Connect with us

COMISIA EUROPEANA

LIVE, ora 18:00 | Comisarul european Corina Crețu, gazda dezbaterii ”30 de ani de politică de coeziune”

Published

on

Comisarul pentru politică regională Corina Crețu va fi gazda unei dezbateri desfășurate la Bruxelles ce va analiza realizările politicii de coeziune în ultimele trei decenii, luând în considerare contribuția ei esențială la momentele importante din istoria UE, de la crearea pieței unice la valurile succesive de extindere.

Principalii invitați vor fi: președintele Parlamentului European Antonio Tajani, premierul portughez Antonio Costa și președintele Comitetului Regiunilor Karl-Heinz Lambertz. Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker va transmite un mesaj video participanților la dezbatere.

Printre vorbitori se numără și Michel Barnier și Danuta Hubner, care își vor spune părerea asupra politicii de coeziune în calitatea lor de foști comisari europeni responsabili cu acest portofoliu, precum și Karin Wanngård, primarul orașului Stockholm, și Joanna Mikl-Leitner, președintele regiunii Austria Inferioară, care vor interveni via videoconferință.

Politica de coeziune a reprezentat întotdeauna o parte esențială a răspunsului european comun la provocările cu care se confruntă Uniunea. În această dezbatere, vom analiza cum politica de coeziune post-2020 poate oferi sprijin pe mai departe Uniunii pentru gestionarea unor provocări precum migrația, revoluția digitală, globalizarea, schimbările demografice și coeziunea socială, convergența economică și schimbările climatice“, a subliniat comisarul Corina Crețu.

Dezbaterea va fi transmisă în direct pe YouTube, începând cu 18.00 (ora României).

 LIVE VIDEO transmis de canalul TV Euronews:

Politica europeană care a creat 40.000 de locuri de muncă în România împlinește 30 de ani de la înființare. Prin investițiile din politica de coeziune, PIB-ul României va crește cu 2.1% până în 2023

2018 este anul în care politica de coeziune a Uniunii Europene, cel mai important instrument de reducere a decalajelor între cele 300 de regiuni europene și care pentru România echivalează cu crearea a peste 40.000 de locuri de muncă şi finanțarea a 560 de proiecte de cercetare şi inovare, celebrează 30 de ani de la înființare, într-o perioadă în care viitorul său este pus sub semnul întrebării de eventuale tăieri bugetare sau condiționarea acordării finanțărilor de criterii ale statului de drept în noul cadru financiar multianual.

Politica de coeziune a însoțit evoluțiile Uniunii Europene din ultimele trei decenii, de la crearea pieței unice la necesitatea de a încuraja convergența pentru a sprijini Uniunea economică și monetară sau de la valurile succesive de extindere la necesitatea de a răspunde crizei migrației.

Mai mult, în ultimii 7 ani au fost investiți 370 de miliarde euro prin politica de coeziune, ceea ce însumează aproximativ 35% din totalul bugetului european. Cu toate acestea, Comisia Europeană a propus recent trei scenarii pentru viitorul politicii de coeziune, unele dintre acestea proiectând inclusiv tăieri bugetare cu până la 124 de miliarde de euro.

România, a doua țară beneficiară netă a bugetului european. 70% din investițiile publice, realizate cu fonduri europene

Pentru România, politica de coeziune păstrează o importanță strategico-economică la nivel european ce decurge din câteva date concrete: 70% din investițiile publice în țara noastră sunt realizate cu fonduri europenecel mai recent raport al UE privind coeziunea economică arată că datorită investițiilor politicii de coeziune PIB-ul României va crește cu 2.1% până în anul 2023, iar un simplu calcul al balanței financiare dintre contribuția a României la bugetul Uniunii și beneficiile primite de la bugetul UE, inclusiv prin intermediul politicii de coeziune, din 2007 și până în prezent arată o balanță financiară netă ”pe plus” pentru țara noastră cu peste 28 miliarde de euro (datele aici). Mai mult, balanța anului de referință 2016 indică faptul că România a fost a doua țară beneficiară net de la bugetul Uniunii Europene, după Polonia. În 2016, România a primit 6 miliarde de euro de la bugetul UE, în timp ce Polonia a obținut 7 miliarde de euro. Pe locul al treilea s-a aflat Grecia, cu puțin peste 4 miliarde.

Scenariile Comisiei Europene prevăd o tăiere a finanțărilor pentru coeziune cu peste 120 de miliarde de euro

Comisia Europeană, instituția care gestionează politica de coeziune și cea care va prezenta în luna mai propunerea sa pentru viitorul buget european, a propus recent trei scenarii pentru finanțarea politicii de coeziune în următoarea perioadă de programare financiară, președintele Comisiei Europene insistând pentru reducerea finanțărilor în domeniul politicii agricole comune și în domeniul politicii de coeziune pentru a respecta toate prioritățile noi.

Primul scenariu prevede menținerea sprijinului pentru toate statele membre și regiunile din întreaga Europă, astfel încât să fie menținută atenția asupra investițiilor în domenii precum inovare, schimbare climatică, transformare industrială, sporirea abilităților și educație.

Cel de-al doilea scenariu privind Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European prevede sistarea sprijinului pentru cele mai dezvoltate regiuni din anumite state precum Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța continentală, Germania, Irlanda, Suedia, Olanda și anumite regiuni din Italia și Spania.România nu va fi afectată de acest scenariu. Dacă ar urma să fie pus în aplicare, bugetul fondurilor de coeziune s-ar diminua cu 95 de miliarde euro, adică 8,7% din bugetul total al Uniunii.

Limitarea sprijinului financiar este reflectată în cel de-al treilea scenariu propus de Comisia Europeană. Astfel, fondurile de coeziune vor fi acordate cu precădere statelor din Europa de Centrală și de Est, statelor baltice, Greciei și Portugaliei, dar bugetul acestei politici ar fi diminuat 124 de miliarde de euro (11% din total), bani care ar putea fi redirecționați către alte sectoare.

 

.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen prezintă miercuri planul de redresare a UE post-COVID-19 în plenul Parlamentului European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, 27 mai, propunerile executivului european privind bugetul pe termen lung revizuit și planul de redresară, într-o ședință plenară specială a Parlamentului European.

Prezentarea va avea loc începând cu ora locală 13.30 (14.30 ora României) și va fi urmată de o dezbatere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economiceiar la sesiunea plenară din 13-15 mai, șefa executivului european a anunțat că relansarea economică a Uniunii Europene va fi posibilă prin pachet format din bugetul european și un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră foarte mare care va fixa suma maximă de bani pe care Comisia Europeană o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membre.

Ținând cont de impactul crizei COVID-19, Parlamentul Europeană a solicitat o revizuire substanțială a cadrului bugetar al UE pentru perioada 2021-2027, inclusiv includerea unui fond de redresare, în rezoluțiile adoptate la 17 aprilie și 15 mai.

La 17 aprilie, eurodeputații au votat o rezoluție prin care au solicitat un pachet masiv de investiții pentru a sprijini economia europeană după criza COVID-19, care să fie finanțat printr-un Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 majorat.

Pentru a stimula redresarea economică și socială, deputații europenii au votat la 15 mai o nouă rezoluție prin care solicită un pachet solid de aproximativ 2 mii de miliarde de euro integrat în cadrul financiar multianual (CFM), însă adițional sumelor propuse anterior. Noul buget pe șapte ani trebuie să acopere nevoile imediate ale cetățenilor și să vizeze coeziunea socială și dezvoltarea economică durabilă în UE, pornind de la prioritățile tranziției digitale și ecologice.

Pentru a obține aprobarea Parlamentului European, noul plan de redresare trebuie să fie finanțat prin obligațiuni de redresare garantate de bugetul UE și să evite soluții financiare care ar ocoli controlul democratic, mai arată sursa citată.

Ulterior, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europenevor discuta noile propuneri și vor decide asupra formei finale în urma negocierilor.

Având în vedere probabilitatea unei perioade de mai multe luni până la încheierea unui acord, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene, într-o rezoluție adoptată la 13 mai, să propună un plan de urgență pentru a facilita demararea fără probleme a programelor financiare în 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova: O legătură între fondurile europene și statul de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori transparență, Vera Jourova, a afirmat luni că stabilirea unei legături între acordarea fondurilor europene și criteriul respectării statului de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”, informează EU Observer.

Trebuie să ne asigurăm că statul de drept rămâne parte a unui acord privind cadrul financiar multianual“, a adăugat Jourova, în cursul unei discuții cu membri ai Parlamentului European.

Jourova a făcut aceste clarificări înainte ca executivul european să prezinte miercuri, 27 mai, o versiune actualizată a propunerii privind cadrul financiar multianual 2021-2027, adaptată la nevoile socio-economice provocate de pandemia de corovonavirus, precum și un fond de redresare economică, Parlamentul European solicitând Comisiei Europene un amplu program cu 2.000 de miliarde de euro.

De asemenea, instituțiile UE – îndeosebi Comisia și Parlamentul – așteaptă operaționalizarea Biroului Procurorului Public European pentru a investiga cazurile de fraudă cu fonduri europene.

O “condiționalitate privind statul de drept” face parte din propunerea de buget a UE pe termen lung a Comisiei, dar a fost criticată de țări precum Polonia și Ungaria.

Polonia și Ungaria sunt țările UE împotriva cărora Comisia Europeană, în cazul Poloniei, și Parlamentul European, în privința Ungariei, au activat articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări flagrante ale valorilor fundamentale ale UE, precum statul de drept și independența justiției.

Puterea de la Varșovia este criticată pentru schimbările efectuale în cadrul sistemului judiciar, în timp ce acțiunile guvernului premierului maghiar Viktor Orban au fost subiectul unei noi dezbateri în Parlamentul European, după ce Parlamentul de la Budapesta a acordat puteri sporite executivului pentru a conduce țara în timpul situației de urgență, generând riscuri pentru încălcarea de drepturi și libertăți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a creat un portal în limba română dedicat luptei împotriva dezinformării cu privire la coronavirus

Published

on

În contextul recent, spațiul sănătății a fost invadat de informații false – publicate voit sau din neștiință – inclusiv în ceea ce privește

Executivul European încurajează cetățenii blocului comunitar să se bazeze doar pe surse oficiale atunci când vor să caute ultimele date despre COVID-19.

”Vă sugerăm să urmați recomandările autorităților de sănătate publică din țara dumneavoastră și să consultați site-urile organizațiilor internaționale și ale UE relevante: ECDC și OMS. Și dumneavoastră puteți combate dezinformarea! Nu distribuiți conținut neverificat din surse dubioase”, transmite Comisia.

Totodată, Comisia Europeană luptă împotriva dezinformării, în strânsă cooperare cu platformele online: ”Le încurajăm să promoveze surse oficiale, să penalizeze conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar putea dăuna sănătății sau integrității fizice a oamenilor.”

Portalul poate fi accesar la următorul link.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending