Connect with us

INTERNAȚIONAL

LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2020 | Cursa pentru Casa Albă s-a încheiat: Joe Biden a fost ales al 46-lea președinte al SUA. Donald Trump nu își recunoaște înfrângerea

Published

on

© Photo Collage (Images sources: Joe Biden/ Facebook & White House/ Flickr)

Cetățenii Statelor Unite ale Americii s-au prezentat marți la urne pentru un scrutin istoric pentru viitorul țării și al relațiilor internaționale în care au fost chemați, pe fondul unei țări divizate, polarizate și cel mai puternic afectate de pandemia de COVID-19, să își aleagă președintele dintre cei doi contracandidați care își dispută fotoliul prezidențial din Biroul Oval, președintele în funcție Donald Trump (Partidul Republican) și fostul vicepreședinte Joe Biden (Partidul Democrat).

Cu peste 98 de milioane de cetățeni care au votat deja prin corespondență în contextul pandemiei, notează The Guardian, există așteptări record privind prezența finală la vot, care ar putea depăși 160 de milioane de voturi, o creștere de peste 20% față de alegerile din 2016, când democrata Hillary Clinton a câștigat votul popular la o diferență de aproape 3 milioane de sufragii, însă a fost devansată de Donald Trump în Colegiul Electoral, unde un candidat trebuie să obțină sprijinul a minim 270 de electori. În aceeași zi, au loc și alegeri pentru cele 435 de mandate în Camera Reprezentanților și pentru jumătate din locurile din Senatul SUA.

Cele mai importante estimări, dar și rezultatele voturilor din această crucială zi pentru democrația americană și pentru viitorul relațiilor internaționale, în general, și al celor transatlantice, în particular, le puteți găsi pe CaleaEuropeana.ro.

***LIVE TEXT***

UPDATE 7 ianuarie 2021 ORA 10:00

Congresul SUA a validat, după violențe fără precedent, victoria lui Joe Biden. Cel de-al 46-lea președinte american își va prelua mandatul la 20 ianuarie

UPDATE 14 decembrie ORA 01:32

Alegeri SUA: Colegiul Electoral a oficializat victoria lui Joe Biden, care la 20 ianuarie 2021 va deveni al 46-lea președinte al Statelor Unite

ORA 18:30

Joe Biden a fost ales cel de-al 46-lea președinte al SUA, învingându-l pe Donald Trump într-o cursă istorică pentru Casa Albă

Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

Potrivit rezultatelor prezentate de mass-media americane, Biden, care a condus majoritatea cursei, a câștigat în state considerate cheie, precum Wisconsin, Georgia, Michigan și Pennsylvania, și a obținut peste 270 de electori din totalul celor 538 ai Colegiului Electoral, informează Associated Press. Informația este susținută de CNN, BBC, Reuters, NBC și CBS.

Potrivit proiecțiilor Fox News, care îl dau câștigător pe Biden și în statul Nevada, Biden a obținut deja 290 de electori. Potrivit CNN, care nu ia în calcul statele Nevada și Arizona, Biden a obținut 273 de voturi în Colegiul Electoral.

UPDATE 7 noiembrie Ora 08:18. În drum spre Casa Albă, Joe Biden face apel la calm și la unitate: “Putem fi adversari, dar nu suntem dușmani. Suntem Statele Unite ale Americii”

UPDATE Ora 18:52. Statul american Georgia, unde candidatul democrat Joe Biden şi preşedintele republican Donald Trump sunt aproape la egalitate în scrutinul prezidenţial american, va efectua o renumărare a voturilor, potrivit secretarului de stat local Brad Raffensperger, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Cursa în Georgia ”rămâne prea strânsă”, a declarat Brad Raffensperger în timpul unei conferinţe de presă la Atlanta. ”Fiind o diferenţă atât de redusă, vom avea o renumărare în Georgia”, a anunţat acesta.

Potrivit CNN, în acest stat Joe Biden şi Donald Trump au fiecare aproximativ 49,4% din voturi după numărarea a circa 99% din buletine.

UPDATE Ora 15:52. Joe Biden l-a devansat pe Donald Trump și în Pennsylvania, stat care are 20 de voturi în Colegiul Electoral. După numărarea a 98% din voturi în acest stat, candidatul democrat conduce cu un avans de aproximativ 5.600 de voturi. Anterior, Biden l-a depășit pe Trump și în statul Georgia, care are 16 electori Dacă va câștiga și în Pennsylvania, Biden va obține 20 voturi în Colegiul Electoral.

Cu cei 36 de electori din Georgia și Pennsylvania, Biden ar putea ajunge la 300 de voturi în Colegiul Electoral, o majoritate confortabilă față de cele 270 minim necesare.

UPDATE Ora 11:40. Candidatul democrat Joe Biden l-a devansat pe republicanul Donald Trump la votul popular în statul Georgia, cu 99% dintre voturi numărate, iar dacă va câștiga acest stat federal, Biden va obține 16 voturi în Colegiul Electoral și va ajunge la 280 de electori, cu 10 voturi peste majoritatea minimă necesară de 270 pentru victorie.

UPDATE 6 noiembrie Ora 09:21. Ultimele date arată că preşedintele american Donald Trump pierde teren în Pennsylvania, stat care reprezintă 20 de voturi în colegiul electoral, având un avans de mai puţin de 50.000 de voturi la fiecare nouă tranşă de buletine de vot, relatează dpa, potrivit Agerpres.

În Arizona, care reprezintă 11 voturi în colegiul electoral, conduce candidatul democrat Joe Biden care a înregistrat o creştere de aproximativ 46.000 de voturi.

Între timp, în Georgia sunt 2.500 de voturi care îi separă pe cei doi candidaţi. În Nevada, unde situaţia nu se actualizează continuu, Biden are un avans de aproximativ 11.400 de voturi. Statul are şase voturi în colegiul electoral.

Pennsylvania este unul dintre cele cinci state în care votul nu este încă cunoscut şi care ar putea influenţa rezultatul alegerilor prezidenţiale.

Joe Biden, care adunase până joi 253 sau 264 de voturi în colegiul electoral din cele 270 necesare pentru victorie, unele proiecţii incluzând sau nu Arizona (11 electori), ar fi declarat învingător dacă statul său natal ar vota pentru el.

Dacă republicanul Donald Trump ar câştiga acest vot el ar rămâne în cursă, dar nu ar putea încă să-şi proclame victoria.

UPDATE Ora 22:56. Se menține suspansul în cursa pentru Casa Albă la două zile distanță de la închiderea urnelor. Joe Biden continuă să conducă în Colegiul Electoral cu 264 de electori, față de cei 214 ai președintelui în exercițiu Donald Trump, și rămâne la șase voturi distanță de cele 270 necesare pentru a deveni al 46-lea președinte al SUA.

Câștigarea alegerilor de unul dintre cei doi candidați depinde de rezultatele voturilor din următoarele cinci state (Georgia – 16 electori, North Carolina – 15, Pennsylvania – 20, Nevada – 6 și Alaska – 3). Biden conduce doar într-unul dintre state, Nevada, însă pare suficient pentru a-și securiza majoritatea în Colegiul Electoral.

În schimb, candidatul democrat a recuperat o distanță de peste 600.000 de voturi față de Trump în Pennsylvania și ar putea câștiga și acest stat, mai ales că mai sunt de numărat aproximativ 12% din voturi, iar avansul candidatului republican mai este de aproximativ 100.000 de voturi. De asemenea, Trump pierde din avansul său și în Georgia.

© The Guardian Screenshot

UPDATE Ora 22:42. Un judecător din Georgia a respins o solicitare a echipei de campanie a preşedintelui Donald Trump referitoare la numărarea voturilor, iar o decizie similară a fost luată și în statul Michigan.

UPDATE Ora 17:07. Joe Biden a câştigat miercuri în statele-cheie Michigan şi Wisconsin, recucerind o parte importantă a “zidului albastru’ pierdut de democraţi la alegerile prezidenţiale din Statele Unite de acum patru ani şi reducându-i mult şansele de realegere preşedintelui în exerciţiu, republicanul Donald Trump, scrie Associated Press, potrivit Agerpres. Agenţia consemnează că la o zi după încheierea scrutinului niciunul din cei doi candidaţi nu a întrunit cele 270 de voturi în Colegiul Electoral necesare pentru următorul mandat la Casa Albă.

După victoriile în cele două state din regiunea Marilor Lacuri, Biden dispune însă de 264 de voturi în Colegiu şi mai are nevoie să câştige într-un singur stat din cele încă indecise pentru a deveni al 46-lea preşedinte al SUA. El a fost votat de peste 71 de milioane de americani – un record istoric – şi a declarat miercuri după-masă, într-o conferinţă de presă, că se aşteaptă să fie ales; totuşi, el nu şi-a proclamat încă victoria.

UPDATE Ora 09:59. Observatorii internaţionali ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au criticat aspru miercuri ”acuzaţiile nefondate” ale preşedintelui Donald Trump privind fraude în alegerile prezidenţiale din SUA, subliniind că acestea ”slăbesc încrederea publicului în instituţiile democratice, informează Agerpres.

UPDATE 5 noiembrie Ora 00:03. Donald Trump a intentat un proces pentru suspendarea numărării voturilor în statul cheie Pennsylvania, unde îl devansează cu o diferenţă mică pe rivalul său Joe Biden, conform rezultatelor parţiale, a anunţat miercuri managerul său de campanie, conform AFP.

“Ochii naţiunii sunt îndreptaţi spre Pennsylvania, dar Pennsylvania numără pe ascuns voturile exprimate prin poştă şi acest lucru trebuie să înceteze”, a scris Bill Stepien, directorul de campanie al lui Donald Trump, într-un comunicat. “Luăm măsuri legale pentru a suspenda numărarea în aşteptarea unei mai mari transparenţe”, a adăugat el, potrivit Agerpres.

Votul din Pennsylvania ar putea fi decisiv pentru cursa prezidenţială şi ar putea dura încă câteva zile pentru a stabili dacă se primesc şi se numără buletinele trimise prin corespondenţă.

UPDATE Ora 23:30. CNN, Fox News și Politico estimează că Joe Biden a câștigat și statul Michigan, fapt care îi securizează candidatului democrat un număr de 264 de electori, acesta mai având nevoie de doar 6 electori pentru a întruni necesarul de 270.

© Politico Screenshot

UPDATE Ora 23:07. Candidatul democrat Joe Biden se adresează națiunii.

“Compatrioții mei americani, ieri s-a dovedit încă o dată că democrația este în bătăile inimii acestei națiuni”, a spus Biden, citat de The Guardian.

Candidatul democratic a declarat că este “clar” că va atinge cele 270 de voturi electorale necesare pentru a câștiga președinția.

“Nu sunt aici pentru a declara că am câștigat, dar sunt aici pentru a raporta că, după terminarea numărării, vom fi câștigătorii”, a completat el.

Joe Biden și-a exprimat optimismul cu privire la șansele sale de victorie, spunând că este “încrezător că vom ieși victorioși” odată ce fiecare vot valid va fi numărat.

Candidatul democratic a subliniat că, în ciuda caracterului controversat al cursei pentru Casa Albă, președinția “cere un simț al grijii pentru toți americanii”.

“Voi lucra la fel de mult atât pentru cei care nu m-au votat, cât și pentru cei care m-au votat”, a spus Biden.

Pivotând spre rezultatele alegerilor, Biden a subliniat “fiecare vot trebuie numărat”.

“Noi, oamenii nu vom fi reduși la tăcere”, a spus Biden, caracterizând potențialul său câștig drept “o victorie pentru poporul american”.

UPDATE Ora 21:30. Associated Press anunță că Joe Biden a câștigat alegeri în Wisconsin și cele 10 voturi în Colegiul Electoral ale acestui stat. Este al doilea stat în care candidatul democrat a răsturnat scorul după câștigarea statului Arizona la începutul acestei dimineți, scrie The Guardian.

În acest context, Biden ajunge la 248 de electori, fiind necesare minim 270 de voturi obținute în Colegiul Electoral. De asemenea, Biden are mai multe voturi decât Trump și în Nevada (6 electori) și Michigan (16 electori). În cazul în care va câștiga alegerile în aceste state, Biden va ajunge la 270 de electori.

UPDATE Ora 21:28. Echipa de campanie a lui Donald Trump cere renumărarea voturilor în Wisconsin, unde rezultatele finale dar neanunțate oficial arată un avans de peste 20 000 de voturi în favoarea lui Joe Biden. 

“Au fost raportate nereguli în mai multe zone din Wisconsin, ceea ce ridică serioase îndoieli asupra validității rezultatelor”, a anunțat șeful de campanie al lui Donald Trump, Bill Stepien, informează Digi24.

UPDATE Ora 18:33. Premieră în SUA: Cu 70 de milioane de voturi primite, Joe Biden a devenit cel mai votat candidat din istoria alegerilor prezidențiale americane

UPDATE Ora 16:08. Conform proiecțiilor prezentate de Fox News, Joe Biden are un avans în fața lui Donald Trump în trei din cele șapte state în care mai sunt numărate voturi la alegerile prezidențiale americane.

Mai precis, Biden are mai multe voturi decât Trump în Nevada (6 electori), Wisconsin (10 electori) și Michigan (16 electori). În cazul în care va câștiga alegerile în aceste state, Biden va ajunge la 270 de electori, majoritatea minimă pe care un candidat trebuie să o obțină pentru a deveni președintele SUA.

În schimb, Donald Trump conduce votul în Georgia, North Carolina, Pennsylvania și Alaska.

© Fox News Screenshot

UPDATE Ora 09:37. Cele mai recente proiecții ale mass-media americane după numărarea voturilor în majoritatea statelor arată următoarea situație, în timp ce mai sunt așteptate rezultatele voturilor din statele Pennsylvania, Georgia, North Carolina, Michigan, Wisconsin, Nevada și Alaska.

Fox News: Joe Biden – 238 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

© CNN Screenshot

Reuters: Joe Biden – 220 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

© Reuters Screenshot

CNN: Joe Biden – 220 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

Washington Post: Joe Biden – 220 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

The New York Times: Joe Biden – 225 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

BBC: Joe Biden – 220 de electori ; Donald Trump – 213 de electori;

UPDATE Ora 09:25. Donald Trump, primele declarații după alegerile din SUA: Rezultatele sunt fenomenale. Mulţumesc poporului american pentru sprijinul extraordinar. Liderul SUA susține că se va adresa Curții Supreme, invocând riscul fraudării alegerilor.

UPDATE Ora 08:00. La rândul său, Donald Trump a anunțat o declarație de presă, într-un mesaj pe Twitter, în care a subliniat că urmează “o mare victorie”.

Într-un mesaj separat, asupra căruia Twitter a emis un avertisment, Trump susține că democrații încearcă să “fure aceste alegeri”.

UPDATE Ora 07:55. Candidatul democrat Joe Biden s-a adresat națiunii americane într-o scurtă declarație de presă, urmată de un mesaj pe Twitter: “Păstrați-vă încrederea, oameni buni. Vom câștiga”.

“Credem că ne îndreptăm către o victorie”, a spus el.

UPDATE Ora 07:25. Democraţii şi-au consolidat la alegerile de marţi majoritatea în Camera Reprezentanţilor, au anunţat posturile de televiziune Fox News şi ABC, preluate de agenţiile internaţionale de presă.

Partidul Democrat va câştiga patru sau cinci locuri suplimentare, conform predicţiilor făcute de cele două televiziuni. Ei deţin în prezent 232 din cele 435 de mandate, potrivit Agerpres, informează Hotnews.

Republicanii controlează Senatul.

UPDATE Ora 07:00. Dacă în urmă cu patru ani, Donald Trump câștiga alegerile prezidențiale în jurul acestei ore (ora 07:00, ora României), estimările oferite de mass-media americane arată o competiție strânsă, liderul de la Casa Albă recuperând din avansul contracandidatului Joe Biden în rândul voturilor atribuite la nivelul Colegiului Electoral.

Potrivit proiecțiilor Fox News, Biden are asigurat sprijinul a 227 de electori, iar Donald Trump 204.

UPDATE Ora 06:34. Joe Biden l-a devansat pe Donald Trump la votul popular, fiind votat de peste 55 de milioane de americani, în timp ce actualul președinte a obținut peste 54 de milioane de sufragii până în prezent.

UPDATE Ora 06:08. Fox News anunță că Donald Trump a câștigat în statul american Florida, unul din statele indecise, ceea ce înseamnă că 29 de electori se vor contabiliza în vistieria electorală a actualului președinte.

Viitorului preşedinte îi sunt necesari 270 de electori pentru a câştiga alegerile prezidenţiale americane.

Spre deosebire de proiecția anterioară, Fox News precizează că Joe Biden are 207 electori, iar Donald Trump 148.

UPDATE Ora 05:50. Spre deosebire de votul din 2016, Donald Trump conduce la aceste alegeri la votul popular. Până la acest moment, Trump a obținut peste 44 de milioane de voturi, iar Biden peste 42 de milioane de sufragii.

Fox News: Joe Biden – 133 de electori ; Donald Trump – 115 de electori;

Reuters: Joe Biden – 118 de electori ; Donald Trump – 105 de electori;

CNN: Joe Biden – 118 de electori ; Donald Trump – 105 de electori;

Washington Post: Joe Biden – 114 de electori ; Donald Trump – 105 de electori;

The New York Times: Joe Biden – 131 de electori ; Donald Trump – 108 de electori;

BBC: Joe Biden – 118 de electori ; Donald Trump – 105 de electori;

UPDATE Ora 04:50. Cele mai importante publicații americane și internaționale care utilizează proiecții interactive LIVE arată următoarea evoluție:

Fox News: Joe Biden – 129 de electori ; Donald Trump – 100 de electori;

Reuters: Joe Biden – 89 de electori ; Donald Trump – 72 de electori;

CNN: Joe Biden – 89 de electori ; Donald Trump – 72 de electori;

Washington Post: Joe Biden – 89 de electori ; Donald Trump – 72 de electori;

The New York Times: Joe Biden – 131 de electori ; Donald Trump – 92 de electori;

BBC: Joe Biden – 89 de electori ; Donald Trump – 72 de electori;

UPDATE Ora 04:30. Noile proiecții Donald Trump vs. Joe Biden

Mass media americane și internaționale încep să contureze primele rezultate ale duelului prezidențial dintre Donald Trump și Joe Biden. Momentan, fostul vicepreședinte este creditat cu mai mulți electori decât președintele în funcție.

Fox News arată că Joe Biden și-a securizat deja 129 de voturi, în vreme ce Donald Trump a obținut până acum 94 de electori.

Reuters îl creditează pe Biden cu 89 de electori, iar pe Trump cu 72. Harta interactivă utilizată de CNN arată că Joe Biden a câștigat deja 89 de electori, iar Trump 54. O previziune similară se regăsește și în Washington Post: Biden – 89 de electori, Trump – 72. Tot cu 89 de electori este creditat Biden și de BBC, în vreme ce Trump are momentan 72 de electori.

The New York Times înregistrează deja 131 de electori pentru Biden și 92 pentru Trump. Mai mult, NYT oferă și o proiecție pentru Camera Reprezentanților și Senat.

UPDATE Ora 04:28. Cum arată harta electorală (proiecție Reuters)

UPDATE Ora 04:22 Trump îl devansează cu puţin pe Biden în statul-cheie Florida (rezultate parţiale)

Preşedintele Donald Trump îl conduce la limită pe rivalul democrat Joe Biden în statul-cheie Florida, vital pentru un nou mandat de preşedinte al SUA, relatează Reuters, conform Agerpres.

Trump îl conduce cu 50,3% din voturi pe Biden (48,7%), în condiţiile în care 89% din voturi au fost numărate, scrie Reuters.

UPDATE Ora 04:10 Donald Trump dat câştigător în alte cinci state (media)

Candidatul republican Donald Trump este dat învingător în Oklahoma, stat în care a câştigat şi în 2016, informează AFP, care citează CNN şi NBC.

Victoria din acest stat i-ar aduce aduce 7 electori.

UPDATE Ora 04.01 Joe Biden a câştigat în Maryland, Massachusetts, Delaware, Washington D.C. şi New Jersey (media)

Candidatul democrat Joe Biden este dat câştigător în statele Maryland, Massachusetts, Delaware, Washington D.C. şi New Jersey, informează media americane, citate de AFP.

UPDATE Ora 03:52 Trump câştigă în Virginia de Vest, Biden în Virginia.

Preşedintele Donald Trump este dat învingător în Virginia de Vest, pe care a câştigat-o şi în 2016, potrivit Fox News şi New York Times, relatează AFP. În acelaşi timp, Joe Biden e creditat cu o victorie în Virginia.

UPDATE Ora 02:50. Joe Biden, dat învingător în statul Vermont

Fostul vicepreşedinte american Joe Biden a fost dat marţi seară învingător în statul tradiţional democrat Vermont în faţa preşedintelui republican la final de mandat Donald Trump de canalele de televiziune NBC şi Fox, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Această victorie i-ar asigura candidatului democrat trei electori.

UPDATE 04 noiembrie Ora 02:38. Donald Trump, dat învingător în Indiana și Kentucky

Preşedintele la final de mandat Donald Trump este dat învingător în statul Indiana din nordul SUA, potrivit canalelor de televiziune CNN şi NBC, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Reuters difuzează aceeaşi informaţie, citând Edison Research.

Această victorie anticipată i-ar asigura 11 electori. Viitorului preşedinte îi sunt necesari 270 de electori pentru a câştiga alegerile prezidenţiale americane.

De asemenea, Trump este dat învingător şi în statul Kentucky de Associated Press, în timp ce Joe Biden e creditat cu victorii în Vermont şi Virginia de Fox News, notează Reuters. O victorie în acest stat ii va asigura lui Trump 8 electori.

Ora 18:59Klaus Iohannis, despre confruntarea Donald Trump – Joe Biden: Relația cu SUA rămâne fundamentală. Mă voi implica în continuare pentru consolidarea și extinderea Parteneriatului Strategic

Ora 17:55 – Candidatul democrat la preşedinţia SUA, fostul vicepreşedinte Joe Biden, a început marţi ziua scrutinului cu o vizită la mormântul fiului său Beau, decedat în anul 2015 la vârsta de 46 de ani din cauza unui cancer cerebral, relatează agenţia EFE, conform Agerpres.

Ora 17:50 – Preşedintele Statelor Unite, republicanul Donald Trump, a promis marţi că nu îşi va proclama prematur victoria în faţa contracandidatului democrat, Joe Biden, transmite dpa, potrivit Agerpres.

“Cred că vom avea victoria. Dar numai când e victorie. Nu e nevoie să ne jucăm”, a răspuns Trump la emisiunea Fox and Friends (Fox şi prietenii), când a fost întrebat dacă doreşte să se declare învingător.

Ora 16:02 – Primele rezultate ale scrutinului prezidenţial din Statele Unite au fost anunţate în cele două sate Dixville Notch şi Millsfield din New Hampshire, care au dat startul simbolic al alegerilor din SUA în noaptea de luni spre marţi, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Candidatul democrat Joe Biden a câştigat toate cele cinci voturi în cătunul Dixville Notch. Actualul preşedinte american Donald Trump a obţinut majoritatea celor 16 voturi în Millsfield, în timp ce cinci persoane au votat pentru Biden.

Ora 15:57 – Peste 99 de milioane de americani au votat anticipat în alegerile prezidențiale, fie prin corespondență, fie prin prezentarea la secție, potrivit ultimelor date de pe platforma US Elections Project, scrie Hotnews.ro.

BBC News notează că este de departe cel mai mare număr de voturi exprimate înaintea zilei alegerilor, în condițiile în care în 2016 au votat, în total, 138 de milioane de americani.

Asta înseamnă că am putea asista, așa cum remarcau analiștii încă de săptămânile trecute, la o prezență masivă la vot, posibil un record național. În ultimele alegeri, în medie, prezența a fost de 60%, iar în 2016 de 58,1%.


La acest scrutin, care a debutat simbolic în Dixville Notch, un cătun cu doisprezece locuitor din nord-estul țării, republicanul Donald Trump, încearcă să depăşească avansul pe care rivalul său, democratul Joe Biden, îl are în sondaje, şi să câştige un nou mandat de patru ani. De aceea, ultima zi de campanie s-a încheiat cu nu mai mult de 5 mitinguri electorale ale lui Donald Trump, informează și Digi24. Președintele în funcție și-a încheiat ultima zi de campanie cu un miting în Grand Rapids, în statul Michigan, unul dintre statele pe care speră să le recâștige în 2020. Joe Biden, candidatul democrat, și-a încheiat ultima zi de campanie în Pennsylvania, unde a mers împreună cu fostul președinte Barack Obama. Tot în Pennsylvania a făcut campanie și Kamala Harris, candidata democrată pentru funcția de vicepreședinte.

Votul pune capăt unei campanii dominate de pandemia COVID-19, care a ucis peste 237.000 de persoane în Statele Unite din peste 9,5 milioane de cazuri şi a aruncat în şomaj milioane, şi zguduite de proteste la nivel naţional faţă de injustiţia rasială împotriva afro-americanilor, informează și Agerpres, citând Reuters și alte agenții internaționale de presă. Pe de altă parte, campania a fost marcată de acuzații politice din partea ambilor candidați, Biden vorbind intens despre incompetența administrația Trump în gestionarea pandemiei, în timp ce Trump l-a criticat pe Biden și pe democrați pentru corupție și pentru faptul că nu ar putea să susțină interesele SUA la nivel internațional așa cum o face el din 2017 încoace. Scrutinul are și o miză specială pentru relațiile transatlantice, Europa declarându-se pregătită, prin vocea Germaniei, să lucreze la o nouă agendă de cooperare transatlantică indiferent de rezultatul alegerilor. În ce privește România, Ian Brzezinski și Damon Wilson, analiștii americani intervievați de CaleaEuropeană.ro se așteaptă ca Parteneriatul Strategic româno-american să fie consolidat pe mai departe atât într-un al doilea mandat al lui Donald Trump, cât și într-o administrație Biden.

Incertitudini și/ sau premiere?

Potențialul rezultat al alegerilor este învăluit în incertitudine și stă sub semnul unor momente premieră.

În primul rând, o realegere a lui Donald Trump la Casa Albă, consideră analiștii, ar putea însemna o continuare mai severă a politicii incerte și unilaterale a administrației SUA în raport cu aliații transatlantici, dar și în competiția cu China sau Rusia, cunoscute fiind promisiunile ferme ale lui Trump din 2016 și punerea lor în practică, precum retragerea SUA din Acordul climatic de la Paris sau Acordul nuclear cu Iranul. De asemenea, Donald Trump încearcă să evite să devină primul președinte în exercițiu care pierde alegerile pentru un al doilea mandat după republicanul George H.W. Bush în 1992.

O alegere a lui Joe Biden ar însemna că Statele Unite ar fi conduse de la 20 ianuarie 2021 de cel de-al 46-lea președinte din istoria țării, generând multiple premiere. Mai întâi, Biden ar fi primul fost vicepreședinte de la George H.W. Bush, în 1989, care câștigă funcția supremă în stat. Mai mult, în cazul în care ar fi ales, Biden ar deveni, în 2021, cel mai vârstă om politic din SUA care a preluat vreodată funcția de președinte. Nu în ultimul rând, partenera politică a lui Biden și candidata pentru funcția de vicepreședinte, Kamala Harris ar deveni prima femeie vicepreședintă din istoria SUA, dar și prima femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care ar putea prelua această funcție.

Cum privește Europa alegerile din SUA?

Germania, în particular, și Europa, în general, se pregătesc pentru deznodământul alegerilor prezidențiale din SUA în care se confruntă actualul președinte Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden. Într-un editorial publicat luni, ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a făcut un apel pentru susținerea relațiilor transatlantice, vorbind în ajunul alegerilor prezidențiale din SUA despre “nevoia strategică copleșitoare” pentru o puternică cooperare transatlantică. Ea a făcut acest apel la o zi după ce colegul său din guvernul federal, ministrul de externe Heiko Maas, a spus într-un interviu pentru publicația Tagesspiegel am Sonntag că, după alegerile prezidențiale din Statele Unite, Berlinul dorește o reconfigurare a relațiilor transatlantice, indiferent de cine va câștiga alerile prezidențiale.

Pe ansamblu, relațiile transatlantice au fost afectate de politica administrației Trump care critică puternic Germania pentru că nu alocă cei 2% din PIB pentru apărare și pentru că urmărește să consolideze relațiile energetice în Rusia, aceste animozități culminând cu tensiunile Washington-Berlin de la Summitul NATO din 2018 și cu retragerea parțială a trupelor americane staționate în Germania, 11.900 de soldați urmând a fi relocați.

În ce privește Uniunea Europeană, președintele Donald Trump a susținut în repetate rânduri că UE a fost creată pentru a profita economic de SUA. Pe plan regional însă, administrația republicană a consolidat legăturile cu țările de pe flancul estic al NATO, îndeosebi Polonia și România.

În ce-i privește, Joe Biden și Kamala Harris, candidata democrată pentru vicepreședinția SUA, și-au exprimat intenția ca Uniunea Europeană să redevină “un partener preferențial al SUA” și au afirmat angajamentul față de articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Alegerile depind de 12 state: Florida și Ohio, celebrele ”state indecise”

Numele viitorului lider al Casei Albe depinde de modul în care vor vota 12 state americane: Michigan, Wisconsin, Pennsylvania, Florida, Georgia, Carolina de Nord, Arizona, New Hampshire, Iowa, Ohio și Texas. 

Totodată, aceste state indecise relevă și principalul dezavantaj al sistemului electoral american, care indică faptul că unele voturi sunt mai valoroase decât altele, mai ales în cazul acestor state care au o populaţie însemnată şi care oscilează între republicani şi democraţi.

În scrutinele recente, preşedinţia a fost câştigată în Florida şi Ohio. Al treilea, respectiv al şaptelea stat ca mărime din SUA, cu 29, respectiv 18 electori, Florida şi Ohio oscilează în permanenţă între Partidul Democrat şi cel Republican, informează Digi24.

Sistemul electoral: câștigă candidatul care obține sprijinul din partea a cel puțin 270 de electori

În 3 noiembrie, americanii vor vota pentru a își alege noul președinte, toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și o parte dintre senatori. Spre deosebire de alegerile prezidențiale din alte țări, alegerile americane nu funcționează direct pe baza votului popular al cetățenilor.

Președintele Statelor Unite ale Americii este ales indirect. Spre deosebire de votul dat de cetățeni în alte sisteme democratice, în SUA delegaţii şi electorii din Colegiul Electoral iau locul votanţilor direcţi. Populația nu este distribuită în mod egal în statele americane iar scopul acestui sistem este ca statele mai puțin populate să nu fie ignorate în procesul electoral. Toate cele 50 de state federale americane au un număr prestabilit de “electori” în Colegiul Electoral – aproximativ proporţional cu populaţia statului.

În total, Colegiul este format din 538 de electori, din care 435 sunt distribuiţi în funcţie de populaţia statelor, iar 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american. Alţi trei electori sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C. Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul.

Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, după principiul “câştigătorul ia totul”, astfel candidatul care obţine majoritatea votului popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat.

Există întotdeauna riscul ca, la finalul zilei alegerilor, să nu fie clar câştigătorul. Unul dintre scenariile posibile poate fi a rezultatul să fie prea strâns pentru a fi decis fără numărarea tuturor voturilor. Un alt scenariu este ca alegerile să fie contestate în instanţă, ceea ce ar putea duce la un ordin judecătoresc de renumărare. O a treia posibilitate este ca ambii candidaţi să aibă câte 269 de electori în Colegiu, caz în care Camera Reprezentanţilor votează pentru a alege următorul preşedinte.

Alegerile prezidenţiale din anul 2000 au fost al patrulea scrutin din istoria Statelor Unite şi primul din ultimii 118 ani în care câştigătorul nu a obţinut cele mai multe voturi din partea populaţiei. Al Gore a obţinut 48,38% din sufragii, la nivel naţional, iar George W. Bush 47,87%. Rezultatul alegerilor a fost decis în Florida, unde rezultatul a fost atât de strâns încât voturile au trebuit renumărate. Disputa a ajuns în cele din urmă la Curtea Supremă, care, pe 12 decembrie 2000, a decis că Bush va fi preşedinte. Cinci dintre judecători au votat pentru oprirea renumărării sufragiilor şi declararea republicanului învingător, iar patru au votat împotrivă.

Alegerile prezidențiale anul 2016 au fost al cincilea astfel de scrutin, dar decis de Colegiul Electoral. Hillary Clinton a obținut 48,2% din voturi, iar Donald Trump 46,1%. Cu toate acestea, Trump a câștigat în Colegiul Electoral cu 304 la 227, după ce a obținut votul electorilor în majoritatea statelor americane.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Published

on

© Kremlin

Președintele american Joe Biden și omologul său rus Vladimir Putin au convenit în cadrul primului lor summit desfăşurat miercuri la Geneva ca ambasadorii celor două ţări să revină la post, după ce au fost retraşi mai devreme în acest an și să lanseze un proces de consultări privind securitatea cibernetică, având în vedere criticile din partea SUA față de activitățile malițioase ale Rusiei, relatează presa internațională.

Biden și Putin au participat miercuri la primul lor summit bilateral, iar discuțiile dintre președinții american și rus s-au încheiat după aproximativ trei ore, deși Casa Albă prevăzuse că summitul va dura patru-cinci ore.

Preşedintele SUA, Joe Biden, a părăsit vila La Grange, un conac din secolul al XVIII-lea, după negocierile cu liderul rus Vladimir Putin și susține o conferință de presă. La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a susținut o conferință de presă.

 

“I-am spus lui Putin că agenda noastră nu este împotriva Rusiei sau a altcuiva. Este pentru poporul american”, a declarat Biden reporterilor, subliniind că Washington și Moscova vor lansa dialoguri politico-diplomatice pentru stabilitate strategică și discuții la nivel de experți privind securitatea cibernetică.

Președintele SUA a spus că i-a transmis ferm omologului rus că atacurile cibernetice asupra infrastructurilor critice trebuie să nu mai aibă loc.

Președintele american a precizat că a subliniat importanța drepturilor omului în întâlnirile sale cu Putin. De asemenea, el a ridicat problema unei eventuale eliberări a lui Paul Whelan și Trevor Reed, doi foști pușcași marini americani care sunt în prezent încarcerați în Rusia.

“Drepturile omului vor fi întotdeauna pe masă, i-am spus”, a spus Biden.

Potrivit The Guardian, Vladimir Putin a descris discuțiile ca fiind “destul de constructive”, fără “ostilitate” între cele două părți.

La conferința de presă susținută după încheierea summitului, Putin a declarat că el și Biden au convenit să “înceapă consultări” privind securitatea cibernetică, în urma unei serii de atacuri cibernetice recente împotriva marilor corporații, care au avut loc în Rusia.

Preşedintele rus a declarat jurnaliştilor în conferinţa sa de presă separată de după summit că întâlnirea a fost una constructivă, s-a desfăşurat fără ostilitate şi a demonstrat dorinţa celor doi lideri de a se înţelege, informează Agerpres.

Putin a mai afirmat că Rusia şi SUA au o responsabilitate comună faţă de stabilitatea nucleară şi vor purta discuţii asupra unor posibile modificări ale Noului Tratat Start, recent înnoit.

De altfel, singurul dosar pe care SUA și Rusia au progresat în ultimii ani este prelungirea Tratatului New START pentru încă cinci ani, ultimul mare acord strategic în vigoare între Moscova și Washington, după încetarea Tratatului INF, SUA acuzând Rusia că dezvoltă noi rachete, imposibil de detectat.

Încărcat cu reconfirmarea unității transatlantice și cu deciziile și angajamentele democrațiilor occidentale și liberale de la summit-urile G7, NATO și Uniunea Europeană, inclusiv cu privire la acțiunile agresive ale Rusiei, Joe Biden va încheia primul său turneu politic internațional ca președinte al SUA cu o întâlnire crucială pentru relațiile dintre SUA și Rusia, aflate la cel mai scăzut nivel de la finalul Războiului Rece.

Reuniunea Biden – Putin, prima după zece ani, când cei doi erau vicepreședinte al SUA, respectiv prim-ministru al Rusiei, a avut loc în același oraș în care liderii american și sovietic, Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, dădeau în 1985 startul summiturilor care au contribuit la căderea Cortinei de Fier în Europa.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat miercuri o comunicare comună cu privire la relațiile Uniunii Europene cu Rusia, definind Moscova drept “o provocare strategică” și subliniind că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”, documentul fiind dat publicității în ajunul summitului dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, care are loc pe teren neutru, la Geneva.

În preambulul Consiliului European și la solicitarea celor 27 de lideri ai statelor membre, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au dat publicității comunicarea comună, sub formă de recomandări înaintea reuniunii Consiliului European din 24-25 iunie cu privire la modalitățile de consolidare a punerii în aplicare a politicii UE față de Rusia. De asemenea, documentul Comisiei Europene apare la o zi distanță după ce președintele american Joe Biden și liderii instituțiilor europene au decis marți, la summitul de la Bruxelles, demararea negocierilor UE-SUA pentru instituirea unui dialog strategic cu privire la Rusia.

“Istoria, geografia și oamenii leagă UE și Rusia. Starea relațiilor noastre este complexă. Trebuie să identificăm provocările și să profităm de oportunități. Alegerile deliberate și acțiunile agresive ale guvernului rus din ultimii ani au creat o spirală negativă. Gestionarea relației UE-Rusia continuă să reprezinte o provocare strategică esențială pentru UE. Ca răspuns, UE trebuie să continue să acționeze în unitate și cu consecvență, apărând valorile și interesele noastre fundamentale”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în comunicatul remis de executivul de la Bruxelles.

La rândul său, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a subliniat că “în circumstanțele actuale, un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată.

“Ambiția noastră ar trebui să fie aceea de a explora căi care ar putea contribui la schimbarea treptată a dinamicii actuale într-o relație mai previzibilă și mai stabilă. UE va respinge, va constrânge și se va angaja simultan cu Rusia, pe baza unei înțelegeri comune puternice a obiectivelor Rusiei și a unei abordări pragmatice bazate pe principii”, a adăugat el.

Gestionarea unei provocări strategice, o triplă abordare: presiuni, constrângere, implicare

Dacă condițiile politice permit acest lucru, potențialul de cooperare UE-Rusia este considerabil. Cu toate acestea, guvernul rus urmărește în mod activ obiective care merg în direcția opusă. Rusia sfidează și subminează adesea dreptul internațional și principiile-cheie ale OSCE și ale Consiliului Europei la care s-a angajat. Aceasta încearcă să influențeze, să intervină și să destabilizeze UE și statele sale membre, precum și țările noastre partenere. Iar Rusia recurge la o represiune politică din ce în ce mai mare, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului și libertățile fundamentale, pentru a menține actuala ordine politică și economică din țară.

Având în vedere această provocare, comunicarea comună analizează stadiul de punere în aplicare a celor cinci principii care ghidează relațiile UE cu Rusia, și anume: punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk; consolidarea relațiilor cu partenerii estici ai UE și cu alți vecini; consolidarea capacității de reziliență a UE; angajamentul selectiv cu Rusia în chestiuni de interes pentru UE; contacte interumane și sprijin pentru societatea civilă rusă.

Pentru a face față provocării strategice reprezentate de conducerea rusă, în conformitate cu aceste principii, Comisia și Înaltul Reprezentant propun ca UE să respingă, să constrângă și să angajeze simultan Rusia, cu scopul de a se îndrepta către un angajament mai constructiv și un angajament politic mai ferm din partea conducerii ruse. Acest lucru este indispensabil pentru a schimba cursul neproductiv actual al acestei relații importante.

A face presiuni

UE va continua să facă presiuni împotriva încălcărilor drepturilor omului și va apăra valorile democratice, inclusiv în forurile internaționale. UE va continua să aducă în discuție încălcările constante ale dreptului internațional comise de Rusia în Ucraina, Georgia și în alte părți. UE își va reafirma sprijinul față de Ucraina și față de integritatea teritorială, suveranitatea și independența acesteia. Aceasta include solicitarea adresată Rusiei de a-și asuma responsabilitatea în calitate de parte la conflict și de a pune în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk. UE va continua să răspundă în mod corespunzător la acțiunile răuvoitoare ale guvernului rus, inclusiv la amenințările hibride, și va urmări să limiteze resursele de care guvernul rus se poate folosi pentru a-și duce la îndeplinire politica externă perturbatoare.

Constrângerea

Pentru a constrânge încercările Rusiei de a submina interesele UE, Uniunea însăși trebuie să devină mai robustă și mai rezistentă. Comunicarea comună propune contracararea amenințărilor și a acțiunilor rău intenționate într-un mod mai sistematic și în mod concertat, asigurând în același timp coordonarea cu parteneri cu vederi similare, cum ar fi NATO și G7. UE ar trebui să își dezvolte în continuare capacitatea de securitate și apărare cibernetică, precum și capacitățile de comunicare strategică. De asemenea, ar trebui să continuăm să ne consolidăm capacitățile împotriva amenințărilor hibride și să folosim mai bine pârghiile oferite de tranziția noastră energetică.

UE va intensifica sprijinul acordat partenerilor noștri estici, depunând eforturi pentru a realiza întregul potențial al Parteneriatului estic. Viitorul summit al Parteneriatului estic va fi o ocazie importantă pentru a crea această agendă comună post-2020.

Implicare

Pentru a-și promova propriile interese, UE ar trebui să implice Rusia în câteva provocări cheie. Pandemia COVID-19 a demonstrat interesul comun pentru un angajament constructiv în domeniul sănătății publice, în timp ce noi împărtășim, de asemenea, un interes comun pentru combaterea schimbărilor climatice și a altor probleme de mediu, ceea ce necesită un dialog mai strâns cu Rusia, cel mai imediat în perioada premergătoare COP-26 și COP-15 ale Organizației Națiunilor Unite. Comunicarea comună propune, de asemenea, un angajament mai tehnic cu guvernul rus în ceea ce privește numeroasele probleme economice iritante, valorificând avantajele competitive ale UE. UE va intensifica contactele interumane, ceea ce ar putea include o mai mare facilitare a eliberării vizelor pentru anumiți cetățeni ruși, și își va consolida, de asemenea, sprijinul acordat societății civile ruse și apărătorilor drepturilor omului. Este necesară, de asemenea, cooperarea în cadrul Dimensiunii Nordice, în Arctica, în ceea ce privește prevenirea conflictelor și problemele regionale și globale, de la Iran și Orientul Mijlociu la Afganistan, de la combaterea terorismului la neproliferare.

Ce urmează?

Comunicarea comună va fi prezentată în cadrul Consiliului European din 24-25 iunie. Pe baza acestei comunicări comune, liderii vor discuta despre relațiile UE-Rusia și despre calea de urmat în politica UE privind Rusia.

Pe baza evoluțiilor generale și a orientărilor Consiliului European, Comisia și Înaltul Reprezentant vor operaționaliza propunerile prezentate în comunicarea comună.

Comunicarea privind relațiile UE cu Rusia a fost prezentat[ în contextul mai larg vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021). Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilateraleRusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

În luna martie, miniștrii de externe europeni au adoptat noi măsuri restrictive sub regimul global de sancțiuni al UE privind drepturile omului, între cele 11 persoane și patru entități sancționate regăsindu-se și persoane și entități responsabile de represiunea împotriva persoanelor LGBTI și a oponenților politici din Cecenia în Rusia. De asemenea, statele membre UE au oficializat sancţiunile împotriva a patru înalţi funcţionari ruşi implicaţi în proceduri judiciare angajate împotriva opozantului rus Aleksei Navalnîi şi în reprimarea susţinătorilor săi.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Summitul SUA-Rusia a început. Joe Biden și Vladimir Putin și-au dat mâna: “Este întotdeauna mai bine să ne întâlnim față în față

Published

on

© CNN Screenshot/ Twitter

Președinții Statelor Unite și Rusiei, Joe Biden și Vladimir Putin, au început miercuri, la Geneva, primul lor summit bilateral, pe fondul celor mai scăzut nivel al relațiilor dintre Washington și Moscova după încheierea Războiului Rece, strângându-și mâna și intrând în sala discuțiilor alături de șefii diplomațiilor, Antony Blinken și Serghei Lavrov.

Cred că este întotdeauna mai bine să ne întâlnim față în față”, a declarat Joe Biden, în timp ce Vladimir Putin a declarat că speră că “întâlnirea lor va fi productivă”, informează BBC.

În continuare, Joe Biden a declarat că dorește relații “previzibile” cu Moscova și să coopereze acolo unde cele două mari puteri au “interese comune”, consemnează și The Guardian.

Pentru Biden, întâlnirea cu Putin urmează summit-urilor G7, NATO și UE-SUA, în timp ce pentru președintele Rusiei este prima vizită în străinătate de la debutul pandemiei de COVID-19.

Remarcile președintelui american Joe Biden la începutul summitului său cu Vladimir Putin au inclus descrierea SUA și a Rusiei ca fiind “două mari puteri”, o ridicare notabilă a statutului Moscovei, în timp ce liderul de la Casa Albă lucrează pentru a crea o relație mai stabilă.

În trecut, SUA au încercat să minimalizeze rolul global al Moscovei. Fostul președinte Obama a descris Rusia ca fiind o “putere regională” după ce a invadat Ucraina.

Putin i-a mulțumit omologului său american pentru “inițiativa de a se întâlni”.

“Știu că ați făcut o călătorie lungă și că aveți mult de lucru. În continuare, relațiile dintre SUA și Rusia și SUA au multe probleme acumulate care necesită o întâlnire la cel mai înalt nivel și sper că întâlnirea noastră va fi productivă”, a adăugat el, conform CNN.

Președinții Statelor Unite și Rusiei, Joe Biden și Vladimir Putin, se întâlnesc miercuri la Geneva, în Elveția, pentru prima oară de când liderul de la Casa Albă și-a început mandatul. Cei doi au fost întâmpinați de președintele Elveției, Guy Parmelin.

Încărcat cu reconfirmarea unității transatlantice și cu deciziile și angajamentele democrațiilor occidentale și liberale de la summit-urile G7, NATO și Uniunea Europeană, inclusiv cu privire la acțiunile agresive ale Rusiei, Joe Biden va încheia primul său turneu politic internațional ca președinte al SUA cu o întâlnire crucială pentru relațiile dintre SUA și Rusia, aflate la cel mai scăzut nivel de la finalul Războiului Rece.

Reuniunea Biden – Putin, prima după zece ani, când cei doi erau vicepreședinte al SUA, respectiv prim-ministru al Rusiei, are loc în același oraș în care liderii american și sovietic, Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, dădeau în 1985 startul summiturilor care au contribuit la căderea Cortinei de Fier în Europa.

Summitul de la Villa La Grange, un conac din secolul al XVIII-lea. Discuțiile sunt așteptate să dureze între patru și cinci ore, iar după acestea, cei doi lideri vor avea apariții separate în fața presei – programate în jurul orei 18:00 (ora 19:00 în România).

Potrivit The Guardian, printre subiectele de pe agenda summitului se numără stabilitatea strategică, securitatea cibernetică, schimbările climatice, pandemia de coronavirus și Arctica. De asemenea, Putin și Biden sunt așteptați să abordeze crizele regionale din Ucraina, Siria și Libia, precum și programul nuclear iranian și Afganistanul. Tratamentul aplicat lui Alexei Navalny va fi, de asemenea, cu siguranță menționat.

De altfel, singurul dosar pe care SUA și Rusia au progresat în ultimii ani este prelungirea Tratatului New START pentru încă cinci ani, ultimul mare acord strategic în vigoare între Moscova și Washington, după încetarea Tratatului INF, SUA acuzând Rusia că dezvoltă noi rachete, imposibil de detectat.

Joe Biden: Nu căutăm un conflict cu Rusia, dar SUA vor răspunde activităților nocive

La sosirea în Europa, pentru summit-urile cu aliații și partenerii din G7, NATO și UE, Joe Biden l-a avertizat pe Vladimir Putin că Rusia se va confruntă cu consecinţe “puternice şi semnificative” dacă se angajează în activităţi nocive. Liderul american i-a transmis omologului rus, Vladimir Putin, un mesaj de la distanță: “Nu căutăm un conflict cu Rusia”.

“Vrem o relaţie stabilă şi predictibilă … dar vreau să fiu limpede: Statele Unite vor răspunde într-un mod puternic şi semnificativ dacă guvernul rus se angajează în activităţi nocive”, a mai precizat președintele SUA, într-un discurs în fața militarilor americani de la o bază din Marea Britanie.

La finalul summitului NATO de la Bruxelles, Joe Biden a reconfirmat angajamentul SUA față de articolul V din Tratatul Atlanticului de Nord, avertizând că atât Rusia, cât și China încearcă să creeze o breșă în solidaritatea transatlantică. El a promis să îi spună omologului său rus, Vladimir Putin, care sunt “liniile sale roşii”, cu ocazia întâlnirii bilaterale.

Comunicatele finale ale summit-urilor G7, NATO și UE – SUA evocă amenințarea Rusiei și condamnă acțiunile sale agresive și malițioase, în timp ce liderii Statelor Unite și Uniunii Europene au convenit să înceapă negocierile pentru a institui un dialog strategic privind Federația Rusă.

Vladimir Putin anunță posibilitatea unui schimb de prizonieri între Rusia și SUA

La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a acordat un interviu pentru NBC News înaintea întâlnirii cu Biden, afirmând că  este “grotesc” să se afirme că Moscova duce un război cibernetic împotriva SUA, însă a vorbit și despre un posibil schimb de prizonieri între Rusia şi SUA, arătându-se deschis faţă de o astfel de posibilitate.

Joe Biden ester cel de-al cincilea președinte american cu care Vladimir Putin se întâlnește, după Bill Clinton, George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump. Cu cel din urmă, a avut un singur summit, în 2018, la Helsinki.

Președintele SUA este cel care a propus acest summit. El a admis apoi că președintele rus este un “criminal”

La momentul anunțării acestei întâlniri, Casa Albă sublinia faptul că întrevederea se va desfășura pentru a restabili predictibilitatea și stabilitatea relațiilor dintre Washington și Moscova, puternic afectate de tensiunile ultimului deceniu. Discuțiile vor  viza Ucraina, Belarusul, soarta opozantului rus încarcerat Aleksei Navalnîi, atacurile cibernetice și hibride din partea Rusiei, precum și stabilitatea strategică dintre cele două mari superputeri. De altfel, singurul dosar pe care SUA și Rusia au progresat în ultimii ani este prelungirea Tratatului New START pentru încă cinci ani, ultimul mare acord strategic în vigoare între Moscova și Washington, după încetarea Tratatului INF, SUA acuzând Rusia că dezvoltă noi rachete, imposibil de detectat.

Propunerea întâlnirii i-a aparținut preşedintelui SUA. La acel moment, Biden a apreciat că “a sosit” “momentul dezescaladării” cu Rusia.

Anterior, Biden a avut o convorbire telefonică cu Putin, propunându-i acestuia organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”.

Discuția respectivă a fost prima prima după ce Biden a răspuns afirmativ la o întrebare dacă Vladimir Putin este un criminal, a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană și a adăugat că prețul plătit va fi anunțat curând

Ea a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds.

Deși aceasta va fi prima întrevedere bilaterală între Biden și Putin, actualul locatar de la Casa Albă s-a întâlnit cu liderul de la Kremlin în perioada în care Biden era vicepreședinte al SUA, iar Putin prim-ministru al Rusiei. Referitor la acea întâlnire, Biden a rememorat că s-a uitat în ochii lui Putin și a declarat – “Nu cred că ai suflet” -, în timp ce liderul rus iar fi răspuns: “Ne înțelegem unul pe celălalt”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL12 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR15 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș15 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE16 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ17 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE7 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending