică și de mai puțină legislație pentru proiectele nesimnificative

-avem neoie de o Europă care să apere pacea: americanii, turcii, ruții, cu toții își doresc mai multă putere

-în țara dvs există sistem democratic după ani și ani de comunism, nu mai există nazism în UE; trăim în pace și asta chiar contează;

-suntem principalul bloc care combate schimbările climatice – ne gândim la viața copiilor, nepoților

-UE înseamnă un vis, cei care nu au vise sunt trași în jos, UE este un asemenea vis deoarece nu înseamnă doar moneda euro, BCE, ci identitate, trecut, cultura, viitor

-când am vizitat universitatea din Peruggia mi s-a spus că în Evul mediu mulți veneau din Spania, Germania, Franța. Cu toții studiau în Europa și legăturile dintre universitățile noastre reprezintă legăturile dintre culturile noastre

-România e o țară latină, fiecare femeie și fiecare bărbat trebuie pus în centru

-sunt mândru că sunt italian, dar și aici mă simt ca acasă, dar și în Germania, Franța

-în centrul vieții noastre trebuie puși oamenii

Secțiunea 1 – O uniune inovatoare, durabilă și competitivă

Întrebări:

1. Sunt susținător al UE, dar nu și al statului în economie. E posibilă  mai multă Europă dar fără intervenție în economie?

2. Vor apărea schimbări și pentru studenții care au mai mult de 30 de ani? Vor avea și ei aceleași beneficii?

3. Ce intenționați să faceți pentru a-i ajuta pe refugiații Brexit din România. Studenții care nu vor mai putea studia în Marea Britanie după Brexit?

Răspunsuri:

Guy Verhofstadt: Principalul rol al UE este să se asigure că cetățenii să își poată continua viețile și studiile dacă nu vor fi respectate drepturile. Nu ne vom da acordul dacă drepturile cetățenilor europeni nu sunt respectate. Drepturile trebuie garantate și protejate, chiar și în timpul perioadei de tranziție. Va fi posibil ca studenții și cetățenii europeni să obțină statutul de cetățean stabilit în UK pentru a putea studia. La programul Erasmus vrem ca lucrurile să fie ca până acum. 

Hans-Olaf Henkel: Mă bucur să aud că regretați Brexitul. Nu vă întrebați de ce britanicii au ale să plece. Șomajul în rândul tinerilor și rolul intervenției de stat în economie. Am scris o carte despre statele care au puține intervenții în economie. Nu toate statele europene au o problă privind șomajul mare. În Germania nu există deoarece există un program dual, mai întâi de ucenici și apoi merg la universitate. Să nu privim doar către Bruxelles, ci să privim către cei mai buni de la care putem învăța. Acest sistem de învățământ dual e ceva ce merită analizat de guvernul român.

Udo Bullmann: E o onoare să văd cât de mulți sunte. E o asemănare între fotbal și economie, niciodată nu știi când vor fi urcușuri sau coborâșuri. Trebuie să sprijinim învățarea pe parcursul vieții. Lumea s-a schimbat, trebuie să îmbunătățim condițiile pentru oameni petnru ca ei să poată învăța oricând, pentru a căpăta calificări. Trebuie făcute modificări majore pentru persoanele care sunt în această situație.

Care este situația cu scandinavii? Au un sistem social bine dezvoltat și se descurcă bine privind angajarea tinerilor. Prima provocare majoră în ceea ce privește intervenția statului în economie este despre servicii publice. Totul depinde de modul în care societatea e configurată. Dacă vrem o societate în care nimeni nu e lăsat în urmă, trebuie să intervină statul. Este vorba de calitate, nu de cantitate.

Întrebări:

Educația este un element cheie al viitorului UE. În România părăsirea timpurie a școlii a atins un prag de 18%. Cum se poate rezolva această problemă?

Recomandări pentru învățământul superior românesc.

Țara noastră se luptă cu corupția în prezent. Credeți că România poate fi pregătită pentru președinția Consiliului UE?

Pe viitor vor fi proiecte ce țin de ajutarea tinerilor astfel încât să aibă acces inclusiv la granturi pentru stimulare?

România e țara care are o rată de 42% a analfabetismului funcțional. Cum poate UE să rezolve această problemă având în vedere că România nu a putut să o facă până acum.

Răspunsuri: 

Antonio Tajani: România este pregătită să prezideze Consiliul UE. Corupția nu este o problemă doar în aceasta țară. PE a adoptat o rezoluție în acest sens privind situația politică. Nu este doar o problemă a guvernului, ci și a educației. Corupția este și o problemă culturală. trebuie să colaborăm împreună. Trebuie să verificăm peste tot situația. 

Bas Eickhout: Trebuie să fie mai multă dezbatere politică. Pe această scenă suntem oameni cu opinii politice foarte diferite, de aceea sunt importante alegerile. Eu cred că una dintre problemele Europei este că nu a fost suficientă intervenție economică.

Indicatorii economici sunt cei care domină politicile. Europa socială- marea provocare a Europei. Am creat un rai liberat pentru companii. Fiscalitatea e o chestiune națională, iar tot mai multe state vor să scadă taxele. Dacă nu schimbăm acest model, ne vom lovi de tăieride la educație și de la altele. Trebuie să avem o dezbatere și despre valori, dar și despre direcție. Asta arată tăria continentului de care eu sunt mândru.

Aymeric Chauprade: Uităm ceva important. Intrăm în era digitală iar multe locuri de muncă vor dispărea. Europa trebuie să se pregătească pentru aceasta. Nu este bine știut acest lucru, dar în România aveți mulți studenți la informatică și multe start-up-uri. Din nefericire acești oameni tind să plece și alții să beneficieze de pregătirea lor. Cu cât vom face mai multe reguli, cu atât vom stopa crearea de companii mari. Trebuie stopată suprareglementare. Problema viitorului este că nici China nici America nu își pun aceste probleme. UE trebuie să fie un centru de creativitate.

Guy Verhofstadt: Nu avem niciun fel de piață digitală în Europa. În primele 20 de companii tech nu este niciune europeană. trebuie să avem o strategie și să creăm o piață digitalăși trebuie creată o autoritate unică de reglementare în UE.

Antonio Tajani: Digitalizarea e crucială pentru viitor. În bugetul UE vrem să creștem resursele. O posibilă resursă ar fi taxele petnru companiile de internet. E important să avem aceleași reguli și pentur companiile mari care nu fac altceva decât să facă profituri. Avem nevoie de companii europene mai mari care să acționeze în sectorul digital.

Secțiunea 2 – Alegerile europene din 2019

Întrebări:

-Tehnologia IT cea mai importantă este cea blockchain pentru că elimină intermediarii și ne ajută. În legislația europeană există niște încălcări ale articolelor referitoare la integritate.

– Întrebare legată de viitorul Europei: îl vedeți ca un efort de a aduce toate statele membre la același nivel, un nivel uniform? Sau diversitatea să fie pilonul principal?

– Rezoluții împotriva România și împotriva altor state. Unde este egalitatea când alte state blochează aderarea României la Schengen? De ce PE nu dă rezoluții ți împotriva Olandei, Austriei?

Răspunsuri:

Antonio Tajani: Problema nu e legată de statul de drept, aderarea la Schengen, ci de conținut. Trebuie să respectăm regulile. România și Bulgaria sunt gata să intre în Schengen. Dacă există probleme în alte state, aplicăm același model. Să ne uităm la Slovacia după uciderea jurnaliștilor, poziția UE a fost foarte fermă. Nu există diferențe, nu ne raportăm diferit. Problema este că trebuie să respectăm statul de drept. Avem aceeași poziție față de orice stat membru. Prima problemă este să ne apărăm valorile. 

Udo Bullmann: Diversitatea culturală. Toate limbile europene reprezintă moștenirea noastră culturală, inclusiv cele din statele mai mici. Haideți să consolidăm această idee a regiunilor, localităților, culturii locale. Avem spațiul în care să cultivăm aceste valori. E important să ne acceptăm ca fiind diferiți.

Dacă permitem forțelor de piață cum puteți garanta pricnpipiul conform căruia fiecare contează și existența unei vieți decente și alegerea unei profesii care să îl mulțumească? E nevoie de politici sociale. Germanii au niște ideologii care se centrează pe piață. Ideea că fiecare trebuie să fie un exportator net este exclusă. S-a spus că dacă o țară are multe surplusuri, aceeași țară produce deficitul pe termen lung al celorlalți. Trebuie să avem un echilibru astfel încât să avem vieți decente. 

Internetul- Germania e o țară bogată, dar nu mai suntem competitivi la IMM-uri. Dacă statul nu intervine, germania va pierde în detrimentul altor concurenți. E vorba de o abordare modernă holistică de politici. Pentru o strategie sustenabilă pentru un viitor mai bun.

Bas Eickhout: Parlamentul European a fost activ în aceste privințe referitoare la toate statele. Există ipocrizie în toate statele, inclusiv în țara mea, Olanda. Când intervin alegerile este foarte ușor să dai vina pe alte state. Acest joc al învinuirilor nu poate merge. trebuie să avem o Uniune în care să vedem care sunt problemele celorlalți. Trebuie să arătăm că solidaritatea europeană nu e ceva de la sine înțeles. Brexitul este un exemplu de joc al învinuirilor care a scăpat de sub control. Aceasta este principala amenințare la nivelul UE.

În societatea noastră mi-ar plăcea să avem o societate egalitară, dar din punct de vedere cultural vom avea întotdeauna diversitate. Asta este plus valoarea UE. Eu vin din Olanda, dar roșiile sunt mai bune din Românie, nu cele din țara mea. Toți oamenii au nevoie de șanse egale.

Aymeric Chauprade: România și Bulgaria vor intra în Schengen, dar nu e o problemă la nivel intern, dar ne temem în legătură cu un influx de romi pe care nu îi putem controla.

Statul de drept – Nu îmi fac mari griji, aveți o gândire liberă, ați trecut prin totalitarism. Concepția mea nu este de a da lecții statelor europene, ci de a respecta propriul proces politic. Eu sunt împotriva oricărei rezoluții privind România, Ungaria, Polonia. Trebuie să ne punem întrebarea de ce atâția cetățeni se opun UE? Oamenii nu se opun UE, ci se opun valorilor care nu sunt compatibile cu ale noastre. Sunt unele lucruri care nu pot fi puse sub semnul întrebării, nu trebuie să îi ajutăm pe cei care să distrugă proiectul european. Trebuie să ținem cont de îngrijorările noastre privind identitatea.

Hans-Olaf Henkel: Nu sunt de acord ca UE să fie mai puternică. Am trăit în Asia, în SUA, în Franța. Îndemnul meu e să nu ne concentrăm doar cu Europa. E o contradicție între identitate, ar trebui să păstrăm identitatea. În germania învățământul e o competență a landului. Trebuie intervenit mai ales la nivel local și regional. Uneori Bruxelles-ul nu face ce trebuie să facă și prioritățile nu sunt corect stabilite. Valorile europene sunt unele universale. E important să apărăm democrațiile, ele niciodată nu s-au atacat. Din păcate avem o țară în Europa cu pedeapsă capitală, Belarus.

Am fost impresionat de președintele României, el se preocupă de prezervarea democrației dvs.

Guy Verhofstadt: Înainte de UE au existat două războaie mondiale devastatoare. UE face acest lucru imposibil azi. Democrația e motivul pentru care avem pace astăzi, dar dacă avem tendințe iliberale, e îngrijorător. Nu ați intrat în Schengen nu din cauza PE, ci din cauza statelor care nu și-au dat acordul. Nu există unanimitate printre cele 27 de state.  Trebuie să scăpăm de regula unanimității. 

Avem criza migrației deoarece statele se ceartă, nu cad de acord asupra modificarea Regulamentului Dublin.

Secțiunea 3 – Viitorul UE: o perspectivă a tinerilor

Întrebări:
– Parlamentul European a aproba o politică de securitate

– Cât de departe să ajungă partidele de guvernământ cu derapajele de la statu lde drept pentru a fi sancționate de familiile europene
– În luma alegerilor europarlamentare, Partidele politice europene ar prefera votul cantitativ în detrimentul celui calitativ?
– Care credeți că este scenariul cel mai bun/ cel mai prost în 10 ani?

Răspunsuri:
Antonio Tajani. 
Politica de securitate. Pentru mine, dacă vrei să concurezi la nivel global, ai nevoie de o singură politică externă europeană. Trebuei să ne concentrpm pe frontierele dintre est si vest, pe Africa, și să lucrăm din greu ăn America de Sud. Trebuei să fim uniți. Nu poți avea o politică externă fără apărare, organizare de securitate europeană. Trebuei să începem să avem o standardizare a industriei de apărare, și în cele din urmă o armată europeană. Să avem o apărare euroepană înseamnă să fim mai puternici și în interiorul NATO. Va însemna că vom fi și mai buni interlocutori cu SUA.

Udo Bullmann.
Statul de drept. Trebuie să fii foarte clar, indiferent cu cine vorbești. Acesta a fost motivul pentru care noi, cei din grupul social-democraților am spus foarte deschis care este situația. Am avut întrebări adresate guvernului, dacă sunt gata să respecte recomandările Comisiei de la Veneția. Am avut întrebări și pentru președinte, când va aduce serviciile de infromații sub controlul parlamentului.
Scenariu cel mai bun/ cel mai prost. Cred că generația voastră are puterea și capacitatea să evite cel mai prost scenariu. Dacă sunteți pregătiți și convinși, atunci nu cred că vom avea alte mișcări similare Brexit, ci o șansă decentă pentru un cel mai bun scenariu, adică să fim lideri ai transformării către o societate pozitivă în Europeană, să avem o economie sustenabilă, o politică socială incuzivă, perspectivele unei politice de mediu pozitive, să fim lideri în tehnologie, lideri mondiali în ceea ce privește o economie sustenabilă. Este generația dumneavoastră ca va trebui să facă asta și ne bazăm pe dumenavoastră.
Bas EICKHOUT

Cel mai bun/ rău scenariu. Cred că Brexitul a arătat ce idee proastă este să ieși din UE. Polonia și Ungaria și parțial și România încearcă să schimbe UE di ninterior. În 10 ani cazul cel mai rău ar fi să avem o UE doar pe hârtie. Nu acceptăm încălcarea statului de drept.
Este important să stabilim această limită pentru că putem păstra o Europă care este pentru toți. Haideți să nu pregătim drumul către o deteriorarea a UE din interior pt că este mult mai periculor.
Aymeric CHAUPRADE
Despre politica de securitate. Va trebui să ne definim țelul deopolitic. Ce vrem: o europă independentă sau o Europă care va face parte dintr-un bloc transatlantic, cu dominație SUA?
Nu vreau să vă spun ce să alegeți. Dacă clădim o Europă mai independentă cu apărare proprie și un aprteneriat puternic cu SUA vom clădi și o politică mai bună cu Rusia. Trebuei să putem avea încredere în principiul subsidiarității și în politica externă. Trebuie să ținem cont de tradițiile fiecărei națiuni.

Hans-Olas Henkel.
Cel mai bun/ rău scenariu. Nu știu dacă vă dați seamna cât de important este Regatul Unit pt UE. Odată ce pleacă, RU devine cel mai mare client al comunității europene. Pentru mine au avut un rol foarte important în UE. Dacă pierdem Regatu lUnit, UE se află în impas.
Scenariu fericit. Este o șansă mică ca ei să voteze din nou și să rămână în Uniune.

Guy VERHOFSTADT

Cel mai bun/ rău scenariu. Când a avut loc în Brexit, toți cei de dreapta au fost fericiți. În loc să existe un efect de domino, a crescut popularitatea proiectului european, nu al UE. Cel mai rău este să facem aceste reforme. Când o țară ca Marea Britanie iese, este un eșec, nu succes. Singura cale este să reformăm UE. Aceasta ar trebui să fie miza la alegerile din 2019. Să creăm o majoirtate care să spargă monopolul statelor națiuni.

Antonio Tajani, cuvânt de încheiere. 

Vreau să mulțumesc Universității din București pentru găzduire. De fiecare dată când călătoresc, solicit pe să vorbesc și cu studenții, Voi sunteți și prwzentul și viitorul. Trebuie să explicăm ce facem noi și să luăm cunoștință și noi de ideile voastre. Vrem să avem un contact direct uc voi. Noi am vost aleși de cetățenii noștri. PE este singura instituție cu adevărat democratică. Avem datoria să dezbatem cu dumneavpastră. Este crucial să aflăm despre visele problemele lor. Aceasta a fost întâlnirea cea mai imporantă. Aveți angajamentul de a studia, nu obligații față de anumite partide.


Programul lui Tajani şi al delegaţiei care îl însoţeşte – secretarul general al Parlamentului European, Klaus Welle, precum şi liderii celor 9 grupuri politice – mai include participarea la declaraţii comune cu premierul Dăncilă şi participarea la un prânz de lucru oferit de premierul Viorica Dăncilă în onoarea sa.

Conferința Președinților este primită miercuri și la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, iar vizita la București se încheie cu participarea acesteia la evenimentul  ”Tinerii în dialog cu Parlamentul European. Planul nostru pentru Europa”, transmis LIVE de CaleaEuropeană.ro de la ora 16:30.

Prezența președintelui PE și a liderilor de grupuri politice la București are loc în contextul în care România va asuma, în premieră, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, într-o perioadă marcată de finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din UE, avansarea negocierilor pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, summit-ul de la Sibiu de la 9 mai 2019 dedicat viitorului UE și alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019.

Preşedintele Parlamentului European formează împreună cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European structura Conferinţei Preşedinţilor, care adoptă cele mai importante decizii în Parlamentul European.

Grupurile politice din Parlamentul European sunt, în ordinea numărului de membri pe care îi au în componență, următoarele: Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat), Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Grupul Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, Grupul Europa Libertății și Democrației Directe și Grupul Europa Națiunilor și a Libertății.

Informații privind liderii Parlamentului European prezenți la București: 

Antonio TAJANI (Italia) – este membru al Parlamentului European încă din 1994, când a fost unul dintre fondatorii partidului Forza Italia, având o singură întrerupere a activității parlamentare între anii 2008-2014 când a fost vicepreședinte al Comisiei Europene în calitate de comisar pentru transport și apoi de comisar pentru industrie și antreprenoriat. În 2014 a redevenit membru al PE, unde a fost ales prim-vicepreședinte, iar din ianuarie 2017 a devenit președintele instituției.

Udo BULLMANN (Germania) – este membru al Parlamentului European din anul 1999. În actuala legislatură, domnul Bullmann face parte din Delegația PE pentru relațiile cu Brazilia, cu Mercosur și la Adunarea Parlamentară Euro-Latino Americană. Din 2018, Bullmann este liderul delegației Socialiștilor și Democraților Europeni din Parlamentul European, al doilea cel mai mare grup politic din PE.

Hans-Olaf HENKEL (Germania) – este deputat în Parlamentul European din anul 2014, unde activează și în calitate de vicepreședinte al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. În activitatea sa parlamentară, domnul Henkel este vicepreședinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, fiind totodată membru al Subcomisiei pentru drepturile omului.

Guy VERHOFSTADT (Belgia) – este membru al Parlamentului European din anul 2009, însă activitatea sa de reprezentare politică a început din 1985, când a devenit membru al Camerei Reprezentanților din Parlamentul belgian, poziție ocupată până în anul 2009. Între anii 1985-1992 a fost vicepremier al Belgiei, iar între 1999-2008 prim-ministru al acestei țări. În PE, este liderul grupului ALDE și membru al Comisiei pentru afaceri constituționale, fiind totodată și negociatorul-șef al Parlamentului European pentru Brexit.

Bas EICKHOUT (Olanda) – este membru al Parlamentului European din anul 2009, unde activează în calitate de membru al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și face parte din Delegația PE pentru relațiile cu SUA. De asemenea, domnul Eichkout este liderul interimar al grupului Verzilor din Parlamentul European.

Aymeric CHAUPRADE (Franța) – este membru al Parlamentului European din anul 2014, unde activează în Comisia pentru afaceri externe, în subcomisia pentru securitate și apărare și unde face parte din Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE-Rusia. Domnul Chauprade este vicepreședinte al grupului Europa Libertății și Democrației Directe din Parlamentul European.

Nicolas BAY (Franța) – este membru al Parlamentului European din anul 2014, unde face parte din Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE și Delegația la Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana. În activitatea sa politică, domnul Bay este, din 2014, secretar general al partidului Frontul Național din Franța, devenit din 2018 Adunarea Națională. În Parlamentul European, este co-președinte al grupului politic Europa Națiunilor și a Libertății.

 

 

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

#EuropeniîmpotrivaCOVID19: Biroul Parlamentului European în România organizează un webinar privind sprijinul UE acordat cetățenilor europeni în contextul pandemiei de COVID-19 (LIVE 19 mai, ora 10:30)

Published

on

Biroul Parlamentului European în România organizează marți, 19 mai, o dezbatere online privind sprijinul Uniunii Europene acordat cetățenilor europeni și importanța măsurilor luate la nivel european pentru depășirea consecințelor economice și sociale ale pandemiei de COVID-19. La webinar vor lua parte trei eurodeputați români – Siegfried Mureșan (Grupul Partidului Popular European), Carmen Avram (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Dacian Cioloș (Renew Europe). Cei trei eurodeputați români vor prezenta exemple concrete de măsuri de sprijin în interesul cetățenilor și importanța combaterii informațiilor și a știrilor false privind lipsa de acțiune a instituțiilor europene.

Evenimentul intitulat “Sprijinul UE pentru cetățeni și economice și combaterea știrilor false” va fi transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Discuțiile vor fi moderate de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

Întrebările din partea celor interesați să urmărească dezbaterea pot fi trimise pe www.sli.do – event code #Europa până la data de 19 mai 2020, ora 11:30.

Confruntate cu o dublă criză (sanitară și economică) fără precedent în istoria proiectului de integrare europeană, instituțiile Uniunii Europene și statele membre au trecut în ultimele două luni de la măsuri, în primă instanță, naționale și necoordonate, la acțiuni concertate comune care au readus solidaritatea în centrul deciziilor luate. Instituțiile Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul – și-au dedicat eforturile în lupta împotriva răspândirii coronavirusului, oferind ajutor statelor membre și cetățenilor pentru a face față crizei sanitare și economice cu care se confruntă.

Cel mai recent, în cursul unei sesiune plenare organizată în perioada 13-15 mai, Parlamentul European a adoptat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție legislativă prin care solicită Comisiei Europene să prezinte o propunere pentru un plan de urgență privind Cadrul Financiar Multianual până la 15 iunie 2020, subliniind că există riscul ca următorul buget pe termen lung al UE să nu intre în vigoare la 1 ianuarie 2021,. Într-o altă rezoluție politică separată, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene să prezinte un pachet masiv de redresare economică, anume un fond european de relansare ca parte a unui pachet global menit să ofere un impuls pentru investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro.

În cadrul sesiunii plenare menționate, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene să impună sancțiuni și să oprească plățile de fonduri UE către Ungaria dacă statul de drept nu este respectat. Europarlamentarii au subliniat faptul că măsurile de urgență luate de guvernul maghiar pentru a combate pandemia de COVID-19, inclusiv declararea stării de urgență pe durată nedeterminată, nu sunt în conformitate cu normele UE și au atras atenția asupra riscului din ce în ce mai mare la adresa democrației.

Totodată, în Parlamentul European a fost discutate eforturile Uniunii Europene privind accelerarea dezvoltării unui vaccin împotriva COVID-19, având în vedere donațiile de 7,4 miliarde de euro strânse de Comisia Europeană la teledonul organizat la 4 mai.

Anterior, în cursul unei sesiuni plenare extraordinare organizată la 16-17 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde printr-un vot prin procedură de urgență pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene și adoptat deja de Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, Parlamentul European a dat undă verde și pentru utilizarea flexibilă a fondurilor UE pentru combaterea impactului provocat de noul coronavirus, măsuri solicitate și de România, și a adoptat măsuri speciale de ajutor alimentar și asistență pentru persoanele aflate în dificultate. 

În egală măsură, Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție politică referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat, europarlamentarii au subliniat că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”.

Totodată, Parlamentul European desfășoară și o serie de acțiuni în spiritul solidarității europene. Mai întâi, Parlamentul European a oferit municipalității și autorităților din Bruxelles posibilitatea de a utiliza una din clădirile sale, clădirea Helmut Kohl, precum și o flotă de 100 de vehicule a instituției, în lupta împotriva noului coronavirus. Aceeași clădire va funcționa ca reședință temporară pentru 100 de femei vulnerabile.

De asemenea, sediul Parlamentului European din Strasbourg a devenit centru de depistare COVID-19, capacitatea de testare urmând a ajunge la 2.000 de teste pe zi.

Nu în ultimul rând, bucătăria Parlamentului European a început să ofere 1000 de mese pe zi pentru personalul din sănătate din Bruxelles și pentru oamenii nevoiași.

Continue Reading

EVENIMENTE

#EuropeniîmpotrivaCOVID19: Biroul Parlamentului European în România organizează un webinar privind răspunsul coordonat al UE la pandemie (LIVE 29 aprilie, ora 10:30)

Published

on

Biroul Parlamentului European în România organizează miercuri, 29 aprilie, o dezbatere online privind răspunsul coordonat al Uniunii Europene la pandemia de coronavirus și acțiunile Parlamentului European. La webinar vor lua parte trei eurodeputați români – Cristian Bușoi (Grupul Partidului Popular European), Victor Negrescu (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților) și Ramona Strugariu (Grupul Renew Europe).

Evenimentul va fi transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Discuțiile vor fi moderate de directorul CaleaEuropeană.ro, jurnalistul Dan Cărbunaru. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.

 

Întrebările din partea celor interesați să urmărească dezbaterea pot fi trimise începând de luni, 27 aprilie, până pe 29 aprilie (ora 11:00) prin intermediul Sli.do (accesați site-ul www.slido.com și introduceți codul evenimentului #A729).

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Confruntate cu o dublă criză (sanitară și economică) fără precedent în istoria proiectului de integrare europeană, instituțiile Uniunii Europene și statele membre au trecut în ultimele două luni de la măsuri, în primă instanță, naționale și necoordonate, la acțiuni concertate comune care au readus solidaritatea în centrul deciziilor luate. Instituțiile Uniunii Europene – Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul – și-au dedicat eforturile în lupta împotriva răspândirii coronavirusului, oferind ajutor statelor membre pentru a face față crizei sanitare și economice cu care se confruntă.

Cel mai recent, în cursul unei sesiuni plenare extraordinare organizată la 16-17 aprilie, Parlamentul European a dat undă verde printr-un vot prin procedură de urgență pachetul de 3 miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru domeniul sanitar al Uniunii Europene și adoptat deja de Consiliul Uniunii Europene.

De asemenea, Parlamentul European a dat undă verde și pentru utilizarea flexibilă a fondurilor UE pentru combaterea impactului provocat de noul coronavirus, măsuri solicitate și de România, și a adoptat măsuri speciale de ajutor alimentar și asistență pentru persoanele aflate în dificultate. 

În egală măsură, Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție politică referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat, europarlamentarii au subliniat că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”.

Totodată, Parlamentul European desfășoară și o serie de acțiuni în spiritul solidarității europene. Mai întâi, Parlamentul European a oferit municipalității și autorităților din Bruxelles posibilitatea de a utiliza una din clădirile sale, clădirea Helmut Kohl, precum și o flotă de 100 de vehicule a instituției, în lupta împotriva noului coronavirus. Aceeași clădire va funcționa ca reședință temporară pentru 100 de femei vulnerabile.

Ulterior, președintele PE David Sassoli a anunțat că sediul Parlamentului European de la Strasbourg va fi transformat în centru de depistare și consultanță COVID-19.

Nu în ultimul rând, bucătăria Parlamentului European a început să ofere 1000 de mese pe zi pentru personalul din sănătate din Bruxelles și pentru oamenii nevoiași.

Continue Reading

EVENIMENTE

LIVE ora 14:30 – New Strategy Center organizează o conferință online privind provocările COVID-19 la adresa Occidentului. Invitat special: Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München

Published

on

© Munich Security Conference

Think tank-ul New Strategy Center organizează miercuri, 15 aprilie, o conferință online dedicată provocărilor reprezentate de pandemia COVID-19 pentru lumea democratică, invitatul special al dezbaterii fiind ambasadorul Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München.

Dezbaterea intitulată “The Challenges of the Pandemic to the Democratic World” va fi transmisă LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană, de la ora 14:30.

Evenimentul va fi moderat de ambasadorul Sorin Ducaru, președintele onorific al Consiliului Științific al New Strategy Center și directorul SATCEN, Centrul satelitar al Uniunii Europene.

Ambasadorul Wolfgang Ischinger este un diplomat și avocat german.

El a deținut mai multe funcții importante în Ministerul german al Afacerilor Externe și a fost ambasador la Washington D.C. și la Londra.

Din 2008, este președintele Conferinței de Securitate de la München. Publicația The Economist l-a descris drept „cel mai bine conectat fost diplomat al Germaniei”.

Anul trecut, în august, ambasadorul Ischinger a lansat la București ediția românească a cărții sale, “Lumea în pericol. Germania și Europa în perioade incerte ”, un proiect editorial realizat în cadrul parteneriatului dintre New Strategy Center și Curtea Veche Publishing.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending