Connect with us

INTERNAȚIONAL

LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2020 | Cursa pentru Casa Albă s-a încheiat: Joe Biden a fost ales al 46-lea președinte al SUA. Donald Trump nu își recunoaște înfrângerea

Published

on

© Photo Collage (Images sources: Joe Biden/ Facebook & White House/ Flickr)

Cetățenii Statelor Unite ale Americii s-au prezentat marți la urne pentru un scrutin istoric pentru viitorul țării și al relațiilor internaționale în care au fost chemați, pe fondul unei țări divizate, polarizate și cel mai puternic afectate de pandemia de COVID-19, să își aleagă președintele dintre cei doi contracandidați care își dispută fotoliul prezidențial din Biroul Oval, președintele în funcție Donald Trump (Partidul Republican) și fostul vicepreședinte Joe Biden (Partidul Democrat).

Cu peste 98 de milioane de cetățeni care au votat deja prin corespondență în contextul pandemiei, notează The Guardian, există așteptări record privind prezența finală la vot, care ar putea depăși 160 de milioane de voturi, o creștere de peste 20% față de alegerile din 2016, când democrata Hillary Clinton a câștigat votul popular la o diferență de aproape 3 milioane de sufragii, însă a fost devansată de Donald Trump în Colegiul Electoral, unde un candidat trebuie să obțină sprijinul a minim 270 de electori. În aceeași zi, au loc și alegeri pentru cele 435 de mandate în Camera Reprezentanților și pentru jumătate din locurile din Senatul SUA.

Cele mai importante estimări, dar și rezultatele voturilor din această crucială zi pentru democrația americană și pentru viitorul relațiilor internaționale, în general, și al celor transatlantice, în particular, le puteți găsi pe CaleaEuropeana.ro.

***LIVE TEXT***

UPDATE 7 ianuarie 2021 ORA 10:00

Congresul SUA a validat, după violențe fără precedent, victoria lui Joe Biden. Cel de-al 46-lea președinte american își va prelua mandatul la 20 ianuarie

UPDATE 14 decembrie ORA 01:32

Alegeri SUA: Colegiul Electoral a oficializat victoria lui Joe Biden, care la 20 ianuarie 2021 va deveni al 46-lea președinte al Statelor Unite

ORA 18:30

Joe Biden a fost ales cel de-al 46-lea președinte al SUA, învingându-l pe Donald Trump într-o cursă istorică pentru Casa Albă

Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

Potrivit rezultatelor prezentate de mass-media americane, Biden, care a condus majoritatea cursei, a câștigat în state considerate cheie, precum Wisconsin, Georgia, Michigan și Pennsylvania, și a obținut peste 270 de electori din totalul celor 538 ai Colegiului Electoral, informează Associated Press. Informația este susținută de CNN, BBC, Reuters, NBC și CBS.

Potrivit proiecțiilor Fox News, care îl dau câștigător pe Biden și în statul Nevada, Biden a obținut deja 290 de electori. Potrivit CNN, care nu ia în calcul statele Nevada și Arizona, Biden a obținut 273 de voturi în Colegiul Electoral.

UPDATE 7 noiembrie Ora 08:18. În drum spre Casa Albă, Joe Biden face apel la calm și la unitate: “Putem fi adversari, dar nu suntem dușmani. Suntem Statele Unite ale Americii”

UPDATE Ora 18:52. Statul american Georgia, unde candidatul democrat Joe Biden şi preşedintele republican Donald Trump sunt aproape la egalitate în scrutinul prezidenţial american, va efectua o renumărare a voturilor, potrivit secretarului de stat local Brad Raffensperger, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Cursa în Georgia ”rămâne prea strânsă”, a declarat Brad Raffensperger în timpul unei conferinţe de presă la Atlanta. ”Fiind o diferenţă atât de redusă, vom avea o renumărare în Georgia”, a anunţat acesta.

Potrivit CNN, în acest stat Joe Biden şi Donald Trump au fiecare aproximativ 49,4% din voturi după numărarea a circa 99% din buletine.

UPDATE Ora 15:52. Joe Biden l-a devansat pe Donald Trump și în Pennsylvania, stat care are 20 de voturi în Colegiul Electoral. După numărarea a 98% din voturi în acest stat, candidatul democrat conduce cu un avans de aproximativ 5.600 de voturi. Anterior, Biden l-a depășit pe Trump și în statul Georgia, care are 16 electori Dacă va câștiga și în Pennsylvania, Biden va obține 20 voturi în Colegiul Electoral.

Cu cei 36 de electori din Georgia și Pennsylvania, Biden ar putea ajunge la 300 de voturi în Colegiul Electoral, o majoritate confortabilă față de cele 270 minim necesare.

UPDATE Ora 11:40. Candidatul democrat Joe Biden l-a devansat pe republicanul Donald Trump la votul popular în statul Georgia, cu 99% dintre voturi numărate, iar dacă va câștiga acest stat federal, Biden va obține 16 voturi în Colegiul Electoral și va ajunge la 280 de electori, cu 10 voturi peste majoritatea minimă necesară de 270 pentru victorie.

UPDATE 6 noiembrie Ora 09:21. Ultimele date arată că preşedintele american Donald Trump pierde teren în Pennsylvania, stat care reprezintă 20 de voturi în colegiul electoral, având un avans de mai puţin de 50.000 de voturi la fiecare nouă tranşă de buletine de vot, relatează dpa, potrivit Agerpres.

În Arizona, care reprezintă 11 voturi în colegiul electoral, conduce candidatul democrat Joe Biden care a înregistrat o creştere de aproximativ 46.000 de voturi.

Între timp, în Georgia sunt 2.500 de voturi care îi separă pe cei doi candidaţi. În Nevada, unde situaţia nu se actualizează continuu, Biden are un avans de aproximativ 11.400 de voturi. Statul are şase voturi în colegiul electoral.

Pennsylvania este unul dintre cele cinci state în care votul nu este încă cunoscut şi care ar putea influenţa rezultatul alegerilor prezidenţiale.

Joe Biden, care adunase până joi 253 sau 264 de voturi în colegiul electoral din cele 270 necesare pentru victorie, unele proiecţii incluzând sau nu Arizona (11 electori), ar fi declarat învingător dacă statul său natal ar vota pentru el.

Dacă republicanul Donald Trump ar câştiga acest vot el ar rămâne în cursă, dar nu ar putea încă să-şi proclame victoria.

UPDATE Ora 22:56. Se menține suspansul în cursa pentru Casa Albă la două zile distanță de la închiderea urnelor. Joe Biden continuă să conducă în Colegiul Electoral cu 264 de electori, față de cei 214 ai președintelui în exercițiu Donald Trump, și rămâne la șase voturi distanță de cele 270 necesare pentru a deveni al 46-lea președinte al SUA.

Câștigarea alegerilor de unul dintre cei doi candidați depinde de rezultatele voturilor din următoarele cinci state (Georgia – 16 electori, North Carolina – 15, Pennsylvania – 20, Nevada – 6 și Alaska – 3). Biden conduce doar într-unul dintre state, Nevada, însă pare suficient pentru a-și securiza majoritatea în Colegiul Electoral.

În schimb, candidatul democrat a recuperat o distanță de peste 600.000 de voturi față de Trump în Pennsylvania și ar putea câștiga și acest stat, mai ales că mai sunt de numărat aproximativ 12% din voturi, iar avansul candidatului republican mai este de aproximativ 100.000 de voturi. De asemenea, Trump pierde din avansul său și în Georgia.

© The Guardian Screenshot

UPDATE Ora 22:42. Un judecător din Georgia a respins o solicitare a echipei de campanie a preşedintelui Donald Trump referitoare la numărarea voturilor, iar o decizie similară a fost luată și în statul Michigan.

UPDATE Ora 17:07. Joe Biden a câştigat miercuri în statele-cheie Michigan şi Wisconsin, recucerind o parte importantă a “zidului albastru’ pierdut de democraţi la alegerile prezidenţiale din Statele Unite de acum patru ani şi reducându-i mult şansele de realegere preşedintelui în exerciţiu, republicanul Donald Trump, scrie Associated Press, potrivit Agerpres. Agenţia consemnează că la o zi după încheierea scrutinului niciunul din cei doi candidaţi nu a întrunit cele 270 de voturi în Colegiul Electoral necesare pentru următorul mandat la Casa Albă.

După victoriile în cele două state din regiunea Marilor Lacuri, Biden dispune însă de 264 de voturi în Colegiu şi mai are nevoie să câştige într-un singur stat din cele încă indecise pentru a deveni al 46-lea preşedinte al SUA. El a fost votat de peste 71 de milioane de americani – un record istoric – şi a declarat miercuri după-masă, într-o conferinţă de presă, că se aşteaptă să fie ales; totuşi, el nu şi-a proclamat încă victoria.

UPDATE Ora 09:59. Observatorii internaţionali ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au criticat aspru miercuri ”acuzaţiile nefondate” ale preşedintelui Donald Trump privind fraude în alegerile prezidenţiale din SUA, subliniind că acestea ”slăbesc încrederea publicului în instituţiile democratice, informează Agerpres.

UPDATE 5 noiembrie Ora 00:03. Donald Trump a intentat un proces pentru suspendarea numărării voturilor în statul cheie Pennsylvania, unde îl devansează cu o diferenţă mică pe rivalul său Joe Biden, conform rezultatelor parţiale, a anunţat miercuri managerul său de campanie, conform AFP.

“Ochii naţiunii sunt îndreptaţi spre Pennsylvania, dar Pennsylvania numără pe ascuns voturile exprimate prin poştă şi acest lucru trebuie să înceteze”, a scris Bill Stepien, directorul de campanie al lui Donald Trump, într-un comunicat. “Luăm măsuri legale pentru a suspenda numărarea în aşteptarea unei mai mari transparenţe”, a adăugat el, potrivit Agerpres.

Votul din Pennsylvania ar putea fi decisiv pentru cursa prezidenţială şi ar putea dura încă câteva zile pentru a stabili dacă se primesc şi se numără buletinele trimise prin corespondenţă.

UPDATE Ora 23:30. CNN, Fox News și Politico estimează că Joe Biden a câștigat și statul Michigan, fapt care îi securizează candidatului democrat un număr de 264 de electori, acesta mai având nevoie de doar 6 electori pentru a întruni necesarul de 270.

© Politico Screenshot

UPDATE Ora 23:07. Candidatul democrat Joe Biden se adresează națiunii.

“Compatrioții mei americani, ieri s-a dovedit încă o dată că democrația este în bătăile inimii acestei națiuni”, a spus Biden, citat de The Guardian.

Candidatul democratic a declarat că este “clar” că va atinge cele 270 de voturi electorale necesare pentru a câștiga președinția.

“Nu sunt aici pentru a declara că am câștigat, dar sunt aici pentru a raporta că, după terminarea numărării, vom fi câștigătorii”, a completat el.

Joe Biden și-a exprimat optimismul cu privire la șansele sale de victorie, spunând că este “încrezător că vom ieși victorioși” odată ce fiecare vot valid va fi numărat.

Candidatul democratic a subliniat că, în ciuda caracterului controversat al cursei pentru Casa Albă, președinția “cere un simț al grijii pentru toți americanii”.

“Voi lucra la fel de mult atât pentru cei care nu m-au votat, cât și pentru cei care m-au votat”, a spus Biden.

Pivotând spre rezultatele alegerilor, Biden a subliniat “fiecare vot trebuie numărat”.

“Noi, oamenii nu vom fi reduși la tăcere”, a spus Biden, caracterizând potențialul său câștig drept “o victorie pentru poporul american”.

UPDATE Ora 21:30. Associated Press anunță că Joe Biden a câștigat alegeri în Wisconsin și cele 10 voturi în Colegiul Electoral ale acestui stat. Este al doilea stat în care candidatul democrat a răsturnat scorul după câștigarea statului Arizona la începutul acestei dimineți, scrie The Guardian.

În acest context, Biden ajunge la 248 de electori, fiind necesare minim 270 de voturi obținute în Colegiul Electoral. De asemenea, Biden are mai multe voturi decât Trump și în Nevada (6 electori) și Michigan (16 electori). În cazul în care va câștiga alegerile în aceste state, Biden va ajunge la 270 de electori.

UPDATE Ora 21:28. Echipa de campanie a lui Donald Trump cere renumărarea voturilor în Wisconsin, unde rezultatele finale dar neanunțate oficial arată un avans de peste 20 000 de voturi în favoarea lui Joe Biden. 

“Au fost raportate nereguli în mai multe zone din Wisconsin, ceea ce ridică serioase îndoieli asupra validității rezultatelor”, a anunțat șeful de campanie al lui Donald Trump, Bill Stepien, informează Digi24.

UPDATE Ora 18:33. Premieră în SUA: Cu 70 de milioane de voturi primite, Joe Biden a devenit cel mai votat candidat din istoria alegerilor prezidențiale americane

UPDATE Ora 16:08. Conform proiecțiilor prezentate de Fox News, Joe Biden are un avans în fața lui Donald Trump în trei din cele șapte state în care mai sunt numărate voturi la alegerile prezidențiale americane.

Mai precis, Biden are mai multe voturi decât Trump în Nevada (6 electori), Wisconsin (10 electori) și Michigan (16 electori). În cazul în care va câștiga alegerile în aceste state, Biden va ajunge la 270 de electori, majoritatea minimă pe care un candidat trebuie să o obțină pentru a deveni președintele SUA.

În schimb, Donald Trump conduce votul în Georgia, North Carolina, Pennsylvania și Alaska.

© Fox News Screenshot

UPDATE Ora 09:37. Cele mai recente proiecții ale mass-media americane după numărarea voturilor în majoritatea statelor arată următoarea situație, în timp ce mai sunt așteptate rezultatele voturilor din statele Pennsylvania, Georgia, North Carolina, Michigan, Wisconsin, Nevada și Alaska.

Fox News: Joe Biden – 238 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

© CNN Screenshot

Reuters: Joe Biden – 220 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

© Reuters Screenshot

CNN: Joe Biden – 220 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

Washington Post: Joe Biden – 220 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

The New York Times: Joe Biden – 225 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

BBC: Joe Biden – 220 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

UPDATE Ora 09:25. Donald Trump, primele declarații după alegerile din SUA: Rezultatele sunt fenomenale. Mulţumesc poporului american pentru sprijinul extraordinar. Liderul SUA susține că se va adresa Curții Supreme, invocând riscul fraudării alegerilor.

UPDATE Ora 08:00. La rândul său, Donald Trump a anunțat o declarație de presă, într-un mesaj pe Twitter, în care a subliniat că urmează “o mare victorie”.

Într-un mesaj separat, asupra căruia Twitter a emis un avertisment, Trump susține că democrații încearcă să “fure aceste alegeri”.

UPDATE Ora 07:55. Candidatul democrat Joe Biden s-a adresat națiunii americane într-o scurtă declarație de presă, urmată de un mesaj pe Twitter: “Păstrați-vă încrederea, oameni buni. Vom câștiga”.

“Credem că ne îndreptăm către o victorie”, a spus el.

UPDATE Ora 07:25. Democraţii şi-au consolidat la alegerile de marţi majoritatea în Camera Reprezentanţilor, au anunţat posturile de televiziune Fox News şi ABC, preluate de agenţiile internaţionale de presă.

Partidul Democrat va câştiga patru sau cinci locuri suplimentare, conform predicţiilor făcute de cele două televiziuni. Ei deţin în prezent 232 din cele 435 de mandate, potrivit Agerpres, informează Hotnews.

Republicanii controlează Senatul.

UPDATE Ora 07:00. Dacă în urmă cu patru ani, Donald Trump câștiga alegerile prezidențiale în jurul acestei ore (ora 07:00, ora României), estimările oferite de mass-media americane arată o competiție strânsă, liderul de la Casa Albă recuperând din avansul contracandidatului Joe Biden în rândul voturilor atribuite la nivelul Colegiului Electoral.

Potrivit proiecțiilor Fox News, Biden are asigurat sprijinul a 227 de electori, iar Donald Trump 204.

UPDATE Ora 06:34. Joe Biden l-a devansat pe Donald Trump la votul popular, fiind votat de peste 55 de milioane de americani, în timp ce actualul președinte a obținut peste 54 de milioane de sufragii până în prezent.

UPDATE Ora 06:08. Fox News anunță că Donald Trump a câștigat în statul american Florida, unul din statele indecise, ceea ce înseamnă că 29 de electori se vor contabiliza în vistieria electorală a actualului președinte.

Viitorului preşedinte îi sunt necesari 270 de electori pentru a câştiga alegerile prezidenţiale americane.

Spre deosebire de proiecția anterioară, Fox News precizează că Joe Biden are 207 electori, iar Donald Trump 148.

UPDATE Ora 05:50. Spre deosebire de votul din 2016, Donald Trump conduce la aceste alegeri la votul popular. Până la acest moment, Trump a obținut peste 44 de milioane de voturi, iar Biden peste 42 de milioane de sufragii.

Fox News: Joe Biden – 133 de electori ; Donald Trump – 115 de electori;

Reuters: Joe Biden – 118 de electori ; Donald Trump – 105 de electori;

CNN: Joe Biden – 118 de electori ; Donald Trump – 105 de electori;

Washington Post: Joe Biden – 114 de electori ; Donald Trump – 105 de electori;

The New York Times: Joe Biden – 131 de electori ; Donald Trump – 108 de electori;

BBC: Joe Biden – 118 de electori ; Donald Trump – 105 de electori;

UPDATE Ora 04:50. Cele mai importante publicații americane și internaționale care utilizează proiecții interactive LIVE arată următoarea evoluție:

Fox News: Joe Biden – 129 de electori ; Donald Trump – 100 de electori;

Reuters: Joe Biden – 89 de electori ; Donald Trump – 72 de electori;

CNN: Joe Biden – 89 de electori ; Donald Trump – 72 de electori;

Washington Post: Joe Biden – 89 de electori ; Donald Trump – 72 de electori;

The New York Times: Joe Biden – 131 de electori ; Donald Trump – 92 de electori;

BBC: Joe Biden – 89 de electori ; Donald Trump – 72 de electori;

UPDATE Ora 04:30. Noile proiecții Donald Trump vs. Joe Biden

Mass media americane și internaționale încep să contureze primele rezultate ale duelului prezidențial dintre Donald Trump și Joe Biden. Momentan, fostul vicepreședinte este creditat cu mai mulți electori decât președintele în funcție.

Fox News arată că Joe Biden și-a securizat deja 129 de voturi, în vreme ce Donald Trump a obținut până acum 94 de electori.

Reuters îl creditează pe Biden cu 89 de electori, iar pe Trump cu 72. Harta interactivă utilizată de CNN arată că Joe Biden a câștigat deja 89 de electori, iar Trump 54. O previziune similară se regăsește și în Washington Post: Biden – 89 de electori, Trump – 72. Tot cu 89 de electori este creditat Biden și de BBC, în vreme ce Trump are momentan 72 de electori.

The New York Times înregistrează deja 131 de electori pentru Biden și 92 pentru Trump. Mai mult, NYT oferă și o proiecție pentru Camera Reprezentanților și Senat.

UPDATE Ora 04:28. Cum arată harta electorală (proiecție Reuters)

UPDATE Ora 04:22 Trump îl devansează cu puţin pe Biden în statul-cheie Florida (rezultate parţiale)

Preşedintele Donald Trump îl conduce la limită pe rivalul democrat Joe Biden în statul-cheie Florida, vital pentru un nou mandat de preşedinte al SUA, relatează Reuters, conform Agerpres.

Trump îl conduce cu 50,3% din voturi pe Biden (48,7%), în condiţiile în care 89% din voturi au fost numărate, scrie Reuters.

UPDATE Ora 04:10 Donald Trump dat câştigător în alte cinci state (media)

Candidatul republican Donald Trump este dat învingător în Oklahoma, stat în care a câştigat şi în 2016, informează AFP, care citează CNN şi NBC.

Victoria din acest stat i-ar aduce aduce 7 electori.

UPDATE Ora 04.01 Joe Biden a câştigat în Maryland, Massachusetts, Delaware, Washington D.C. şi New Jersey (media)

Candidatul democrat Joe Biden este dat câştigător în statele Maryland, Massachusetts, Delaware, Washington D.C. şi New Jersey, informează media americane, citate de AFP.

UPDATE Ora 03:52 Trump câştigă în Virginia de Vest, Biden în Virginia.

Preşedintele Donald Trump este dat învingător în Virginia de Vest, pe care a câştigat-o şi în 2016, potrivit Fox News şi New York Times, relatează AFP. În acelaşi timp, Joe Biden e creditat cu o victorie în Virginia.

UPDATE Ora 02:50. Joe Biden, dat învingător în statul Vermont

Fostul vicepreşedinte american Joe Biden a fost dat marţi seară învingător în statul tradiţional democrat Vermont în faţa preşedintelui republican la final de mandat Donald Trump de canalele de televiziune NBC şi Fox, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Această victorie i-ar asigura candidatului democrat trei electori.

UPDATE 04 noiembrie Ora 02:38. Donald Trump, dat învingător în Indiana și Kentucky

Preşedintele la final de mandat Donald Trump este dat învingător în statul Indiana din nordul SUA, potrivit canalelor de televiziune CNN şi NBC, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Reuters difuzează aceeaşi informaţie, citând Edison Research.

Această victorie anticipată i-ar asigura 11 electori. Viitorului preşedinte îi sunt necesari 270 de electori pentru a câştiga alegerile prezidenţiale americane.

De asemenea, Trump este dat învingător şi în statul Kentucky de Associated Press, în timp ce Joe Biden e creditat cu victorii în Vermont şi Virginia de Fox News, notează Reuters. O victorie în acest stat ii va asigura lui Trump 8 electori.

Ora 18:59Klaus Iohannis, despre confruntarea Donald Trump – Joe Biden: Relația cu SUA rămâne fundamentală. Mă voi implica în continuare pentru consolidarea și extinderea Parteneriatului Strategic

Ora 17:55 – Candidatul democrat la preşedinţia SUA, fostul vicepreşedinte Joe Biden, a început marţi ziua scrutinului cu o vizită la mormântul fiului său Beau, decedat în anul 2015 la vârsta de 46 de ani din cauza unui cancer cerebral, relatează agenţia EFE, conform Agerpres.

Ora 17:50 – Preşedintele Statelor Unite, republicanul Donald Trump, a promis marţi că nu îşi va proclama prematur victoria în faţa contracandidatului democrat, Joe Biden, transmite dpa, potrivit Agerpres.

“Cred că vom avea victoria. Dar numai când e victorie. Nu e nevoie să ne jucăm”, a răspuns Trump la emisiunea Fox and Friends (Fox şi prietenii), când a fost întrebat dacă doreşte să se declare învingător.

Ora 16:02 – Primele rezultate ale scrutinului prezidenţial din Statele Unite au fost anunţate în cele două sate Dixville Notch şi Millsfield din New Hampshire, care au dat startul simbolic al alegerilor din SUA în noaptea de luni spre marţi, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Candidatul democrat Joe Biden a câştigat toate cele cinci voturi în cătunul Dixville Notch. Actualul preşedinte american Donald Trump a obţinut majoritatea celor 16 voturi în Millsfield, în timp ce cinci persoane au votat pentru Biden.

Ora 15:57 – Peste 99 de milioane de americani au votat anticipat în alegerile prezidențiale, fie prin corespondență, fie prin prezentarea la secție, potrivit ultimelor date de pe platforma US Elections Project, scrie Hotnews.ro.

BBC News notează că este de departe cel mai mare număr de voturi exprimate înaintea zilei alegerilor, în condițiile în care în 2016 au votat, în total, 138 de milioane de americani.

Asta înseamnă că am putea asista, așa cum remarcau analiștii încă de săptămânile trecute, la o prezență masivă la vot, posibil un record național. În ultimele alegeri, în medie, prezența a fost de 60%, iar în 2016 de 58,1%.


La acest scrutin, care a debutat simbolic în Dixville Notch, un cătun cu doisprezece locuitor din nord-estul țării, republicanul Donald Trump, încearcă să depăşească avansul pe care rivalul său, democratul Joe Biden, îl are în sondaje, şi să câştige un nou mandat de patru ani. De aceea, ultima zi de campanie s-a încheiat cu nu mai mult de 5 mitinguri electorale ale lui Donald Trump, informează și Digi24. Președintele în funcție și-a încheiat ultima zi de campanie cu un miting în Grand Rapids, în statul Michigan, unul dintre statele pe care speră să le recâștige în 2020. Joe Biden, candidatul democrat, și-a încheiat ultima zi de campanie în Pennsylvania, unde a mers împreună cu fostul președinte Barack Obama. Tot în Pennsylvania a făcut campanie și Kamala Harris, candidata democrată pentru funcția de vicepreședinte.

Votul pune capăt unei campanii dominate de pandemia COVID-19, care a ucis peste 237.000 de persoane în Statele Unite din peste 9,5 milioane de cazuri şi a aruncat în şomaj milioane, şi zguduite de proteste la nivel naţional faţă de injustiţia rasială împotriva afro-americanilor, informează și Agerpres, citând Reuters și alte agenții internaționale de presă. Pe de altă parte, campania a fost marcată de acuzații politice din partea ambilor candidați, Biden vorbind intens despre incompetența administrația Trump în gestionarea pandemiei, în timp ce Trump l-a criticat pe Biden și pe democrați pentru corupție și pentru faptul că nu ar putea să susțină interesele SUA la nivel internațional așa cum o face el din 2017 încoace. Scrutinul are și o miză specială pentru relațiile transatlantice, Europa declarându-se pregătită, prin vocea Germaniei, să lucreze la o nouă agendă de cooperare transatlantică indiferent de rezultatul alegerilor. În ce privește România, Ian Brzezinski și Damon Wilson, analiștii americani intervievați de CaleaEuropeană.ro se așteaptă ca Parteneriatul Strategic româno-american să fie consolidat pe mai departe atât într-un al doilea mandat al lui Donald Trump, cât și într-o administrație Biden.

Incertitudini și/ sau premiere?

Potențialul rezultat al alegerilor este învăluit în incertitudine și stă sub semnul unor momente premieră.

În primul rând, o realegere a lui Donald Trump la Casa Albă, consideră analiștii, ar putea însemna o continuare mai severă a politicii incerte și unilaterale a administrației SUA în raport cu aliații transatlantici, dar și în competiția cu China sau Rusia, cunoscute fiind promisiunile ferme ale lui Trump din 2016 și punerea lor în practică, precum retragerea SUA din Acordul climatic de la Paris sau Acordul nuclear cu Iranul. De asemenea, Donald Trump încearcă să evite să devină primul președinte în exercițiu care pierde alegerile pentru un al doilea mandat după republicanul George H.W. Bush în 1992.

O alegere a lui Joe Biden ar însemna că Statele Unite ar fi conduse de la 20 ianuarie 2021 de cel de-al 46-lea președinte din istoria țării, generând multiple premiere. Mai întâi, Biden ar fi primul fost vicepreședinte de la George H.W. Bush, în 1989, care câștigă funcția supremă în stat. Mai mult, în cazul în care ar fi ales, Biden ar deveni, în 2021, cel mai vârstă om politic din SUA care a preluat vreodată funcția de președinte. Nu în ultimul rând, partenera politică a lui Biden și candidata pentru funcția de vicepreședinte, Kamala Harris ar deveni prima femeie vicepreședintă din istoria SUA, dar și prima femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care ar putea prelua această funcție.

Cum privește Europa alegerile din SUA?

Germania, în particular, și Europa, în general, se pregătesc pentru deznodământul alegerilor prezidențiale din SUA în care se confruntă actualul președinte Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden. Într-un editorial publicat luni, ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a făcut un apel pentru susținerea relațiilor transatlantice, vorbind în ajunul alegerilor prezidențiale din SUA despre “nevoia strategică copleșitoare” pentru o puternică cooperare transatlantică. Ea a făcut acest apel la o zi după ce colegul său din guvernul federal, ministrul de externe Heiko Maas, a spus într-un interviu pentru publicația Tagesspiegel am Sonntag că, după alegerile prezidențiale din Statele Unite, Berlinul dorește o reconfigurare a relațiilor transatlantice, indiferent de cine va câștiga alerile prezidențiale.

Pe ansamblu, relațiile transatlantice au fost afectate de politica administrației Trump care critică puternic Germania pentru că nu alocă cei 2% din PIB pentru apărare și pentru că urmărește să consolideze relațiile energetice în Rusia, aceste animozități culminând cu tensiunile Washington-Berlin de la Summitul NATO din 2018 și cu retragerea parțială a trupelor americane staționate în Germania, 11.900 de soldați urmând a fi relocați.

În ce privește Uniunea Europeană, președintele Donald Trump a susținut în repetate rânduri că UE a fost creată pentru a profita economic de SUA. Pe plan regional însă, administrația republicană a consolidat legăturile cu țările de pe flancul estic al NATO, îndeosebi Polonia și România.

În ce-i privește, Joe Biden și Kamala Harris, candidata democrată pentru vicepreședinția SUA, și-au exprimat intenția ca Uniunea Europeană să redevină “un partener preferențial al SUA” și au afirmat angajamentul față de articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Alegerile depind de 12 state: Florida și Ohio, celebrele ”state indecise”

Numele viitorului lider al Casei Albe depinde de modul în care vor vota 12 state americane: Michigan, Wisconsin, Pennsylvania, Florida, Georgia, Carolina de Nord, Arizona, New Hampshire, Iowa, Ohio și Texas. 

Totodată, aceste state indecise relevă și principalul dezavantaj al sistemului electoral american, care indică faptul că unele voturi sunt mai valoroase decât altele, mai ales în cazul acestor state care au o populaţie însemnată şi care oscilează între republicani şi democraţi.

În scrutinele recente, preşedinţia a fost câştigată în Florida şi Ohio. Al treilea, respectiv al şaptelea stat ca mărime din SUA, cu 29, respectiv 18 electori, Florida şi Ohio oscilează în permanenţă între Partidul Democrat şi cel Republican, informează Digi24.

Sistemul electoral: câștigă candidatul care obține sprijinul din partea a cel puțin 270 de electori

În 3 noiembrie, americanii vor vota pentru a își alege noul președinte, toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și o parte dintre senatori. Spre deosebire de alegerile prezidențiale din alte țări, alegerile americane nu funcționează direct pe baza votului popular al cetățenilor.

Președintele Statelor Unite ale Americii este ales indirect. Spre deosebire de votul dat de cetățeni în alte sisteme democratice, în SUA delegaţii şi electorii din Colegiul Electoral iau locul votanţilor direcţi. Populația nu este distribuită în mod egal în statele americane iar scopul acestui sistem este ca statele mai puțin populate să nu fie ignorate în procesul electoral. Toate cele 50 de state federale americane au un număr prestabilit de “electori” în Colegiul Electoral – aproximativ proporţional cu populaţia statului.

În total, Colegiul este format din 538 de electori, din care 435 sunt distribuiţi în funcţie de populaţia statelor, iar 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american. Alţi trei electori sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C. Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul.

Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, după principiul “câştigătorul ia totul”, astfel candidatul care obţine majoritatea votului popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat.

Există întotdeauna riscul ca, la finalul zilei alegerilor, să nu fie clar câştigătorul. Unul dintre scenariile posibile poate fi a rezultatul să fie prea strâns pentru a fi decis fără numărarea tuturor voturilor. Un alt scenariu este ca alegerile să fie contestate în instanţă, ceea ce ar putea duce la un ordin judecătoresc de renumărare. O a treia posibilitate este ca ambii candidaţi să aibă câte 269 de electori în Colegiu, caz în care Camera Reprezentanţilor votează pentru a alege următorul preşedinte.

Alegerile prezidenţiale din anul 2000 au fost al patrulea scrutin din istoria Statelor Unite şi primul din ultimii 118 ani în care câştigătorul nu a obţinut cele mai multe voturi din partea populaţiei. Al Gore a obţinut 48,38% din sufragii, la nivel naţional, iar George W. Bush 47,87%. Rezultatul alegerilor a fost decis în Florida, unde rezultatul a fost atât de strâns încât voturile au trebuit renumărate. Disputa a ajuns în cele din urmă la Curtea Supremă, care, pe 12 decembrie 2000, a decis că Bush va fi preşedinte. Cinci dintre judecători au votat pentru oprirea renumărării sufragiilor şi declararea republicanului învingător, iar patru au votat împotrivă.

Alegerile prezidențiale anul 2016 au fost al cincilea astfel de scrutin, dar decis de Colegiul Electoral. Hillary Clinton a obținut 48,2% din voturi, iar Donald Trump 46,1%. Cu toate acestea, Trump a câștigat în Colegiul Electoral cu 304 la 227, după ce a obținut votul electorilor în majoritatea statelor americane.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

UE și Regatul Unit au convenit să demareze ”discuții intense și constructive” pentru a găsi un numitor comun referitor la protocolul privind Irlanda de Nord

Published

on

©European Union, 2016/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și Regatul Unit au convenit ”să se angajeze într-un mod intens și constructiv, atât la nivel de experți, cât și la nivel politic” într-un dialog cu privire la măsurile menite să faciliteze tranzitul mărfurilor în Irlanda de Nord.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, responsabil pentru relațiile interinstituționale și prospectivă, a avut vineri, la Bruxelles, o întrevedere cu ministrul britanic pentru Brexit, David Frost.

” Vicepreședintele Sefcovic salută faptul că ambele părți au convenit să se implice intens și constructiv atât la nivel de experți, cât și la nivel politic, cu o serie de întâlniri programate săptămâna aceasta la Bruxelles cu echipa britanică. UE încearcă să se concentreze asupra domeniilor care contează cel mai mult pentru cetățenii și întreprinderile din Irlanda de Nord și în care putem găsi un teren comun. Soluțiile comune rapide ar aduce stabilitatea, certitudinea și predictibilitatea pe care Irlanda de Nord le merită, protejând în cele din urmă Acordul din Vinerea Mare (Belfast) în toate dimensiunile sale”, este precizat într-un comunicat al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută un set de aranjamente pe măsură pentru a răspunde dificultăților cu care se confruntă cetățenii din Irlanda de Nord din cauza ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, prin facilitarea, în continuare, a circulației mărfurilor din Marea Britanie în această provincie.

Această propunere vine în urma unor discuții extinse purtate în ultimele luni cu Guvernul britanic, precum și a unor acțiuni de informare ale Comisiei Europene în rândul liderilor politici, al întreprinderilor, al societății civile și al altor părți interesate din Irlanda de Nord. De asemenea, prezintă idei bazate pe elemente ridicate în documentul de comandă al Regatului Unit publicat în iulie 2021.

Comisia consideră că acest pachet de măsuri va face o diferență reală pe teren în Irlanda de Nord și abordează problemele legate de Brexit în ceea ce privește circulația mărfurilor din Marea Britanie în Irlanda de Nord, probleme care au fost ridicate de cetățenii și întreprinderile nord-irlandeze. Aceste măsuri vin în completarea pachetului care a fost prezentat în iunie 2021, care facilitează circulația animalelor vii din Marea Britanie în Irlanda de Nord.

Pachetul propune flexibilități suplimentare în domeniul alimentelor, al sănătății plantelor și animalelor, al vămilor, al medicamentelor și al angajamentului cu părțile interesate din Irlanda de Nord. Acesta propune un model diferit pentru punerea în aplicare a protocolului, în care fluxul de mărfuri între Marea Britanie și Irlanda de Nord – în ceea ce privește mărfurile destinate să rămână în Irlanda de Nord – este facilitat într-o măsură semnificativă. Această facilitare este posibilă datorită unei serii de măsuri de protecție și de supraveghere sporită a pieței pentru a se asigura că mărfurile nu intră pe piața unică a UE.

Acest pachet deschide calea spre soluționarea tuturor problemelor de punere în aplicare rămase nerezolvate, stabilind astfel predictibilitatea, stabilitatea și certitudinea pentru cetățenii și întreprinderile din Irlanda de Nord.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Nord Stream 2: Prima dintre cele două linii ale conductei a fost umplută cu gaze pentru export

Published

on

©Nord Stream 2 Corp/ Twitter

Operatorul gazoductului Nord Stream 2 a anunţat luni că prima dintre cele două linii ale conductei a fost umplută cu aşa-numitul „gaz tehnic”, în timp ce firma aşteaptă în continuare aprobările necesare pentru a putea începe să vândă gaze naturale Europei, informează Agerpres.

Analiştii estimează că gazoductul Nord Stream 2, un proiect gestionat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, ar urma să obţină autorizaţia necesară din partea Autorităţii de reglementare din Germania pentru a putea să înceapă vânzările comerciale de gaze naturale, chiar dacă întregul proces de aprobare ar putea să se întindă pe mai multe luni.

O cantitate de aproximativ 177 milioane de metri cubi de gaz tehnic, necesar pentru a menţine presiunea în conductă pentru viitoarele vânzări de gaze naturale, a fost pompată în prima linie a conductei Nord Stream 2, care a ajuns la o presiune de 103 bari, a precizat operatorul.

„Această presiune este suficientă pentru a începe transportul de gaze în viitor”, precizează firma elveţiană Nord Stream 2 AG, adăugând că acum se derulează măsurile de pregătire pentru cea de-a doua linie a conductei.

Grupul Gazprom a anunțat că lucrările de construcție a gazoductului Nord Stream 2 s-au finalizat în dimineața zilei de  10 septembrie. Conducta este compusă din două linii separate ce pot să transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia în Germania, o cantitate suficientă pentru aprovizionarea a 26 de milioane de gospodării.

Bundesnetzagentur trebuie să se sigure în special că Nord Stream 2 respectă regulile UE care cer ca proprietarii de conducte să fie separaţi de furnizorii de gaze, atunci când ajung şi trec prin apele şi teritoriul Germaniei, punând în aplicare noua directivă europeană privind gazele naturale, negociată de președinția română a Consiliului Uniunii Europene în anul 2019 și care a intrat în vigoare în același an. Directiva a scutit conductele existente, însă ea se aplică celor noi.

Așadar, Rusia va trebui să împartă controlul asupra noului său gazoduct Nord Stream 2 către Germania, în conformitate cu normele antitrust ale Uniunii Europene.

Nord Stream 2 a stârnit de-a lungul timpului numeroase îngrijorări din partea Ucrainei și Poloniei, alimentate de acordul la care Statele Unite și Germania au ajuns la  22 iulie, Berlinul asumându-și prin acesta obligația de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Acest fapt a fost reiterat de Angela Merkel cu prilejul ultimei sale vizite în Ucraina în calitate de cancelar federal, dându-i asigurări președintelui Volodimir Zelenski că țara sa va apela la sancțiuni dacă Moscova folosește gazoductul ca ”armă geopolitică”. 

În cadrul aceleiași conferințe comune de presă cu președintele Ucrainei, Merkel a amintit că Uniunea Europeană are drept obiectiv atingerea neutralității climatice până în 2050, astfel că gazul nu va mai fi necesar.

Afirmațiile sale vin să dea și mai mare amplitudine declarațiilor susținute de președintele Agenției germane de Mediu de la începutul lunii august. Dirk Messner semnala că Nord Strean 2 riscă să devină ”rapid un fel de dinozaur printre proiectele energetice”.


Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Continue Reading

NATO

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

Published

on

© US Secretary of Defense/ Flickr

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște săptămâna viitoare, în cadrul unei vizite la București, statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Lloyd Austin se va deplasa în Georgia, România şi Ucraina, înainte de a participa la summitul miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

“Noi dăm asigurări şi întărim suveranitatea ţărilor care se află în prima linie a agresiunii ruse”, a declarat un înalt responsabil american din domeniul apărării înainte de călătorie, potrivit Pentagonului.

Aflate în zona Mării Negre, unde Rusia a încercat să-şi extindă influenţa şi să împiedice expansiunea Alianţei Nord-Atlantice, cele trei ţări se află pe orbita NATO, România ca membră cu drepturi depline şi Georgia şi Ucraina ca state partenere, scrie AFP, potrivit Agerpres.

În Georgia, Austin se va întâlni cu prim-ministrul Irakli Garibaşvili şi ministrul apărării Juanşer Burşuladze, În Ucraina, Lloyd Austin se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski şi ministrul apărării Andrii Taran, În România, secretarul american al apărării se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă, într-un context de nouă criză politică în ţară, notează AFP.

Oficialul american citat în comunicat a numit România un “aliat model”, subliniind că Austin va exprima aprecierea Americii.

România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru“, a declarat oficialul.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va efectua săptămâna viitoare o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimul deceniu. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă.

Vizita lui Austin în România va fi cea mai importantă a unui oficial politic american la București din ultimii ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA.

În schimb, președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în SUA, fiind primit la Casa Albă de fost vicepreședinte Biden, în 2015, de fostul președinte Donald Trump, în 2017 și 2019. De asemenea, miniștrii români de externe au fost primiți de două ori la Departamentul de Stat, cel mai recent având loc vizita ministrului Bogdan Aurescu la Washington, în octombrie 2020.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american.

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. 

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Citiți și Armata SUA a început lucrările de modernizare la Baza Aeriană Câmpia Turzii, o investiție de peste 130 de milioane de dolari pentru securitatea regiunii

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA36 mins ago

UE a exportat peste un miliard de vaccinuri împotriva COVID-19 în ultimele 10 luni. Ursula von der Leyen: Vom dona în următoarele luni cel puțin 500 de milioane de doze către țările vulnerabile

CONSILIUL EUROPEAN54 mins ago

Klaus Iohannis participă luni la o videoconferință cu Charles Michel și alți lideri europeni pentru pregătirea Consiliului European din 21-22 octombrie

POLITICĂ2 hours ago

PMP, apel către Parlamentul României pentru a-și relua „rolul său constituțional și pentru a adopta, de urgență, legile cerute de români”

MAREA BRITANIE2 hours ago

UE și Regatul Unit au convenit să demareze ”discuții intense și constructive” pentru a găsi un numitor comun referitor la protocolul privind Irlanda de Nord

Vlad Nistor2 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor, întâlnire cu ambasadorul Kazahstanului la Bruxelles privind extinderea legăturilor politico-economice cu UE

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Nord Stream 2: Prima dintre cele două linii ale conductei a fost umplută cu gaze pentru export

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru, cel mai influent europarlamentar pe politici economice, propus ministru de finanțe în guvernul Cioloș

U.E.4 hours ago

Germania, cu un pas mai aproape de formarea noului guvern: Verzii au votat în favoarea negocierilor cu social-democrații și liberalii

Vlad Nistor4 hours ago

Vlad Nistor, întâlnire cu reprezentanții AKP: Continuarea reformelor menite să alinieze Turcia la acquis-ul UE și la standardele europene este esențială

U.E.4 hours ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

U.E.4 hours ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Team2Share

Trending