Connect with us

INTERNAȚIONAL

LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2020 | Cursa pentru Casa Albă s-a încheiat: Joe Biden a fost ales al 46-lea președinte al SUA. Donald Trump nu își recunoaște înfrângerea

Published

on

© Photo Collage (Images sources: Joe Biden/ Facebook & White House/ Flickr)

Cetățenii Statelor Unite ale Americii s-au prezentat marți la urne pentru un scrutin istoric pentru viitorul țării și al relațiilor internaționale în care au fost chemați, pe fondul unei țări divizate, polarizate și cel mai puternic afectate de pandemia de COVID-19, să își aleagă președintele dintre cei doi contracandidați care își dispută fotoliul prezidențial din Biroul Oval, președintele în funcție Donald Trump (Partidul Republican) și fostul vicepreședinte Joe Biden (Partidul Democrat).

Cu peste 98 de milioane de cetățeni care au votat deja prin corespondență în contextul pandemiei, notează The Guardian, există așteptări record privind prezența finală la vot, care ar putea depăși 160 de milioane de voturi, o creștere de peste 20% față de alegerile din 2016, când democrata Hillary Clinton a câștigat votul popular la o diferență de aproape 3 milioane de sufragii, însă a fost devansată de Donald Trump în Colegiul Electoral, unde un candidat trebuie să obțină sprijinul a minim 270 de electori. În aceeași zi, au loc și alegeri pentru cele 435 de mandate în Camera Reprezentanților și pentru jumătate din locurile din Senatul SUA.

Cele mai importante estimări, dar și rezultatele voturilor din această crucială zi pentru democrația americană și pentru viitorul relațiilor internaționale, în general, și al celor transatlantice, în particular, le puteți găsi pe CaleaEuropeana.ro.

***LIVE TEXT***

UPDATE 7 ianuarie 2021 ORA 10:00

Congresul SUA a validat, după violențe fără precedent, victoria lui Joe Biden. Cel de-al 46-lea președinte american își va prelua mandatul la 20 ianuarie

UPDATE 14 decembrie ORA 01:32

Alegeri SUA: Colegiul Electoral a oficializat victoria lui Joe Biden, care la 20 ianuarie 2021 va deveni al 46-lea președinte al Statelor Unite

ORA 18:30

Joe Biden a fost ales cel de-al 46-lea președinte al SUA, învingându-l pe Donald Trump într-o cursă istorică pentru Casa Albă

Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

Potrivit rezultatelor prezentate de mass-media americane, Biden, care a condus majoritatea cursei, a câștigat în state considerate cheie, precum Wisconsin, Georgia, Michigan și Pennsylvania, și a obținut peste 270 de electori din totalul celor 538 ai Colegiului Electoral, informează Associated Press. Informația este susținută de CNN, BBC, Reuters, NBC și CBS.

Potrivit proiecțiilor Fox News, care îl dau câștigător pe Biden și în statul Nevada, Biden a obținut deja 290 de electori. Potrivit CNN, care nu ia în calcul statele Nevada și Arizona, Biden a obținut 273 de voturi în Colegiul Electoral.

UPDATE 7 noiembrie Ora 08:18. În drum spre Casa Albă, Joe Biden face apel la calm și la unitate: “Putem fi adversari, dar nu suntem dușmani. Suntem Statele Unite ale Americii”

UPDATE Ora 18:52. Statul american Georgia, unde candidatul democrat Joe Biden şi preşedintele republican Donald Trump sunt aproape la egalitate în scrutinul prezidenţial american, va efectua o renumărare a voturilor, potrivit secretarului de stat local Brad Raffensperger, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Cursa în Georgia ”rămâne prea strânsă”, a declarat Brad Raffensperger în timpul unei conferinţe de presă la Atlanta. ”Fiind o diferenţă atât de redusă, vom avea o renumărare în Georgia”, a anunţat acesta.

Potrivit CNN, în acest stat Joe Biden şi Donald Trump au fiecare aproximativ 49,4% din voturi după numărarea a circa 99% din buletine.

UPDATE Ora 15:52. Joe Biden l-a devansat pe Donald Trump și în Pennsylvania, stat care are 20 de voturi în Colegiul Electoral. După numărarea a 98% din voturi în acest stat, candidatul democrat conduce cu un avans de aproximativ 5.600 de voturi. Anterior, Biden l-a depășit pe Trump și în statul Georgia, care are 16 electori Dacă va câștiga și în Pennsylvania, Biden va obține 20 voturi în Colegiul Electoral.

Cu cei 36 de electori din Georgia și Pennsylvania, Biden ar putea ajunge la 300 de voturi în Colegiul Electoral, o majoritate confortabilă față de cele 270 minim necesare.

UPDATE Ora 11:40. Candidatul democrat Joe Biden l-a devansat pe republicanul Donald Trump la votul popular în statul Georgia, cu 99% dintre voturi numărate, iar dacă va câștiga acest stat federal, Biden va obține 16 voturi în Colegiul Electoral și va ajunge la 280 de electori, cu 10 voturi peste majoritatea minimă necesară de 270 pentru victorie.

UPDATE 6 noiembrie Ora 09:21. Ultimele date arată că preşedintele american Donald Trump pierde teren în Pennsylvania, stat care reprezintă 20 de voturi în colegiul electoral, având un avans de mai puţin de 50.000 de voturi la fiecare nouă tranşă de buletine de vot, relatează dpa, potrivit Agerpres.

În Arizona, care reprezintă 11 voturi în colegiul electoral, conduce candidatul democrat Joe Biden care a înregistrat o creştere de aproximativ 46.000 de voturi.

Între timp, în Georgia sunt 2.500 de voturi care îi separă pe cei doi candidaţi. În Nevada, unde situaţia nu se actualizează continuu, Biden are un avans de aproximativ 11.400 de voturi. Statul are şase voturi în colegiul electoral.

Pennsylvania este unul dintre cele cinci state în care votul nu este încă cunoscut şi care ar putea influenţa rezultatul alegerilor prezidenţiale.

Joe Biden, care adunase până joi 253 sau 264 de voturi în colegiul electoral din cele 270 necesare pentru victorie, unele proiecţii incluzând sau nu Arizona (11 electori), ar fi declarat învingător dacă statul său natal ar vota pentru el.

Dacă republicanul Donald Trump ar câştiga acest vot el ar rămâne în cursă, dar nu ar putea încă să-şi proclame victoria.

UPDATE Ora 22:56. Se menține suspansul în cursa pentru Casa Albă la două zile distanță de la închiderea urnelor. Joe Biden continuă să conducă în Colegiul Electoral cu 264 de electori, față de cei 214 ai președintelui în exercițiu Donald Trump, și rămâne la șase voturi distanță de cele 270 necesare pentru a deveni al 46-lea președinte al SUA.

Câștigarea alegerilor de unul dintre cei doi candidați depinde de rezultatele voturilor din următoarele cinci state (Georgia – 16 electori, North Carolina – 15, Pennsylvania – 20, Nevada – 6 și Alaska – 3). Biden conduce doar într-unul dintre state, Nevada, însă pare suficient pentru a-și securiza majoritatea în Colegiul Electoral.

În schimb, candidatul democrat a recuperat o distanță de peste 600.000 de voturi față de Trump în Pennsylvania și ar putea câștiga și acest stat, mai ales că mai sunt de numărat aproximativ 12% din voturi, iar avansul candidatului republican mai este de aproximativ 100.000 de voturi. De asemenea, Trump pierde din avansul său și în Georgia.

© The Guardian Screenshot

UPDATE Ora 22:42. Un judecător din Georgia a respins o solicitare a echipei de campanie a preşedintelui Donald Trump referitoare la numărarea voturilor, iar o decizie similară a fost luată și în statul Michigan.

UPDATE Ora 17:07. Joe Biden a câştigat miercuri în statele-cheie Michigan şi Wisconsin, recucerind o parte importantă a “zidului albastru’ pierdut de democraţi la alegerile prezidenţiale din Statele Unite de acum patru ani şi reducându-i mult şansele de realegere preşedintelui în exerciţiu, republicanul Donald Trump, scrie Associated Press, potrivit Agerpres. Agenţia consemnează că la o zi după încheierea scrutinului niciunul din cei doi candidaţi nu a întrunit cele 270 de voturi în Colegiul Electoral necesare pentru următorul mandat la Casa Albă.

După victoriile în cele două state din regiunea Marilor Lacuri, Biden dispune însă de 264 de voturi în Colegiu şi mai are nevoie să câştige într-un singur stat din cele încă indecise pentru a deveni al 46-lea preşedinte al SUA. El a fost votat de peste 71 de milioane de americani – un record istoric – şi a declarat miercuri după-masă, într-o conferinţă de presă, că se aşteaptă să fie ales; totuşi, el nu şi-a proclamat încă victoria.

UPDATE Ora 09:59. Observatorii internaţionali ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au criticat aspru miercuri ”acuzaţiile nefondate” ale preşedintelui Donald Trump privind fraude în alegerile prezidenţiale din SUA, subliniind că acestea ”slăbesc încrederea publicului în instituţiile democratice, informează Agerpres.

UPDATE 5 noiembrie Ora 00:03. Donald Trump a intentat un proces pentru suspendarea numărării voturilor în statul cheie Pennsylvania, unde îl devansează cu o diferenţă mică pe rivalul său Joe Biden, conform rezultatelor parţiale, a anunţat miercuri managerul său de campanie, conform AFP.

“Ochii naţiunii sunt îndreptaţi spre Pennsylvania, dar Pennsylvania numără pe ascuns voturile exprimate prin poştă şi acest lucru trebuie să înceteze”, a scris Bill Stepien, directorul de campanie al lui Donald Trump, într-un comunicat. “Luăm măsuri legale pentru a suspenda numărarea în aşteptarea unei mai mari transparenţe”, a adăugat el, potrivit Agerpres.

Votul din Pennsylvania ar putea fi decisiv pentru cursa prezidenţială şi ar putea dura încă câteva zile pentru a stabili dacă se primesc şi se numără buletinele trimise prin corespondenţă.

UPDATE Ora 23:30. CNN, Fox News și Politico estimează că Joe Biden a câștigat și statul Michigan, fapt care îi securizează candidatului democrat un număr de 264 de electori, acesta mai având nevoie de doar 6 electori pentru a întruni necesarul de 270.

© Politico Screenshot

UPDATE Ora 23:07. Candidatul democrat Joe Biden se adresează națiunii.

“Compatrioții mei americani, ieri s-a dovedit încă o dată că democrația este în bătăile inimii acestei națiuni”, a spus Biden, citat de The Guardian.

Candidatul democratic a declarat că este “clar” că va atinge cele 270 de voturi electorale necesare pentru a câștiga președinția.

“Nu sunt aici pentru a declara că am câștigat, dar sunt aici pentru a raporta că, după terminarea numărării, vom fi câștigătorii”, a completat el.

Joe Biden și-a exprimat optimismul cu privire la șansele sale de victorie, spunând că este “încrezător că vom ieși victorioși” odată ce fiecare vot valid va fi numărat.

Candidatul democratic a subliniat că, în ciuda caracterului controversat al cursei pentru Casa Albă, președinția “cere un simț al grijii pentru toți americanii”.

“Voi lucra la fel de mult atât pentru cei care nu m-au votat, cât și pentru cei care m-au votat”, a spus Biden.

Pivotând spre rezultatele alegerilor, Biden a subliniat “fiecare vot trebuie numărat”.

“Noi, oamenii nu vom fi reduși la tăcere”, a spus Biden, caracterizând potențialul său câștig drept “o victorie pentru poporul american”.

UPDATE Ora 21:30. Associated Press anunță că Joe Biden a câștigat alegeri în Wisconsin și cele 10 voturi în Colegiul Electoral ale acestui stat. Este al doilea stat în care candidatul democrat a răsturnat scorul după câștigarea statului Arizona la începutul acestei dimineți, scrie The Guardian.

În acest context, Biden ajunge la 248 de electori, fiind necesare minim 270 de voturi obținute în Colegiul Electoral. De asemenea, Biden are mai multe voturi decât Trump și în Nevada (6 electori) și Michigan (16 electori). În cazul în care va câștiga alegerile în aceste state, Biden va ajunge la 270 de electori.

UPDATE Ora 21:28. Echipa de campanie a lui Donald Trump cere renumărarea voturilor în Wisconsin, unde rezultatele finale dar neanunțate oficial arată un avans de peste 20 000 de voturi în favoarea lui Joe Biden. 

“Au fost raportate nereguli în mai multe zone din Wisconsin, ceea ce ridică serioase îndoieli asupra validității rezultatelor”, a anunțat șeful de campanie al lui Donald Trump, Bill Stepien, informează Digi24.

UPDATE Ora 18:33. Premieră în SUA: Cu 70 de milioane de voturi primite, Joe Biden a devenit cel mai votat candidat din istoria alegerilor prezidențiale americane

UPDATE Ora 16:08. Conform proiecțiilor prezentate de Fox News, Joe Biden are un avans în fața lui Donald Trump în trei din cele șapte state în care mai sunt numărate voturi la alegerile prezidențiale americane.

Mai precis, Biden are mai multe voturi decât Trump în Nevada (6 electori), Wisconsin (10 electori) și Michigan (16 electori). În cazul în care va câștiga alegerile în aceste state, Biden va ajunge la 270 de electori, majoritatea minimă pe care un candidat trebuie să o obțină pentru a deveni președintele SUA.

În schimb, Donald Trump conduce votul în Georgia, North Carolina, Pennsylvania și Alaska.

© Fox News Screenshot

UPDATE Ora 09:37. Cele mai recente proiecții ale mass-media americane după numărarea voturilor în majoritatea statelor arată următoarea situație, în timp ce mai sunt așteptate rezultatele voturilor din statele Pennsylvania, Georgia, North Carolina, Michigan, Wisconsin, Nevada și Alaska.

Fox News: Joe Biden – 238 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

© CNN Screenshot

Reuters: Joe Biden – 220 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

© Reuters Screenshot

CNN: Joe Biden – 220 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

Washington Post: Joe Biden – 220 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

The New York Times: Joe Biden – 225 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

BBC: Joe Biden – 220 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

UPDATE Ora 09:25. Donald Trump, primele declarații după alegerile din SUA: Rezultatele sunt fenomenale. Mulţumesc poporului american pentru sprijinul extraordinar. Liderul SUA susține că se va adresa Curții Supreme, invocând riscul fraudării alegerilor.

UPDATE Ora 08:00. La rândul său, Donald Trump a anunțat o declarație de presă, într-un mesaj pe Twitter, în care a subliniat că urmează “o mare victorie”.

Într-un mesaj separat, asupra căruia Twitter a emis un avertisment, Trump susține că democrații încearcă să “fure aceste alegeri”.

UPDATE Ora 07:55. Candidatul democrat Joe Biden s-a adresat națiunii americane într-o scurtă declarație de presă, urmată de un mesaj pe Twitter: “Păstrați-vă încrederea, oameni buni. Vom câștiga”.

“Credem că ne îndreptăm către o victorie”, a spus el.

UPDATE Ora 07:25. Democraţii şi-au consolidat la alegerile de marţi majoritatea în Camera Reprezentanţilor, au anunţat posturile de televiziune Fox News şi ABC, preluate de agenţiile internaţionale de presă.

Partidul Democrat va câştiga patru sau cinci locuri suplimentare, conform predicţiilor făcute de cele două televiziuni. Ei deţin în prezent 232 din cele 435 de mandate, potrivit Agerpres, informează Hotnews.

Republicanii controlează Senatul.

UPDATE Ora 07:00. Dacă în urmă cu patru ani, Donald Trump câștiga alegerile prezidențiale în jurul acestei ore (ora 07:00, ora României), estimările oferite de mass-media americane arată o competiție strânsă, liderul de la Casa Albă recuperând din avansul contracandidatului Joe Biden în rândul voturilor atribuite la nivelul Colegiului Electoral.

Potrivit proiecțiilor Fox News, Biden are asigurat sprijinul a 227 de electori, iar Donald Trump 204.

UPDATE Ora 06:34. Joe Biden l-a devansat pe Donald Trump la votul popular, fiind votat de peste 55 de milioane de americani, în timp ce actualul președinte a obținut peste 54 de milioane de sufragii până în prezent.

UPDATE Ora 06:08. Fox News anunță că Donald Trump a câștigat în statul american Florida, unul din statele indecise, ceea ce înseamnă că 29 de electori se vor contabiliza în vistieria electorală a actualului președinte.

Viitorului preşedinte îi sunt necesari 270 de electori pentru a câştiga alegerile prezidenţiale americane.

Spre deosebire de proiecția anterioară, Fox News precizează că Joe Biden are 207 electori, iar Donald Trump 148.

UPDATE Ora 05:50. Spre deosebire de votul din 2016, Donald Trump conduce la aceste alegeri la votul popular. Până la acest moment, Trump a obținut peste 44 de milioane de voturi, iar Biden peste 42 de milioane de sufragii.

Fox News: Joe Biden – 133 de electori ; Donald Trump – 115 de electori;

Reuters: Joe Biden – 118 de electori ; Donald Trump – 105 de electori;

CNN: Joe Biden – 118 de electori ; Donald Trump – 105 de electori;

Washington Post: Joe Biden – 114 de electori ; Donald Trump – 105 de electori;

The New York Times: Joe Biden – 131 de electori ; Donald Trump – 108 de electori;

BBC: Joe Biden – 118 de electori ; Donald Trump – 105 de electori;

UPDATE Ora 04:50. Cele mai importante publicații americane și internaționale care utilizează proiecții interactive LIVE arată următoarea evoluție:

Fox News: Joe Biden – 129 de electori ; Donald Trump – 100 de electori;

Reuters: Joe Biden – 89 de electori ; Donald Trump – 72 de electori;

CNN: Joe Biden – 89 de electori ; Donald Trump – 72 de electori;

Washington Post: Joe Biden – 89 de electori ; Donald Trump – 72 de electori;

The New York Times: Joe Biden – 131 de electori ; Donald Trump – 92 de electori;

BBC: Joe Biden – 89 de electori ; Donald Trump – 72 de electori;

UPDATE Ora 04:30. Noile proiecții Donald Trump vs. Joe Biden

Mass media americane și internaționale încep să contureze primele rezultate ale duelului prezidențial dintre Donald Trump și Joe Biden. Momentan, fostul vicepreședinte este creditat cu mai mulți electori decât președintele în funcție.

Fox News arată că Joe Biden și-a securizat deja 129 de voturi, în vreme ce Donald Trump a obținut până acum 94 de electori.

Reuters îl creditează pe Biden cu 89 de electori, iar pe Trump cu 72. Harta interactivă utilizată de CNN arată că Joe Biden a câștigat deja 89 de electori, iar Trump 54. O previziune similară se regăsește și în Washington Post: Biden – 89 de electori, Trump – 72. Tot cu 89 de electori este creditat Biden și de BBC, în vreme ce Trump are momentan 72 de electori.

The New York Times înregistrează deja 131 de electori pentru Biden și 92 pentru Trump. Mai mult, NYT oferă și o proiecție pentru Camera Reprezentanților și Senat.

UPDATE Ora 04:28. Cum arată harta electorală (proiecție Reuters)

UPDATE Ora 04:22 Trump îl devansează cu puţin pe Biden în statul-cheie Florida (rezultate parţiale)

Preşedintele Donald Trump îl conduce la limită pe rivalul democrat Joe Biden în statul-cheie Florida, vital pentru un nou mandat de preşedinte al SUA, relatează Reuters, conform Agerpres.

Trump îl conduce cu 50,3% din voturi pe Biden (48,7%), în condiţiile în care 89% din voturi au fost numărate, scrie Reuters.

UPDATE Ora 04:10 Donald Trump dat câştigător în alte cinci state (media)

Candidatul republican Donald Trump este dat învingător în Oklahoma, stat în care a câştigat şi în 2016, informează AFP, care citează CNN şi NBC.

Victoria din acest stat i-ar aduce aduce 7 electori.

UPDATE Ora 04.01 Joe Biden a câştigat în Maryland, Massachusetts, Delaware, Washington D.C. şi New Jersey (media)

Candidatul democrat Joe Biden este dat câştigător în statele Maryland, Massachusetts, Delaware, Washington D.C. şi New Jersey, informează media americane, citate de AFP.

UPDATE Ora 03:52 Trump câştigă în Virginia de Vest, Biden în Virginia.

Preşedintele Donald Trump este dat învingător în Virginia de Vest, pe care a câştigat-o şi în 2016, potrivit Fox News şi New York Times, relatează AFP. În acelaşi timp, Joe Biden e creditat cu o victorie în Virginia.

UPDATE Ora 02:50. Joe Biden, dat învingător în statul Vermont

Fostul vicepreşedinte american Joe Biden a fost dat marţi seară învingător în statul tradiţional democrat Vermont în faţa preşedintelui republican la final de mandat Donald Trump de canalele de televiziune NBC şi Fox, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Această victorie i-ar asigura candidatului democrat trei electori.

UPDATE 04 noiembrie Ora 02:38. Donald Trump, dat învingător în Indiana și Kentucky

Preşedintele la final de mandat Donald Trump este dat învingător în statul Indiana din nordul SUA, potrivit canalelor de televiziune CNN şi NBC, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Reuters difuzează aceeaşi informaţie, citând Edison Research.

Această victorie anticipată i-ar asigura 11 electori. Viitorului preşedinte îi sunt necesari 270 de electori pentru a câştiga alegerile prezidenţiale americane.

De asemenea, Trump este dat învingător şi în statul Kentucky de Associated Press, în timp ce Joe Biden e creditat cu victorii în Vermont şi Virginia de Fox News, notează Reuters. O victorie în acest stat ii va asigura lui Trump 8 electori.

Ora 18:59Klaus Iohannis, despre confruntarea Donald Trump – Joe Biden: Relația cu SUA rămâne fundamentală. Mă voi implica în continuare pentru consolidarea și extinderea Parteneriatului Strategic

Ora 17:55 – Candidatul democrat la preşedinţia SUA, fostul vicepreşedinte Joe Biden, a început marţi ziua scrutinului cu o vizită la mormântul fiului său Beau, decedat în anul 2015 la vârsta de 46 de ani din cauza unui cancer cerebral, relatează agenţia EFE, conform Agerpres.

Ora 17:50 – Preşedintele Statelor Unite, republicanul Donald Trump, a promis marţi că nu îşi va proclama prematur victoria în faţa contracandidatului democrat, Joe Biden, transmite dpa, potrivit Agerpres.

“Cred că vom avea victoria. Dar numai când e victorie. Nu e nevoie să ne jucăm”, a răspuns Trump la emisiunea Fox and Friends (Fox şi prietenii), când a fost întrebat dacă doreşte să se declare învingător.

Ora 16:02 – Primele rezultate ale scrutinului prezidenţial din Statele Unite au fost anunţate în cele două sate Dixville Notch şi Millsfield din New Hampshire, care au dat startul simbolic al alegerilor din SUA în noaptea de luni spre marţi, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Candidatul democrat Joe Biden a câştigat toate cele cinci voturi în cătunul Dixville Notch. Actualul preşedinte american Donald Trump a obţinut majoritatea celor 16 voturi în Millsfield, în timp ce cinci persoane au votat pentru Biden.

Ora 15:57 – Peste 99 de milioane de americani au votat anticipat în alegerile prezidențiale, fie prin corespondență, fie prin prezentarea la secție, potrivit ultimelor date de pe platforma US Elections Project, scrie Hotnews.ro.

BBC News notează că este de departe cel mai mare număr de voturi exprimate înaintea zilei alegerilor, în condițiile în care în 2016 au votat, în total, 138 de milioane de americani.

Asta înseamnă că am putea asista, așa cum remarcau analiștii încă de săptămânile trecute, la o prezență masivă la vot, posibil un record național. În ultimele alegeri, în medie, prezența a fost de 60%, iar în 2016 de 58,1%.


La acest scrutin, care a debutat simbolic în Dixville Notch, un cătun cu doisprezece locuitor din nord-estul țării, republicanul Donald Trump, încearcă să depăşească avansul pe care rivalul său, democratul Joe Biden, îl are în sondaje, şi să câştige un nou mandat de patru ani. De aceea, ultima zi de campanie s-a încheiat cu nu mai mult de 5 mitinguri electorale ale lui Donald Trump, informează și Digi24. Președintele în funcție și-a încheiat ultima zi de campanie cu un miting în Grand Rapids, în statul Michigan, unul dintre statele pe care speră să le recâștige în 2020. Joe Biden, candidatul democrat, și-a încheiat ultima zi de campanie în Pennsylvania, unde a mers împreună cu fostul președinte Barack Obama. Tot în Pennsylvania a făcut campanie și Kamala Harris, candidata democrată pentru funcția de vicepreședinte.

Votul pune capăt unei campanii dominate de pandemia COVID-19, care a ucis peste 237.000 de persoane în Statele Unite din peste 9,5 milioane de cazuri şi a aruncat în şomaj milioane, şi zguduite de proteste la nivel naţional faţă de injustiţia rasială împotriva afro-americanilor, informează și Agerpres, citând Reuters și alte agenții internaționale de presă. Pe de altă parte, campania a fost marcată de acuzații politice din partea ambilor candidați, Biden vorbind intens despre incompetența administrația Trump în gestionarea pandemiei, în timp ce Trump l-a criticat pe Biden și pe democrați pentru corupție și pentru faptul că nu ar putea să susțină interesele SUA la nivel internațional așa cum o face el din 2017 încoace. Scrutinul are și o miză specială pentru relațiile transatlantice, Europa declarându-se pregătită, prin vocea Germaniei, să lucreze la o nouă agendă de cooperare transatlantică indiferent de rezultatul alegerilor. În ce privește România, Ian Brzezinski și Damon Wilson, analiștii americani intervievați de CaleaEuropeană.ro se așteaptă ca Parteneriatul Strategic româno-american să fie consolidat pe mai departe atât într-un al doilea mandat al lui Donald Trump, cât și într-o administrație Biden.

Incertitudini și/ sau premiere?

Potențialul rezultat al alegerilor este învăluit în incertitudine și stă sub semnul unor momente premieră.

În primul rând, o realegere a lui Donald Trump la Casa Albă, consideră analiștii, ar putea însemna o continuare mai severă a politicii incerte și unilaterale a administrației SUA în raport cu aliații transatlantici, dar și în competiția cu China sau Rusia, cunoscute fiind promisiunile ferme ale lui Trump din 2016 și punerea lor în practică, precum retragerea SUA din Acordul climatic de la Paris sau Acordul nuclear cu Iranul. De asemenea, Donald Trump încearcă să evite să devină primul președinte în exercițiu care pierde alegerile pentru un al doilea mandat după republicanul George H.W. Bush în 1992.

O alegere a lui Joe Biden ar însemna că Statele Unite ar fi conduse de la 20 ianuarie 2021 de cel de-al 46-lea președinte din istoria țării, generând multiple premiere. Mai întâi, Biden ar fi primul fost vicepreședinte de la George H.W. Bush, în 1989, care câștigă funcția supremă în stat. Mai mult, în cazul în care ar fi ales, Biden ar deveni, în 2021, cel mai vârstă om politic din SUA care a preluat vreodată funcția de președinte. Nu în ultimul rând, partenera politică a lui Biden și candidata pentru funcția de vicepreședinte, Kamala Harris ar deveni prima femeie vicepreședintă din istoria SUA, dar și prima femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care ar putea prelua această funcție.

Cum privește Europa alegerile din SUA?

Germania, în particular, și Europa, în general, se pregătesc pentru deznodământul alegerilor prezidențiale din SUA în care se confruntă actualul președinte Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden. Într-un editorial publicat luni, ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a făcut un apel pentru susținerea relațiilor transatlantice, vorbind în ajunul alegerilor prezidențiale din SUA despre “nevoia strategică copleșitoare” pentru o puternică cooperare transatlantică. Ea a făcut acest apel la o zi după ce colegul său din guvernul federal, ministrul de externe Heiko Maas, a spus într-un interviu pentru publicația Tagesspiegel am Sonntag că, după alegerile prezidențiale din Statele Unite, Berlinul dorește o reconfigurare a relațiilor transatlantice, indiferent de cine va câștiga alerile prezidențiale.

Pe ansamblu, relațiile transatlantice au fost afectate de politica administrației Trump care critică puternic Germania pentru că nu alocă cei 2% din PIB pentru apărare și pentru că urmărește să consolideze relațiile energetice în Rusia, aceste animozități culminând cu tensiunile Washington-Berlin de la Summitul NATO din 2018 și cu retragerea parțială a trupelor americane staționate în Germania, 11.900 de soldați urmând a fi relocați.

În ce privește Uniunea Europeană, președintele Donald Trump a susținut în repetate rânduri că UE a fost creată pentru a profita economic de SUA. Pe plan regional însă, administrația republicană a consolidat legăturile cu țările de pe flancul estic al NATO, îndeosebi Polonia și România.

În ce-i privește, Joe Biden și Kamala Harris, candidata democrată pentru vicepreședinția SUA, și-au exprimat intenția ca Uniunea Europeană să redevină “un partener preferențial al SUA” și au afirmat angajamentul față de articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Alegerile depind de 12 state: Florida și Ohio, celebrele ”state indecise”

Numele viitorului lider al Casei Albe depinde de modul în care vor vota 12 state americane: Michigan, Wisconsin, Pennsylvania, Florida, Georgia, Carolina de Nord, Arizona, New Hampshire, Iowa, Ohio și Texas. 

Totodată, aceste state indecise relevă și principalul dezavantaj al sistemului electoral american, care indică faptul că unele voturi sunt mai valoroase decât altele, mai ales în cazul acestor state care au o populaţie însemnată şi care oscilează între republicani şi democraţi.

În scrutinele recente, preşedinţia a fost câştigată în Florida şi Ohio. Al treilea, respectiv al şaptelea stat ca mărime din SUA, cu 29, respectiv 18 electori, Florida şi Ohio oscilează în permanenţă între Partidul Democrat şi cel Republican, informează Digi24.

Sistemul electoral: câștigă candidatul care obține sprijinul din partea a cel puțin 270 de electori

În 3 noiembrie, americanii vor vota pentru a își alege noul președinte, toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și o parte dintre senatori. Spre deosebire de alegerile prezidențiale din alte țări, alegerile americane nu funcționează direct pe baza votului popular al cetățenilor.

Președintele Statelor Unite ale Americii este ales indirect. Spre deosebire de votul dat de cetățeni în alte sisteme democratice, în SUA delegaţii şi electorii din Colegiul Electoral iau locul votanţilor direcţi. Populația nu este distribuită în mod egal în statele americane iar scopul acestui sistem este ca statele mai puțin populate să nu fie ignorate în procesul electoral. Toate cele 50 de state federale americane au un număr prestabilit de “electori” în Colegiul Electoral – aproximativ proporţional cu populaţia statului.

În total, Colegiul este format din 538 de electori, din care 435 sunt distribuiţi în funcţie de populaţia statelor, iar 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american. Alţi trei electori sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C. Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul.

Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, după principiul “câştigătorul ia totul”, astfel candidatul care obţine majoritatea votului popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat.

Există întotdeauna riscul ca, la finalul zilei alegerilor, să nu fie clar câştigătorul. Unul dintre scenariile posibile poate fi a rezultatul să fie prea strâns pentru a fi decis fără numărarea tuturor voturilor. Un alt scenariu este ca alegerile să fie contestate în instanţă, ceea ce ar putea duce la un ordin judecătoresc de renumărare. O a treia posibilitate este ca ambii candidaţi să aibă câte 269 de electori în Colegiu, caz în care Camera Reprezentanţilor votează pentru a alege următorul preşedinte.

Alegerile prezidenţiale din anul 2000 au fost al patrulea scrutin din istoria Statelor Unite şi primul din ultimii 118 ani în care câştigătorul nu a obţinut cele mai multe voturi din partea populaţiei. Al Gore a obţinut 48,38% din sufragii, la nivel naţional, iar George W. Bush 47,87%. Rezultatul alegerilor a fost decis în Florida, unde rezultatul a fost atât de strâns încât voturile au trebuit renumărate. Disputa a ajuns în cele din urmă la Curtea Supremă, care, pe 12 decembrie 2000, a decis că Bush va fi preşedinte. Cinci dintre judecători au votat pentru oprirea renumărării sufragiilor şi declararea republicanului învingător, iar patru au votat împotrivă.

Alegerile prezidențiale anul 2016 au fost al cincilea astfel de scrutin, dar decis de Colegiul Electoral. Hillary Clinton a obținut 48,2% din voturi, iar Donald Trump 46,1%. Cu toate acestea, Trump a câștigat în Colegiul Electoral cu 304 la 227, după ce a obținut votul electorilor în majoritatea statelor americane.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

RUSIA

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a avut vineri o discuție telefonică cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, în urma călătoriei sale în Europa pentru a aborda problema comasării de trupe ruse în proximitatea granițelor Ucrainei.

Cu această ocazie, oficialul american a reiterat că ”o nouă intervenție” a Moscovei în Ucraina va și contracarată cu un ”răspuns rapid, sever și unit din partea SUA și a aliaților” săi, a anunțat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, printr-un comunicat.

În egală măsură, Blinken a transmis ”sprijinul de neclintit al Statelor Unite pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și a punctat că nu vor exista decizii privind Ucraina fără aceasta”.

Între timp, Ambasada Statelor Unite la Kiev a anunțat printr-un mesaj publicat pe Twitter că primul din cele câteva transporturi din pachetul de asistenţă de securitate în valoare de 200 milioane de dolari acordat de Washington armatei ucrainene, autorizat în decembrie de preşedintele Joe Biden, a sosit la Kiev.

”Donaţia, constând în 90 de tone de asistenţă letală de securitate şi care include muniţie pentru apărătorii din prima linie ai Ucrainei, demonstrează angajamentul puternic al Statelor Unite faţă de dreptul suveran al Ucrainei la autoapărare”, se arată într-o postare pe Facebook a ambasadei americane, potrivit Agerpres. 

În replică, Ministerul Apărării al Ucrainei a mulţumit Statelor Unite pentru ajutorul acordat.

”Prin această nouă autorizare, Statele Unite s-au angajat la peste 650 milioane de dolari de asistenţă de securitate pentru Ucraina anul trecut şi la peste 2,7 miliarde de dolari în asistenţă de securitate pentru Ucraina începând din 2014”, a mai amintit ambasada SUA.

”Statele Unite vor continua să furnizeze o astfel de asistenţă pentru a sprijini Forţele Armate ale Ucrainei în efortul lor actual de a apăra suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei împotriva agresiunii ruse”, a mai indicat ambasada americană la Kiev.

Acest ajutor se adaugă celui oferit țările baltice, ce constă în rachete antitanc şi antiaeriene fabricate în SUA, dar și celui furnizat de Regatul Unit, format, de asmeenea, din arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, a avut o întâlnire cu Bonnie Jenkins, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională în cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Cei doi au discutat despre Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, despre cooperarea bilaterală în domeniul securității și apărării, dar și despre importanța strategică a scutului anti-rachetă de la Deveselu.

”Am avut o discuție excelentă cu ambasadoarea Bonnie Jenkins, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională în cadrul Departamentului de Stat al SUA. Am discutat despre Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, aflat anul acesta la cea de-a 25-a aniversare, despre cooperarea bilaterală în domeniul securității și apărării, inclusiv în cadrul NATO”, a precizat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Totodată, cei doi au abordat și chestiunea scutului anti-rachetă de la Deveselu.

”De asemenea, împreună cu subsecretarul de stat am evidențiat importanța proiectului strategic comun de apărare împotriva rachetelor balistice Aegis Ashore de la Deveselu, o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată, ca parte integrantă a capabilității aliate de apărare antirachetă”, a completat Muraru.

Trebuie specificat că scutul de la Deveselu este pur defensiv, după cum amintea și secretarul general adjunct al NATO

Întâlnirea dintre cei doi a avut loc în contextul solicitărilor Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, calificate de România drept inadminisibile și lipsite de orice fundament.

Părerea este împărtășită și de Alianța Nord-Atlantică care, prin vocea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și purtătorului de cuvânt, Oana Lungescu, a exclus orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

De altfel, pe fondul temerilor exprimate de Washington că acesta ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, președinții american și francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron, și-au arătat deschiderea de a consolida flancul estic al NATO prin creșterea prezenței militare în România, gest salutat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă

În plus, consilierul pentru securitate al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA vor continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO, acesta fiind un ”semnal clar și ferm al angajamentului puternic al Statelor Unite și NATO pentru securitatea flancului estic”, potrivit aprecierilor ministrului de externe, Bogdan Aurescu

În egală măsură, Spania a luat decizia de a trimite nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, în vreme ce Franța va desfășura nave și avioane în proximitatea României.

Consolidarea flancului estic, temă aflată pe lista obiectivelor de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București, se numără printre chestiunile care vor fi abordate în cadrul reuniunii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ce va avea loc miercuri

Aceste cerințe ale Moscovei fac parte dintr-un pachet mai larg de solicitări privind securitatea europeană, ce cuprinde inclusiv excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, și încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic, respins categoric de țările occidentale. 

Washingtonul urmează să-i prezinte săptămâna viitoare Moscovei răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Acestea au continuat ulterior cu vizita șefei diplomației germane la Kiev, unde a avut  întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune, mesaj dublat de  șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, întorcându-se apoi la Berlin unde s-a întâlnit cu secretarul de stat american, Antony Blinken, cu miniștrul francez, Jean-Yves Le Drian, și ministrul de stat britanic James Cleverly

Oficialul american avusese anterior o primă oprire la Kiev, de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Mai trebuie amintit aici că Rusia a fost destinatarul unui mesaj transmis de secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, tot de la Berlin, care a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

”Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a menționat acesta.

Aceeași intenție în direcția avansării unei propuneri europene de securitate a fost manifestată și de președintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri prioritățile președinției la Consiliul Uniunii Europeneidee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Josep Borrell, l-a invitat pe Blinken să ia parte la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre, ce îi va oferi oportunitatea de a-i pune în temă pe aceștia despre discuțiile purtate cu șeful diplomației ruse, în cazul în care va da curs invitației.

Continue Reading

NATO

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

Published

on

© Official U.S. Navy Page/ Flickr

Pentagonul a anunțat vineri lansarea unui exercițiu  naval pe scară mare al NATO în Marea Mediterană, luni, cu participarea portavionului american USS Harry Truman, în plină tensiune cu Rusia care a anunţat şi ea manevre navale în acelaşi moment, informează AFP, citat de Agerpres.

”Neptune Strike 22 va dura până la 4 februarie şi are scopul de a demonstra capacitatea NATO de a integra forţa de lovitură maritimă sofisticată a unui grup aeropurtat în sprijinul eforturilor de descurajare şi apărare ale Alianţei”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.

Oficialul american a dat asigurări că acest exerciţiu este în pregătire din 2020 şi că nu are nimic de-a face cu tensiunile actuale din jurul Ucrainei, deşi Neptune Strike 2022 nu figura pe lista exerciţiilor prevăzute în 2022 publicată la 14 decembrie de NATO pe site-ul său.

”Exerciţiul în sine nu este conceput pentru a contracara genul de scenarii care ar putea apărea în jurul Ucrainei. Este într-adevăr un exerciţiu naval al NATO (…) destinat să testeze o gamă largă de capacităţi navale pe care dorim să ne asigurăm că le vom consolida în continuare”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Joi, Rusia a anunțat exerciții navale de amploare din toate direcţiile. Peste 140 de nave de război şi aproximativ 10.000 de militari vor lua parte în lunile ianuarie şi februarie la aceste exerciţii desfăşurate în apele Mării Mediterane, ale Mării Nordului, în Marea Ohotsk, în partea de nord-est a Oceanului Atlantic şi în Oceanul Pacific.

John Kirby a recunoscut că situaţia tensionată cu Rusia a suscitat dezbateri cu aliaţii cu privire la desfăşurarea acestui exerciţiu naval. ”După discuţii cu aliaţii noştri din NATO, s-a decis să mergem mai departe”, a menționat acesta.

USS Harry Truman şi grupul său aeronaval au sosit în Marea Mediterană la 14 decembrie.

Portavionul urma să se alăture zonei de operaţiuni a Comandamentului Central (CENTCOM), dar secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a decis la sfârşitul lui decembrie să îl ţină în Marea Mediterană pentru a-i ”linişti” pe europeni în faţa fricţiunilor cu Rusia.

Tot din aceste considerente, Spania a luat decizia de a trimite nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, în vreme ce Franța va desfășura nave și avioane în proximitatea României.

Continue Reading

Facebook

U.E.1 hour ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA2 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA4 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO5 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA6 hours ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi7 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

U.E.8 hours ago

Ministrul german de externe, la finalul unei săptămâni a diplomației: Mă voi lupta ”pentru fiecare milimetru” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

U.E.9 hours ago

Țările baltice răspund ”nevoilor Ucrainei” în caz de ”agresiune rusă” și trimit acesteia rachete antitanc și antiaeriene: Este important să o susținem ”în toate modurile posibile”

RUSIA10 hours ago

Polonia face apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”

NATO23 hours ago

NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda2 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE3 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending