Connect with us

G7

LIVE UPDATE Rusia a invadat Ucraina. Occidentul încheie “o zi neagră pentru Europa” cu cele mai puternice sancțiuni adoptată vreodată la adresa Federației Ruse

Published

on

© NATO

Liderii comunității transatlantice, de la președintele american Joe Biden la premierul britanic Boris Johnson și de la cancelarul german Olaf Scholz la președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, au condamnat joi în termeni cei mai duri agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, care încalcă flagrant dreptul internațional, pe care au denumit-o “o zi neagră pentru Europa și o amenințare serioasă la adresa securității euro-atlantice” și au anunțat că invadarea de către armata rusă a țării vecine va avea consecințe pentru Moscova. Rusia a lansat în zorii zilei de joi o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial după ce preşedintele Vladimir Putin a anunţat o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării. “Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03:00 GMT. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene “să depună armele” şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. Vladimir Putin a indicat că responsabilitatea pentru orice vărsare de sânge va fi pe conştiinţa regimului ucrainean, iar răspunsul va fi instantaneu dacă cineva încearcă să confrunte Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a decretat legea marțială în Ucraina ca urmare a atacurilor Rusiei, afirmând că țara sa este în stare de război.


Urmăriți pe larg relatările CaleaEuropeană.ro despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina aici.


UPDATE ora 22.55 Liderii UE au convenit asupra unor ”sancțiuni masive și severe” împotriva Rusiei ce vizează ”sectoarele financiar, energetic și al transporturilor”: Rusia subminează securitatea europeană și globală

UPDATE ora 22.00 Joe Biden îl avertizează pe Vladimir Putin în ajunul summitului NATO: “SUA vor apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO cu forța deplină a puterii americane”

Președintele american Joe Biden a afirmat joi seară că Statele Unite vor acționa cu toată forța lor pentru a apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, precizând că va suplimenta numărul forțelor americane în Europa și anunțând totodată un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei după ce Vladimir Putin a declanșat invazia militară în Ucraina.

UPDATE ora 20.35 Boris Johnson anunță cel mai mare set de sancțiuni din istoria Regatului Unit: Putin este un ”agresor cu mâinile pătate de sânge care crede în cuceriri imperiale”

Premierul britanic Boris Johnson a prezentat joi, în aceeași zi în care Rusia a declanșat o invazie militară în Ucraina, cel mai mare set de sancțiuni din istoria Regatului Unit, într-o declarație susținută în Camera Comunelor după participarea la summitul de urgență al liderilor G7.

De comun acord cu SUA și UE, Regatul Unit va introduce “noi restricții comerciale și controale stricte la export”, prezentând o nouă legislație pentru a interzice exportul tuturor produselor cu dublă utilizare către Rusia, inclusiv o serie de echipamente și componente tehnologice de înaltă calitate și critice în sectoare precum cel electronic, al telecomunicațiilor și aerospațial.

Boris Johnson a declarat în faţa parlamentarilor că preşedintele rus Vladimir Putin este un ”agresor cu mâinile pătate de sânge care crede în cuceriri imperiale”.

UPDATE ora 20.20 Scholz avertizează împotriva tentativei lui Putin de a “șterge Ucraina de pe hartă” și îi cere liderului rus “să nu subestimeze determinarea NATO de a-şi apăra aliații”

Cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, a atenţionat joi împotriva unei tentative a preşedintelui rus Vladimir Putin de a “şterge Ucraina de pe hartă”, prin invazia pe care a declanşat-o asupra acestei ţări.

“Trăim începutul unui război cum nu a mai fost de peste 75 de ani în Europa“, a adăugat el.

Totodată, cancelarul federal german a atenţionat că Occidentul “trebuie să vegheze ca acest conflict să nu se extindă către alte ţări europene”.

“Sunt de acord, alături de preşedintele american şi prietenii noştri europeni, să împiedicăm aceasta prin toate mijloacele de care dispunem”, a spus Olaf Scholz într-un discurs adresat naţiunii germane, cerându-i lui Vladimir Putin “să nu subestimeze determinarea NATO de a-şi apăra toţi membrii săi”.

UPDATE ora 20.00 Țările G7 îl acuză pe Vladimir Putin că a “reintrodus războiul pe continentul european” și anunță “sancțiuni devastatoare”: El s-a plasat de partea greșită a istoriei

Liderii țărilor G7, împreună cu președintele Consiliului European, președinta Comisiei Europene și secretarul general al NATO, au condamnat joi, într-o declarație comună, atacul militar la scară largă pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina și au denunțat faptul că președintele rus Vladimir Putin a “reintrodus războiul pe continentul european”.

“Această criză reprezintă o amenințare serioasă la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, cu ramificații bine dincolo de Europa. Nu există nicio justificare pentru modificarea frontierelor recunoscute la nivel internațional prin cu forța. Acest lucru a schimbat în mod fundamental situația de securitate euro-atlantică. Președintele Putin a reintrodus războiul pe continentul european. El s-a plasat de partea greșită a istoriei”, au transmis liderii G7.

“Suntem uniți cu partenerii noștri, inclusiv NATO, UE și statele membre ale acestora, precum și cu Ucraina, și rămânem hotărâți să facem ceea ce este necesar pentru a păstra integritatea ordinii internaționale bazate pe reguli”, au mai spus liderii G7.

UPDATE ora 17.40 NATO și UE, umăr la umăr pentru condamnarea „acțiunilor barbare” ale Rusiei și coordonarea măsurilor de represalii care vor împiedica Moscova să-și construiască „un viitor”

NATO și Uniunea Europeană rămân unite în condamnarea acțiunilor barbare ale Rusiei și în susținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și a dreptului său la autoapărare, au declarat joi Secretarul General al Alianței, Jens Stoltenberg, și președinții Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, respectiv al Consiliului European, Charles Michel, reuniți la Bruxelles înainte de o reuniune de urgență a G7 și un summit extraordinar al liderilor din UE.

UPDATE ora 15.50 Turcia susține lupta Ucrainei pentru a-și proteja integritatea teritorială și consideră acțiunile Rusiei „o lovitură puternică” pentru pacea și stabilitatea regionale

UPDATE ora 15.30 Emmanuel Macron transmite că Franța va răspunde „fără nicio slăbiciune” în fața Rusiei: Nu cedăm nimic din unitatea noastră

UPDATE ora 14.50 Marea Britanie și aliații săi vor impune un ”pachet masiv de sancțiuni” împotriva Rusiei: Această ”aventură barbară” a ”dictatorului rus” trebuie să se încheie cu eșec

UPDATE 13.20 Liderii NATO se reunesc într-un summit de urgență. Alianța activează pentru prima dată în istorie planurile de apărare pentru flancul estic

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat organizarea unui summit al Alianței Nord-Atlantice pentru vineri, ca răspuns la solicitările președintelui francez Emmanuel Macron și premierului britanic Boris Johnson pe fondul invaziei militare a Rusiei în Ucraina.

“Am convocat pentru mâine un summit virtual al liderilor NATO pentru a aborda calea de urmat”, a spus Stoltenberg, într-o declarație de presă ce a urmat reuniunii extraordinare a celor 30 de ambasadori ai țărilor NATO la nivelul Consiliului Nord-Atlantic.

Înaltul oficial aliat a mai anunțat că țările NATO au decis să activeze planurile de apărare ale NATO pentru flancul estic pentru prima dată în storie, la solicitarea comandanților militari, punctând că NATO și-a consolidat prezența militară pe flancul estic al Alianței, inclusiv în România.

Comandantul suprem al Forțelor NATO, generalul Tod Wolters, va primi mai multe puteri şi va putea, de exemplu, să ceară şi să decidă desfăşurarea de trupe.

Într-o declarație, Consiliul Nord-Atlantic (NAC), principalul organism politic de luare a deciziilor din cadrul NATO, a condamnat “în termenii cei mai fermi posibil atacul îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei, care este complet nejustificat și neprovocat. Gândurile noastre se îndreaptă către toți cei uciși și răniți, precum și către poporul ucrainean”.

Prin declarație, țările NATO au condamnat, de asemenea, “Belarusul pentru că a permis acest atac.”

Consiliul Nord-Atlantic a declarat că invazia rusă în Ucraina este “o încălcare gravă a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU, și este în totală contradicție cu angajamentele Rusiei din Actul Final de la Helsinki, Carta de la Paris, Memorandumul de la Budapesta și Actul Fondator NATO-Rusia”.

Ca atare, “constituie un act de agresiune împotriva unei țări pașnice independente”.

UPDATE ora 13.00 Președinta Parlamentului European și liderii grupurilor politice au adoptat o declarație privind atacul militar al Rusiei asupra Ucrainei și au anunțat o sesiune plenară extraordinară pentru marți, 1 martie 2022

UPDATE ora 12.50 Boris Johnson și Emmanuel Macron ”solicită o reuniune de urgență a liderilor NATO” după invazia Rusiei în Ucraina: ”Este o catastrofă pentru continentul nostru”

UPDATE ora 12.30 Klaus Iohannis denunță agresiunea Rusiei în Ucraina: România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile; Se impune consolidarea consistentă a flancului estic al NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că România condamnă ferm agresiunea ilegală şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei și a transmis un mesaj de asigurare că “niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale”.

Șeful statului s-a adresat națiunii după o ședință urgentă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată după ce Rusia a atacat militar Ucraina, subliniind că este România este “pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina” și că “în acest context tensionat, se impune fără doar și poate consolidarea consistentă a Flancului Estic”.

UPDATE ora 12.20 Premierul Italiei condamnă atacul ”nejustificat” al Rusiei împotriva Ucrainei: Colaborăm cu aliații UE și NATO pentru a răspunde imediat, cu unitate și fermitate

UPDATE ora 12.10 Volodimir Zelenski anunță ruperea relațiilor diplomatice dintre Ucraina și Rusia: Ne-a atacat așa cum a făcut Germania nazistă în cel de-al Doilea Război Mondial

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat joi ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia, după agresiunea militară împotriva teritoriului ucrainean ordonată în zorii zilei de președintele rus, Vladimir Putin.

“Am rupt relațiile diplomatice cu Rusia”, a spus el, într-o declarație de presă, la câteva ore după ce a decretat legea marțială ca urmare a faptului că Rusia a început invazia în Ucraina.

“Rusia a atacat în mod perfid statul nostru dimineața, așa cum a făcut Germania nazistă în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Începând de astăzi, țările noastre se află în părți diferite ale istoriei mondiale. Rusia a pornit pe calea răului, dar Ucraina se apără și nu va renunța la libertatea sa, indiferent de ce crede Moscova”, a scris el, pe Twitter.

UPDATE ora 11.35 Consiliul Europei condamnă cu fermitate agresiunea Rusiei în Ucraina și anunță măsuri de răspuns la criză: Este un moment întunecat pentru Europa și pentru tot ceea ce reprezintă

Consiliul Europei condamnă cu fermitate agresiunea Rusiei în Ucraina și anunță măsuri urgente de răspuns la criză, a declarat joi secretarul general Marija Pejčinović Burić.

„Condamn cu fermitate atacul militar rusesc împotriva Ucrainei, care reprezintă o încălcare flagrantă a Statutului Consiliului Europei și a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Acesta este un moment întunecat pentru Europa și pentru tot ceea ce reprezintă ea”, a transmis secretarul general al Consiliului Europei.

UPDATE ora 11.30 China susține că urmărește îndeaproape situația din Ucraina și face apel la evitarea unei escaladări

China a transmis joi că urmăreşte îndeaproape situaţia din Ucraina după intervenţia militară a Rusiei şi a făcut apel la evitarea unei escaladări, abținându-se totuși să condamne Moscova, relatează AFP.

“Cerem tuturor părţilor să dea dovadă de reţinere pentru a evita ca situaţia să scape de sub control”, a declarat în faţa presei o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei chineze, Hua Chunying, fără a condamna însă Rusia. În acelaşi timp, ea a respins descrierea unui jurnalist străin conform căreia acţiunile Rusiei din Ucraina sunt o invazie.

UPDATE 10.57 Ucraina a cerut Turciei să închidă strâmtorile Bosfor şi Dardanele care leagă Marea Mediterană și Marea Neagră pentru navele militare ruse

UPDATE ora 10.55 MAE a convocat celula de criză inter-instituțională pentru sprijinirea și acordarea de asistență consulară cetățenilor români din Ucraina

UPDATE ora 10.40 Ucraina a cerut Turciei să închidă strâmtorile Bosfor şi Dardanele care leagă Marea Mediterană și Marea Neagră pentru navele militare ruse

UPDATE ora 10.18 Liderii instituțiilor UE atenționează că nu îl vor lăsa pe Putin să dărâme ”arhitectura de securitate” a Europei și anunță un nou pachet de sancțiuni ”masive”

UPDATE ora 10.15 Polonia cere o „reacție imediată” față de agresiunea Rusiei în Ucraina. Cehia condamnă „o agresiune barbară”, iar Ungaria evocă „cel mai rău scenariu”

UPDATE ora 10.14 Premierul Nicolae Ciucă a convocat un task-force pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a convocat, joi, la nivelul Guvernului, task-force-ul pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară rusă din Ucraina.

Principalele responsabilități sunt legate de monitorizarea situației și coordonarea măsurilor la nivelul structurilor guvernamentale pentru asigurarea funcționării tuturor serviciilor publice.

Din acest grup de lucru fac parte ministrul Apărării, Vasile Dîncu, Externelor, Bogdan Aurescu, Finanțelor, Adrian Câciu, Internelor, Lucian Bode, Energiei, Virgil Popescu, Transporturilor, Sorin Grindeanu, Sănătății, Alexandru Rafila, Muncii, Marius Budăi, Secretarul General al Guvernului, Marian Neacșu, și șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean.

UPDATE ora 09.22 Președintele Klaus Iohannis a convocat CSAT

Președintele Klaus Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a discuta implicațiile asupra securității euroatlantice în contextul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Ședința CSAT va avea loc joi, 24 februarie 2022, începând cu ora 11:00, la Palatul Cotroceni.

La finalul ședinței CSAT, președintele Klaus Iohannis va susține o declarație de presă.

UPDATE ora 09.07 România solicită activarea articolului 4 din Tratatul NATO pentru consultări între aliați după ce Rusia a invadat Ucraina

România solicită activarea articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede declanșarea mecanismului de consultare între aliați, după ce Rusia a lansat o agresiune militară împotriva Ucrainei și a invadat țara vecină.

“Ca urmare a agresiunii rusești împotriva Ucrainei, am însărcinat Misiunea României la NATO să solicite, împreună cu ceilalți Aliați, activarea articolului 4 al Tratatului de la Washington – care prevede un mecanism de consultare între Aliați – privind impactul situației actuale asupra securității Aliaților”, a anunțat ministrul de externe Bogdan Aurescu, pe Twitter, solicitări similare venind și din partea Poloniei, Lituaniei și Sloveniei.

Articolul 4 se activează dacă un stat membru NATO consideră că este amenințată integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea.

UPDATE ora 08.48 Forțele Aeriene Române au interceptat un avion militar ucrainean și l-au escortat pentru aterizare la Bacău

Președintele american Biden a calificat operațiunea militară rusă din Ucraina drept un atac “nejustificat” care va provoca “pierderi catastrofale de vieți omenești și suferință umană”, informează Casa Albă.

“Rusia este singura responsabilă pentru moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite și aliații și partenerii săi vor răspunde într-un mod unit și decisiv. Lumea va trage Rusia la răspundere”, a asigurat Biden, care a vorbit la telefon și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

El a anunțat că va participa la o reuniune de urgență a țărilor G7 și apoi se va adresa poporului american pentru a anunța “consecințele suplimentare pe care Statele Unite și aliații și partenerii noștri le vor impune Rusiei pentru acest act inutil de agresiune împotriva Ucrainei și a păcii și securității mondiale”.

“Ne vom coordona, de asemenea, cu aliații noștri din NATO pentru a asigura un răspuns puternic și unitar care să descurajeze orice agresiune împotriva Alianței”.

Cancelarul german Olaf Scholz a condamnat acțiunile Rusiei, calificându-le drept “o încălcare flagrantă a dreptului internațional” și complet nejustificabile. “Aceasta este o zi teribilă pentru Ucraina și o zi neagră pentru Europa”, a declarat el.

“Rusia trebuie să oprească imediat această acțiune militară”, a adăugat el.

Și premierul britanic Boris Johnson a declarat că Putin “a ales o cale de vărsare de sânge” în Ucraina.

“Sunt consternat de evenimentele îngrozitoare din Ucraina și am vorbit cu președintele Zelenskyy pentru a discuta pașii următori. Președintele Putin a ales calea vărsării de sânge și a distrugerii prin lansarea acestui atac neprovocat asupra Ucrainei. Marea Britanie și aliații noștri vor răspunde în mod decisiv”, a spus el.

Și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a denunțat atacul Rusiei și a promis că va trage Moscova “la răspundere”, iar într-o declarație comună cu președintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat că UE va impune sancțiuni suplimentare.

“Condamnăm în termenii cei mai fermi agresiunea militară fără precedent a Rusiei împotriva Ucrainei. Prin acțiunile sale militare neprovocate și nejustificate, Rusia încalcă în mod flagrant dreptul internațional și subminează securitatea și stabilitatea europeană și globală. Solicităm Rusiei să înceteze imediat ostilitățile, să își retragă armata din Ucraina și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. O astfel de utilizare a forței și a coerciției nu-și are locul în secolul XXI”, au afirmat von der Leyen și Michel.

“Condamn cu fermitate atacul nesăbuit și neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți civile”, a declarat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Acesta a subliniat că acțiunea Rusiei reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și o amenințare serioasă la adresa securității euro-atlantice.

“Solicit Rusiei să înceteze imediat acțiunea militară și să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Aliații NATO se vor reuni pentru a aborda consecințele acțiunilor agresive ale Rusiei. Suntem alături de poporul ucrainean în aceste momente teribile”, a subliniat el.

“NATO va face tot ceea ce este necesar pentru a proteja și apăra toți aliații”, a conchis Stoltenberg.

Reacții puternice au venit și din partea României, prin președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă.

Klaus Iohannis a condamnat joi dimineață, “puternic” și în “termeni cei mai fermi”, agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei și a anunțat o reacție puternică a comunității internaționale. De asemenea, Nicolae Ciucă a condamnat decizia Rusiei de a invada teritoriul Ucrainei, pe care o consideră “un act ilegal de agresiune” şi subliniază solidaritatea cu Guvernul de la Kiev, reiterând totodată că este prioritară protejarea cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ucrainean.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

Statele G7, îngrijorate de acțiunile militare anunțate de China în jurul Taiwanului: Nu există nicio justificare pentru a folosi o vizită ca pretext pentru o activitate militară agresivă

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii de externe din G7 sunt îngrijorați de recentul anunț al Beijingului privind efectuarea unor exerciții militare cu muniție reală în Strâmtoarea Taiwan, sub pretextul necesității de a-și proteja suveranitatea teritorială, și îndeamnă SUA și China la dialog pentru a evita o escaladare a tensiunilor exacerbate pe fondul vizitei în Taiwan a președintei Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi. 

„Noi, miniștrii de externe ai G7 din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, reafirmăm angajamentul nostru comun pentru menținerea ordinii internaționale bazate pe reguli, a păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan și dincolo de aceasta. Suntem îngrijorați de acțiunile amenințătoare recente și anunțate ale Republicii Populare Chineze (RPC), în special exercițiile cu muniție reală și coerciția economică, care riscă o escaladare inutilă. Nu există nicio justificare pentru a folosi o vizită ca pretext pentru o activitate militară agresivă în strâmtoarea Taiwan. Este normal și de rutină ca legislatorii din țările noastre să călătorească la nivel internațional. Răspunsul escaladat al RPC riscă să sporească tensiunile și să destabilizeze regiunea”, se arată într-o declarație comună. 

Vizita surpriză a președintei Camerei Reprezentanților a înfuriat Beijingul după ce aceasta a promis președintei Tsai Ing-wen că SUA „nu vor abandona” Taiwanul, insulă care are aspirații privind obținerea formală a independenței față de China.

Taiwanul și China s-au despărțit în 1949, după ce comuniștii au câștigat un război civil pe continent. Statele Unite mențin relații informale și legături de apărare cu Taiwanul, chiar dacă recunosc Beijingul ca fiind guvernul Chinei.

Totuși, China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu a renunțat niciodată la folosirea forței pentru a-l aduce sub controlul său. Însă, Statele Unite au avertizat China să nu folosească vizita ca pretext pentru o acțiune militară împotriva insulei.

Ca răspuns, China a anunțat „operațiuni militare țintite” și exerciții cu muniție reală în șase perimetre din apele și spațiul aerian din jurul Taiwanului, în perioada 4 august – 7 august. În același timp, a acuzat SUA de provocări. 

În context, șefii diplomațiilor din G7 au făcut apel la China „să nu schimbe unilateral status quo-ul prin forță în regiune și să rezolve diferendele dintre cele două maluri ale strâmtorii prin mijloace pașnice”. De asemenea, au dat asigurări privind faptul că nu există nicio schimbare în politicile respective privind o singură Chină, acolo unde este cazul, și în pozițiile de bază privind Taiwanul ale membrilor G7.

Mai mult, aceștia au reiterat angajamentul comun și ferm al G7 față de menținerea păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan și au încurajat toate părțile „să își păstreze calmul, să dea dovadă de reținere, să acționeze cu transparență și să mențină liniile de comunicare deschise pentru a preveni neînțelegerile.”

Continue Reading

G7

Miniștrii de externe G7 și Josep Borrell condamnă încercările Rusiei de a-și transforma exporturile de energie în „arme”: Nu este un furnizor de încredere

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Miniștrii de externe ai Canadei, Franței, Germaniei, Germaniei, Italiei, Japoniei, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii, precum și Înaltul Reprezentant al UE, condamnă cu fermitate războiul brutal, neprovocat, nejustificat și ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, se arată într-o declarație comună.

„Condamnăm și nu vom recunoaște încercările continue ale Rusiei de a redesena frontierele prin forță. Acest lucru constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional, în special o încălcare gravă a Cartei Organizației Națiunilor Unite, și subminează grav sistemul internațional bazat pe reguli. Reiterăm cererea noastră ca Rusia să pună capăt acestui război la alegere, să înceteze imediat și necondiționat toate ostilitățile și să își retragă trupele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei, în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, au transmis aceștia. 

De asemenea, miniștrii de externe G7 și șeful diplomației europene condamnă încercările Rusiei de a-și transforma exporturile de energie în arme și de a folosi energia ca instrument de coerciție geopolitică.

„Prin urmare, Rusia nu este un furnizor de energie de încredere. Vom acționa în solidaritate și în strânsă coordonare pentru a atenua impactul întreruperilor aprovizionării asupra economiilor și cetățenilor la nivel mondial și în țările noastre, în special pentru a proteja grupurile vulnerabile. Lucrăm pentru a ne asigura că Rusia nu își exploatează poziția de producător de energie pentru a profita de pe urma agresiunii sale pe seama țărilor vulnerabile. Ne vom baza pe acțiunile noastre recente pentru a asigura aprovizionarea cu energie, pentru a stabiliza piețele și pentru a atenua creșterile prețurilor la energie determinate de acțiunile Rusiei și de condițiile extraordinare de pe piață”, se menționează în declarația comună. 

Miniștrii G7 își mențin angajamentul față de diversificarea energiei și a resurselor și promovează piețe energetice competitive, fiabile și accesibile, care sunt transparente și respectă standarde înalte de mediu, sociale și de guvernanță.

„Reiterăm sprijinul pentru o tranziție globală ambițioasă și accelerată către o energie curată, care să ducă la un nivel net zero până în 2050, în conformitate cu o limită de încălzire de 1,5°C și cu punerea în aplicare a Pactului de la Glasgow privind clima. Acest lucru este esențial pentru atingerea obiectivelor noastre comune în materie de climă, securitate și redresare economică. Cu cât realizăm mai repede această tranziție, cu atât mai sigure vor fi societățile noastre”, au punctat aceștia.

Miniștrii de externe ai statelor G7 și Josep Borrell continuă să exploreze măsuri suplimentare pentru a împiedica Rusia să profite de pe urma războiului său de agresiune și pentru a reduce capacitatea Moscovei de a purta un război.

„Pe măsură ce eliminăm treptat energia rusă de pe piețele noastre interne, vom căuta să dezvoltăm soluții care să reducă veniturile rusești din hidrocarburi, să sprijine stabilitatea pe piețele energetice globale și să minimizeze impactul economic negativ, în special asupra țărilor cu venituri mici și mijlocii. Ne menținem angajamentul de a lua în considerare o serie de abordări, inclusiv opțiuni pentru o interdicție completă a tuturor serviciilor care permit transportul de țiței și produse petroliere rusești pe mare la nivel global, cu excepția cazului în care petrolul este cumpărat la un preț sau sub un preț care urmează să fie convenit în urma consultării cu partenerii internaționali. Atunci când luăm în considerare această opțiune și alte opțiuni, vom lua în considerare, de asemenea, mecanisme de atenuare, alături de măsurile noastre restrictive, pentru a ne asigura că țările cele mai vulnerabile și cele mai afectate își mențin accesul la piețele energetice, inclusiv la cele din Rusia”, au subliniat aceștia.

Ei au dat asigurări că vor reduce dependența de produsele nucleare civile și de produsele conexe din Rusia și vor ajuta țările care doresc să își diversifice aprovizionarea.

„În toate aceste acțiuni, ne vom sprijini reciproc și ne vom coordona acțiunile pentru a păstra unitatea G7 și pentru a ne consolida securitatea și rezistența energetică colectivă. Salutăm eforturile depuse de parteneri în vederea refacerii rezervelor de gaze și a creșterii securității și rezilienței energetice, în contextul în care Rusia își intensifică armarea energiei. În același timp, ne vom continua eforturile cu partenerii din întreaga lume pentru a face din economiile și eficiența energetică o prioritate globală. Rămânem fermi în solidaritatea noastră cu Ucraina și ne reafirmăm angajamentul de nezdruncinat de a sprijini guvernul și poporul ucrainean în apărarea curajoasă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și în lupta lor pentru un viitor pașnic, prosper și democratic”, au conchis miniștrii de externe ai G7.

Continue Reading

G7

G7 pregătesc un mecanism de plafonare a prețurilor la exporturile de țiței din Rusia. China și India s-ar putea alătura coaliției

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Grupul celor mai bogate șapte economii din lume intenționează să pună în aplicare un mecanism de plafonare a prețurilor la exporturile de petrol rusesc până la 5 decembrie, când vor intra în vigoare sancțiunile Uniunii Europene care interzic importurile maritime de țiței rusesc, a declarat miercuri un oficial de rang înalt al G7, informează Reuters, preluat de Digi24.

„Scopul în acest caz este de a ne alinia la calendarul pe care UE l-a pus deja în aplicare. Vrem să ne asigurăm că mecanismul de plafonare a prețurilor intră în vigoare în același timp”, a declarat oficialul, care a cerut să nu fie numit.

G7 – Statele Unite, Canada, Japonia, Germania, Franța, Italia, Franța, Italia și Marea Britanie – au declarat luna trecută că vor lua în considerare stabilirea unui plafon de preț pentru țițeiul rusesc pentru a limita veniturile din petrol pe care Moscova le folosește pentru a-și finanța invazia din Ucraina.

De atunci, s-au depus eforturi pentru a implica China și India, care cumpără deja petrol rusesc la un preț redus față de prețul pieței.

„Am primit deja vești de la o serie de țări asiatice care sunt interesate fie să se alăture coaliției, fie să înțeleagă mai bine punctul de referință la care va fi stabilit prețul pentru a-și întări poziția în negocierile cu rușii pentru viitoarele contracte”, a declarat oficialul G7.

Prețul stabilit de G7 va fi făcut public din acest motiv, a precizat acesta.

China și India sunt interesate de ideea de a-și reduce la minimum costurile de import al petrolului, deoarece sunt îngrijorate de impactul bugetar generat de prețurile de vânzare cu amănuntul adesea subvenționate și de inflație, a mai spus oficialul.

G7 dorește ca prețul la țițeiul rusesc să fie stabilit de către membrii cartelului cumpărătorilor la un nivel superior costurilor de producție rusești, astfel încât să ofere un stimulent Kremlinului pentru a continua să exporte, dar cu mult sub prețurile ridicate actuale de pe piață.

În acest fel, Rusia s-ar confrunta cu o alegere dificilă între a accepta venituri mai mici, dar continue, și aproape niciun venit odată ce embargoul UE asupra țițeiului va intra în vigoare în decembrie.

Oficialul a precizat că Rusiei îi va fi greu să își vândă țițeiul în altă parte, deoarece sancțiunile UE prevăd interzicerea tuturor serviciilor financiare legate de comerțul cu petrolul său, inclusiv asigurarea, reasigurarea și finanțarea încărcăturilor și a navelor.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 hour ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

U.E.2 hours ago

Parlamentul Letoniei face apel către UE să întrerupă acordarea de vize turistice cetățenilor ruși și belaruși

ROMÂNIA2 hours ago

Israelul are un nou ambasador în România. Reuven Azar a transmis un mesaj în limba română: Sunt foarte fericit să fiu aici în București

U.E.2 hours ago

Ucraina: UE a livrat peste 60. 000 de tone de asistență umanitară pentru salvarea de vieți omenești

MAREA BRITANIE2 hours ago

Regatul Unit și Danemarca își suplimentează sprijinul financiar și militar furnizat Ucrainei: Stăm umăr la umăr în fața ”invaziei lui Putin”

U.E.3 hours ago

România și alte cinci țări UE trimit pompieri și aeronave în Franța pentru a lupta cu incendiile de pădure. Emmanuel Macron mulțumește ”partenerilor pentru solidaritatea europeană”

ROMÂNIA5 hours ago

Incendii de vegetație în Thassos. MAE recomandă românilor să evite deplasările în zonele afectate 

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Contractul care face posibile schimburile comerciale de energie electrică între România și R. Moldova a fost semnat. Primele tranzacții sunt estimate pentru luna octombrie

ROMÂNIA6 hours ago

Zona cargo a Aeroportului Internațional Timișoara s-ar putea dezvolta ca hub comercial european

NATO7 hours ago

Șeful Pentagonului anunță, în vizita sa în Letonia, că vor fi mai multe forțe americane în statele NATO ale Flancului Estic

ROMÂNIA1 hour ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending