Connect with us

G7

LIVE UPDATE Rusia a invadat Ucraina. Occidentul încheie “o zi neagră pentru Europa” cu cele mai puternice sancțiuni adoptate vreodată la adresa Federației Ruse

Published

on

© NATO

Liderii comunității transatlantice, de la președintele american Joe Biden la premierul britanic Boris Johnson și de la cancelarul german Olaf Scholz la președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, au condamnat joi în termeni cei mai duri agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, care încalcă flagrant dreptul internațional, pe care au denumit-o “o zi neagră pentru Europa și o amenințare serioasă la adresa securității euro-atlantice” și au anunțat că invadarea de către armata rusă a țării vecine va avea consecințe pentru Moscova. Rusia a lansat în zorii zilei de joi o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial după ce preşedintele Vladimir Putin a anunţat o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării. “Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03:00 GMT. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene “să depună armele” şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. Vladimir Putin a indicat că responsabilitatea pentru orice vărsare de sânge va fi pe conştiinţa regimului ucrainean, iar răspunsul va fi instantaneu dacă cineva încearcă să confrunte Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a decretat legea marțială în Ucraina ca urmare a atacurilor Rusiei, afirmând că țara sa este în stare de război.


Urmăriți pe larg relatările CaleaEuropeană.ro despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina aici.


UPDATE ora 22.55 Liderii UE au convenit asupra unor ”sancțiuni masive și severe” împotriva Rusiei ce vizează ”sectoarele financiar, energetic și al transporturilor”: Rusia subminează securitatea europeană și globală

UPDATE ora 22.00 Joe Biden îl avertizează pe Vladimir Putin în ajunul summitului NATO: “SUA vor apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO cu forța deplină a puterii americane”

Președintele american Joe Biden a afirmat joi seară că Statele Unite vor acționa cu toată forța lor pentru a apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, precizând că va suplimenta numărul forțelor americane în Europa și anunțând totodată un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei după ce Vladimir Putin a declanșat invazia militară în Ucraina.

UPDATE ora 20.35 Boris Johnson anunță cel mai mare set de sancțiuni din istoria Regatului Unit: Putin este un ”agresor cu mâinile pătate de sânge care crede în cuceriri imperiale”

Premierul britanic Boris Johnson a prezentat joi, în aceeași zi în care Rusia a declanșat o invazie militară în Ucraina, cel mai mare set de sancțiuni din istoria Regatului Unit, într-o declarație susținută în Camera Comunelor după participarea la summitul de urgență al liderilor G7.

De comun acord cu SUA și UE, Regatul Unit va introduce “noi restricții comerciale și controale stricte la export”, prezentând o nouă legislație pentru a interzice exportul tuturor produselor cu dublă utilizare către Rusia, inclusiv o serie de echipamente și componente tehnologice de înaltă calitate și critice în sectoare precum cel electronic, al telecomunicațiilor și aerospațial.

Boris Johnson a declarat în faţa parlamentarilor că preşedintele rus Vladimir Putin este un ”agresor cu mâinile pătate de sânge care crede în cuceriri imperiale”.

UPDATE ora 20.20 Scholz avertizează împotriva tentativei lui Putin de a “șterge Ucraina de pe hartă” și îi cere liderului rus “să nu subestimeze determinarea NATO de a-şi apăra aliații”

Cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, a atenţionat joi împotriva unei tentative a preşedintelui rus Vladimir Putin de a “şterge Ucraina de pe hartă”, prin invazia pe care a declanşat-o asupra acestei ţări.

“Trăim începutul unui război cum nu a mai fost de peste 75 de ani în Europa“, a adăugat el.

Totodată, cancelarul federal german a atenţionat că Occidentul “trebuie să vegheze ca acest conflict să nu se extindă către alte ţări europene”.

“Sunt de acord, alături de preşedintele american şi prietenii noştri europeni, să împiedicăm aceasta prin toate mijloacele de care dispunem”, a spus Olaf Scholz într-un discurs adresat naţiunii germane, cerându-i lui Vladimir Putin “să nu subestimeze determinarea NATO de a-şi apăra toţi membrii săi”.

UPDATE ora 20.00 Țările G7 îl acuză pe Vladimir Putin că a “reintrodus războiul pe continentul european” și anunță “sancțiuni devastatoare”: El s-a plasat de partea greșită a istoriei

Liderii țărilor G7, împreună cu președintele Consiliului European, președinta Comisiei Europene și secretarul general al NATO, au condamnat joi, într-o declarație comună, atacul militar la scară largă pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina și au denunțat faptul că președintele rus Vladimir Putin a “reintrodus războiul pe continentul european”.

“Această criză reprezintă o amenințare serioasă la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, cu ramificații bine dincolo de Europa. Nu există nicio justificare pentru modificarea frontierelor recunoscute la nivel internațional prin cu forța. Acest lucru a schimbat în mod fundamental situația de securitate euro-atlantică. Președintele Putin a reintrodus războiul pe continentul european. El s-a plasat de partea greșită a istoriei”, au transmis liderii G7.

“Suntem uniți cu partenerii noștri, inclusiv NATO, UE și statele membre ale acestora, precum și cu Ucraina, și rămânem hotărâți să facem ceea ce este necesar pentru a păstra integritatea ordinii internaționale bazate pe reguli”, au mai spus liderii G7.

UPDATE ora 17.40 NATO și UE, umăr la umăr pentru condamnarea „acțiunilor barbare” ale Rusiei și coordonarea măsurilor de represalii care vor împiedica Moscova să-și construiască „un viitor”

NATO și Uniunea Europeană rămân unite în condamnarea acțiunilor barbare ale Rusiei și în susținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și a dreptului său la autoapărare, au declarat joi Secretarul General al Alianței, Jens Stoltenberg, și președinții Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, respectiv al Consiliului European, Charles Michel, reuniți la Bruxelles înainte de o reuniune de urgență a G7 și un summit extraordinar al liderilor din UE.

UPDATE ora 15.50 Turcia susține lupta Ucrainei pentru a-și proteja integritatea teritorială și consideră acțiunile Rusiei „o lovitură puternică” pentru pacea și stabilitatea regionale

UPDATE ora 15.30 Emmanuel Macron transmite că Franța va răspunde „fără nicio slăbiciune” în fața Rusiei: Nu cedăm nimic din unitatea noastră

UPDATE ora 14.50 Marea Britanie și aliații săi vor impune un ”pachet masiv de sancțiuni” împotriva Rusiei: Această ”aventură barbară” a ”dictatorului rus” trebuie să se încheie cu eșec

UPDATE 13.20 Liderii NATO se reunesc într-un summit de urgență. Alianța activează pentru prima dată în istorie planurile de apărare pentru flancul estic

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat organizarea unui summit al Alianței Nord-Atlantice pentru vineri, ca răspuns la solicitările președintelui francez Emmanuel Macron și premierului britanic Boris Johnson pe fondul invaziei militare a Rusiei în Ucraina.

“Am convocat pentru mâine un summit virtual al liderilor NATO pentru a aborda calea de urmat”, a spus Stoltenberg, într-o declarație de presă ce a urmat reuniunii extraordinare a celor 30 de ambasadori ai țărilor NATO la nivelul Consiliului Nord-Atlantic.

Înaltul oficial aliat a mai anunțat că țările NATO au decis să activeze planurile de apărare ale NATO pentru flancul estic pentru prima dată în storie, la solicitarea comandanților militari, punctând că NATO și-a consolidat prezența militară pe flancul estic al Alianței, inclusiv în România.

Comandantul suprem al Forțelor NATO, generalul Tod Wolters, va primi mai multe puteri şi va putea, de exemplu, să ceară şi să decidă desfăşurarea de trupe.

Într-o declarație, Consiliul Nord-Atlantic (NAC), principalul organism politic de luare a deciziilor din cadrul NATO, a condamnat “în termenii cei mai fermi posibil atacul îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei, care este complet nejustificat și neprovocat. Gândurile noastre se îndreaptă către toți cei uciși și răniți, precum și către poporul ucrainean”.

Prin declarație, țările NATO au condamnat, de asemenea, “Belarusul pentru că a permis acest atac.”

Consiliul Nord-Atlantic a declarat că invazia rusă în Ucraina este “o încălcare gravă a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU, și este în totală contradicție cu angajamentele Rusiei din Actul Final de la Helsinki, Carta de la Paris, Memorandumul de la Budapesta și Actul Fondator NATO-Rusia”.

Ca atare, “constituie un act de agresiune împotriva unei țări pașnice independente”.

UPDATE ora 13.00 Președinta Parlamentului European și liderii grupurilor politice au adoptat o declarație privind atacul militar al Rusiei asupra Ucrainei și au anunțat o sesiune plenară extraordinară pentru marți, 1 martie 2022

UPDATE ora 12.50 Boris Johnson și Emmanuel Macron ”solicită o reuniune de urgență a liderilor NATO” după invazia Rusiei în Ucraina: ”Este o catastrofă pentru continentul nostru”

UPDATE ora 12.30 Klaus Iohannis denunță agresiunea Rusiei în Ucraina: România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile; Se impune consolidarea consistentă a flancului estic al NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că România condamnă ferm agresiunea ilegală şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei și a transmis un mesaj de asigurare că “niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale”.

Șeful statului s-a adresat națiunii după o ședință urgentă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată după ce Rusia a atacat militar Ucraina, subliniind că este România este “pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina” și că “în acest context tensionat, se impune fără doar și poate consolidarea consistentă a Flancului Estic”.

UPDATE ora 12.20 Premierul Italiei condamnă atacul ”nejustificat” al Rusiei împotriva Ucrainei: Colaborăm cu aliații UE și NATO pentru a răspunde imediat, cu unitate și fermitate

UPDATE ora 12.10 Volodimir Zelenski anunță ruperea relațiilor diplomatice dintre Ucraina și Rusia: Ne-a atacat așa cum a făcut Germania nazistă în cel de-al Doilea Război Mondial

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat joi ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia, după agresiunea militară împotriva teritoriului ucrainean ordonată în zorii zilei de președintele rus, Vladimir Putin.

“Am rupt relațiile diplomatice cu Rusia”, a spus el, într-o declarație de presă, la câteva ore după ce a decretat legea marțială ca urmare a faptului că Rusia a început invazia în Ucraina.

“Rusia a atacat în mod perfid statul nostru dimineața, așa cum a făcut Germania nazistă în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Începând de astăzi, țările noastre se află în părți diferite ale istoriei mondiale. Rusia a pornit pe calea răului, dar Ucraina se apără și nu va renunța la libertatea sa, indiferent de ce crede Moscova”, a scris el, pe Twitter.

UPDATE ora 11.35 Consiliul Europei condamnă cu fermitate agresiunea Rusiei în Ucraina și anunță măsuri de răspuns la criză: Este un moment întunecat pentru Europa și pentru tot ceea ce reprezintă

Consiliul Europei condamnă cu fermitate agresiunea Rusiei în Ucraina și anunță măsuri urgente de răspuns la criză, a declarat joi secretarul general Marija Pejčinović Burić.

„Condamn cu fermitate atacul militar rusesc împotriva Ucrainei, care reprezintă o încălcare flagrantă a Statutului Consiliului Europei și a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Acesta este un moment întunecat pentru Europa și pentru tot ceea ce reprezintă ea”, a transmis secretarul general al Consiliului Europei.

UPDATE ora 11.30 China susține că urmărește îndeaproape situația din Ucraina și face apel la evitarea unei escaladări

China a transmis joi că urmăreşte îndeaproape situaţia din Ucraina după intervenţia militară a Rusiei şi a făcut apel la evitarea unei escaladări, abținându-se totuși să condamne Moscova, relatează AFP.

“Cerem tuturor părţilor să dea dovadă de reţinere pentru a evita ca situaţia să scape de sub control”, a declarat în faţa presei o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei chineze, Hua Chunying, fără a condamna însă Rusia. În acelaşi timp, ea a respins descrierea unui jurnalist străin conform căreia acţiunile Rusiei din Ucraina sunt o invazie.

UPDATE 10.57 Ucraina a cerut Turciei să închidă strâmtorile Bosfor şi Dardanele care leagă Marea Mediterană și Marea Neagră pentru navele militare ruse

UPDATE ora 10.55 MAE a convocat celula de criză inter-instituțională pentru sprijinirea și acordarea de asistență consulară cetățenilor români din Ucraina

UPDATE ora 10.40 Ucraina a cerut Turciei să închidă strâmtorile Bosfor şi Dardanele care leagă Marea Mediterană și Marea Neagră pentru navele militare ruse

UPDATE ora 10.18 Liderii instituțiilor UE atenționează că nu îl vor lăsa pe Putin să dărâme ”arhitectura de securitate” a Europei și anunță un nou pachet de sancțiuni ”masive”

UPDATE ora 10.15 Polonia cere o „reacție imediată” față de agresiunea Rusiei în Ucraina. Cehia condamnă „o agresiune barbară”, iar Ungaria evocă „cel mai rău scenariu”

UPDATE ora 10.14 Premierul Nicolae Ciucă a convocat un task-force pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a convocat, joi, la nivelul Guvernului, task-force-ul pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară rusă din Ucraina.

Principalele responsabilități sunt legate de monitorizarea situației și coordonarea măsurilor la nivelul structurilor guvernamentale pentru asigurarea funcționării tuturor serviciilor publice.

Din acest grup de lucru fac parte ministrul Apărării, Vasile Dîncu, Externelor, Bogdan Aurescu, Finanțelor, Adrian Câciu, Internelor, Lucian Bode, Energiei, Virgil Popescu, Transporturilor, Sorin Grindeanu, Sănătății, Alexandru Rafila, Muncii, Marius Budăi, Secretarul General al Guvernului, Marian Neacșu, și șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean.

UPDATE ora 09.22 Președintele Klaus Iohannis a convocat CSAT

Președintele Klaus Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a discuta implicațiile asupra securității euroatlantice în contextul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Ședința CSAT va avea loc joi, 24 februarie 2022, începând cu ora 11:00, la Palatul Cotroceni.

La finalul ședinței CSAT, președintele Klaus Iohannis va susține o declarație de presă.

UPDATE ora 09.07 România solicită activarea articolului 4 din Tratatul NATO pentru consultări între aliați după ce Rusia a invadat Ucraina

România solicită activarea articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede declanșarea mecanismului de consultare între aliați, după ce Rusia a lansat o agresiune militară împotriva Ucrainei și a invadat țara vecină.

“Ca urmare a agresiunii rusești împotriva Ucrainei, am însărcinat Misiunea României la NATO să solicite, împreună cu ceilalți Aliați, activarea articolului 4 al Tratatului de la Washington – care prevede un mecanism de consultare între Aliați – privind impactul situației actuale asupra securității Aliaților”, a anunțat ministrul de externe Bogdan Aurescu, pe Twitter, solicitări similare venind și din partea Poloniei, Lituaniei și Sloveniei.

Articolul 4 se activează dacă un stat membru NATO consideră că este amenințată integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea.

UPDATE ora 08.48 Forțele Aeriene Române au interceptat un avion militar ucrainean și l-au escortat pentru aterizare la Bacău

Președintele american Biden a calificat operațiunea militară rusă din Ucraina drept un atac “nejustificat” care va provoca “pierderi catastrofale de vieți omenești și suferință umană”, informează Casa Albă.

“Rusia este singura responsabilă pentru moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite și aliații și partenerii săi vor răspunde într-un mod unit și decisiv. Lumea va trage Rusia la răspundere”, a asigurat Biden, care a vorbit la telefon și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

El a anunțat că va participa la o reuniune de urgență a țărilor G7 și apoi se va adresa poporului american pentru a anunța “consecințele suplimentare pe care Statele Unite și aliații și partenerii noștri le vor impune Rusiei pentru acest act inutil de agresiune împotriva Ucrainei și a păcii și securității mondiale”.

“Ne vom coordona, de asemenea, cu aliații noștri din NATO pentru a asigura un răspuns puternic și unitar care să descurajeze orice agresiune împotriva Alianței”.

Cancelarul german Olaf Scholz a condamnat acțiunile Rusiei, calificându-le drept “o încălcare flagrantă a dreptului internațional” și complet nejustificabile. “Aceasta este o zi teribilă pentru Ucraina și o zi neagră pentru Europa”, a declarat el.

“Rusia trebuie să oprească imediat această acțiune militară”, a adăugat el.

Și premierul britanic Boris Johnson a declarat că Putin “a ales o cale de vărsare de sânge” în Ucraina.

“Sunt consternat de evenimentele îngrozitoare din Ucraina și am vorbit cu președintele Zelenskyy pentru a discuta pașii următori. Președintele Putin a ales calea vărsării de sânge și a distrugerii prin lansarea acestui atac neprovocat asupra Ucrainei. Marea Britanie și aliații noștri vor răspunde în mod decisiv”, a spus el.

Și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a denunțat atacul Rusiei și a promis că va trage Moscova “la răspundere”, iar într-o declarație comună cu președintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat că UE va impune sancțiuni suplimentare.

“Condamnăm în termenii cei mai fermi agresiunea militară fără precedent a Rusiei împotriva Ucrainei. Prin acțiunile sale militare neprovocate și nejustificate, Rusia încalcă în mod flagrant dreptul internațional și subminează securitatea și stabilitatea europeană și globală. Solicităm Rusiei să înceteze imediat ostilitățile, să își retragă armata din Ucraina și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. O astfel de utilizare a forței și a coerciției nu-și are locul în secolul XXI”, au afirmat von der Leyen și Michel.

“Condamn cu fermitate atacul nesăbuit și neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți civile”, a declarat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Acesta a subliniat că acțiunea Rusiei reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și o amenințare serioasă la adresa securității euro-atlantice.

“Solicit Rusiei să înceteze imediat acțiunea militară și să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Aliații NATO se vor reuni pentru a aborda consecințele acțiunilor agresive ale Rusiei. Suntem alături de poporul ucrainean în aceste momente teribile”, a subliniat el.

“NATO va face tot ceea ce este necesar pentru a proteja și apăra toți aliații”, a conchis Stoltenberg.

Reacții puternice au venit și din partea României, prin președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă.

Klaus Iohannis a condamnat joi dimineață, “puternic” și în “termeni cei mai fermi”, agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei și a anunțat o reacție puternică a comunității internaționale. De asemenea, Nicolae Ciucă a condamnat decizia Rusiei de a invada teritoriul Ucrainei, pe care o consideră “un act ilegal de agresiune” şi subliniază solidaritatea cu Guvernul de la Kiev, reiterând totodată că este prioritară protejarea cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ucrainean.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

Liderii G7 promit să „continue să crească costul războiului Rusiei” în Ucraina

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Liderii din G7 au emis sâmbătă o declarație fermă prin care și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina în fața invaziei și agresiunii ilegale a Rusiei și s-au angajat să „continue să crească costul războiului Rusiei, să diminueze sursele de venit ale acesteia și să îi împiedice eforturile de a-și construi mașina de război”.

În urma unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care s-a desfășurat parțial prin videoconferință, liderii G7 au lăudat rezistența și curajul poporului ucrainean în lupta sa pentru libertate și democrație.

De asemenea, liderii G7 au condamnat invazia nejustificată a Rusiei în Ucraina, care durează de doi ani, considerând că reprezintă „o încălcare flagrantă” a dreptului internațional și a Cartei ONU. Aceștia au subliniat că, în ciuda eforturilor Rusiei, Ucraina rămâne hotărâtă în apărarea suveranității și integrității sale teritoriale.

Într-o declarație cuprinzătoare, liderii celor mai puternice șapte economii ale lumii au subliniat mai multe angajamente-cheie:

Asistență în materie de securitate și sprijin pentru reforme

G7 și-a reafirmat angajamentul față de dreptul Ucrainei la autoapărare și s-a angajat să consolideze securitatea pe termen lung a țării prin asistență sporită și acorduri bilaterale. În plus, Grupul a lăudat eforturile Ucrainei de punere în aplicare a unor reforme vitale menite să consolideze instituțiile democratice și să combată corupția, pași cruciali în direcția integrării euro-atlantice.

Apel la retragerea Rusiei și la asumarea responsabilității

G7 a solicitat fără echivoc Rusiei să înceteze imediat agresiunea împotriva Ucrainei și să își retragă necondiționat forțele de pe teritoriul ucrainean. În plus, declarația a condamnat atrocitățile și încălcările drepturilor omului comise de Rusia, promițând să îi tragă la răspundere pe făptași prin intermediul unor mecanisme internaționale precum Curtea Penală Internațională.

Sprijin economic și sancțiuni

Recunoscând dificultățile economice pe care războiul Rusiei le-a provocat Ucrainei, G7 s-a angajat să ofere asistență financiară continuă pentru a răspunde nevoilor urgente de finanțare și pentru a sprijini eforturile de reconstrucție. În același timp, G7 și-a reiterat angajamentul de a impune și de a pune în aplicare sancțiuni împotriva Rusiei, vizând entitățile și persoanele fizice care sunt complice la alimentarea conflictului.

Angajamentul pentru pace

Subliniind importanța unei păci cuprinzătoare, echitabile și durabile, G7 și-a afirmat sprijinul pentru Formula de Pace a președintelui Zelenski. Aceștia și-au reiterat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, promițând o solidaritate „de neclintit” în momentul în care Ucraina intră în cel de-al treilea an de conflict.

Premierul italian Giorgia Meloni, premierul canadian Justin Trudeau și premierul belgian și actualul președinte al Consiliului UE, Alexander de Croo, împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au sosit la Kiev cu același tren pe 24 februarie, pentru a comemora împlinirea a doi ani de la declanșarea invaziei Rusiei asupra Ucrainei.

Cu această ocazie, Meloni a prezidat videoconferința G7 în numele președinției italiene a grupului, alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. 

Liderii G7 au decis în luna iulie 2023, cu prilejul summitului NATO de la Vilnius, cadrul internațional de cooperare cu Ucraina în vederea sprijinirii acesteia în fața invadatorilor ruși.

Sprijinul pe termen lung a luat forma unor acorduri bilaterale de securitate, cele mai recente fiind semnate de președintele Volodimir Zelenski cu Italia și Canada, după ce o astfel de înțelegere a fost parafată cu Londra, Paris și cu Berlin.

Alte 25 de țări s-au alăturat acestei inițiative, printre ele aflându-se Polonia, Danemarca, Olanda sau România, negocieri fiind demarate de președintele Klaus Iohannis cu omologul ucrainean cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, desfășurat în luna ianuarie

Continue Reading

G7

Liderii G7 vor marca doi ani de când Rusia a invadat Ucraina printr-o reuniune prin videoconferință în urma căreia ar urma să decidă o ”înăsprire a sancțiunilor” contra Moscovei

Published

on

© European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinția italiană a G7 a anunțat marți o reuniune prin videoconferință a liderilor țărilor membre din acest format, întâlnire care urmează să aibă loc sâmbătă și care este dedicată Ucrainei, la împlinirea a doi ani de când Rusia a pornit un război ilegal și neprovocat, anunță AFP, citat de Agerpres.

La această întrevedere în urma căreia ar urma să fie decise noi sancțiuni contra Moscovei va participa și președintele Volodimir Zelenski, fiind prima a șefilor de stat sau de guvern din țările membre G7 organizată sub președinție italiană.

Ea a fost convocată ”cu ocazia împlinirii a doi ani de la declanşarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, a precizat un comunicat al guvernului de la Roma, într-un moment în care Kievul recunoaşte că se confruntă cu o situaţie ”extrem de dificilă” pentru forţele sale, lipsite de muniţie şi de ajutor american.

La finalul reuniunii care ar urma să dureze o oră și jumătate, liderii țărillor membre G7 vor adopta o declarație comună privind Ucraina, au anunțat surse diplomatice italiene.

Participanţii ar urma să decidă o ”înăsprire a regimului de sancţiuni”, potrivit aceloraşi surse. ”UE va lansa un nou pachet de sancţiuni, iar Statele Unite vor aproba, de asemenea, o înăsprire a sancţiunilor lor”, au adăugat sursele.

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a confirmat marţi seară această ipoteză: ”Sancţiunile pot fi înăsprite”, a declarat el la postul public Rai2. ”Rusia resimte puternic greutatea sancţiunilor economice”, a adăugat el.

Liderii G7 au decis în luna iulie 2023, cu prilejul summitului NATO de la Vilnius, cadrul internațional de cooperare cu Ucraina în vederea sprijinirii acesteia în fața invadatorilor ruși.

Sprijinul pe termen lung a luat forma unor acorduri bilaterale de securitate, cele mai recente fiind semnate de președintele Volodimir Zelenski cu Parisul și cu Berlinul, după ce o astfel de înțelegere a fost parafată cu Londra.

Alte 25 de țări s-au alăturat acestei inițiative, printre ele aflându-se și România, negocieri demarate de președintele Klaus Iohannis cu omologul ucrainean cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, desfășurat în luna ianuarie

Astfel, România negociază cu Ucraina ”un cadru de cooperare”, nu ”garanții de securitate”, conform clarificărilor oferite de ministrul de externe Luminița Odobescu într-un interviu oferit CaleaEuropeană.ro în contextul Conferinței de Securitate de la München.

Continue Reading

G7

MSC 2024: Laburiștii, favoriți la câștigarea alegerilor din Marea Britanie, doresc un pact de securitate UE – Regatul Unit care să funcționeze în paralel cu NATO

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență din München

Politicianul laburist David Lammy, ministrul britanic de externe din umbră al opoziției laburiste, a declarat pe scena Conferinței de Securitate de la München că dorește un nou pact de securitate între Uniunii Europene și Marea Britanie.

Sper că vor avea loc alegeri generale anul acesta și că voi avea privilegiul de a deveni ministrul britanic de externe, pentru că este absolut fundamental ca Regatul Unit și Europa să aibă cele mai apropiate relații, iar epoca Brexit s-a încheiat, situația este rezolvată. Iar ceea ce propune partidul meu este un nou pact de securitate UE-Marea Britanie. Și este un pact care se bazează efectiv pe faptul că, în mod evident, avem război aici, în Europa“, a spus Lammy.

Sondajele de opinie recente din Marea Britanie arată că Partidul Laburist conduce în prezent în sondaje, în fața Partidului Conservator aflat la putere. 

În februarie 2024, 46% dintre britanici ar vota pentru Partidul Laburist la alegerile generale, față de 21% care ar vota pentru Partidul Conservator. Conservatorii aflați la guvernare au rămas în urma laburiștilor în sondaje pe tot parcursul anilor 2022 și 2023, un decalaj uriaș apărând în septembrie 2022, când Liz Truss a venit la putere. Laburiștii și-au menținut avansul în sondaje de când Sunak a devenit prim-ministru și ar câștiga următoarele alegeri generale pe baza celor mai recente sondaje.

Citiți și MSC 2024. Stoltenberg respinge ideea unei forțe de descurajare nucleară europeană fără SUA: Niciun aliat nu va fi atacat cât timp transmitem Rusiei că vom proteja toți aliații. NATO reprezintă 50% din puterea militară a lumii

Politicianul laburist a avertizat că moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi amintește că, în pofida acestui război, “Rusia va continua să fie o amenințare pentru Europa timp de luni, ani, poate încă o generație”.

“Acest lucru înseamnă că capacitatea de apărare a Marii Britanii, alături de partenerii noștri din Franța, care reprezintă în special aproximativ 50% din capacitatea de apărare a Europei, dar și capacitatea de informații a sistemului Five Eyes, în parteneriat cu Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă, Canada, este absolut esențială și de aceea avem nevoie acum de un nou pact de securitate”, a mai spus el.

El a asigurat că “acest pact de securitate nu va rivaliza cu NATO, ci va funcționa în paralel cu NATO”.

Întrebat cum vede pactul de securitate propus de el, David Lammy s-a referit la achiziții comune și partajate de muniții pentru a aborda nevoia de complementaritate în Europa, inclusiv din perspectiva capacității industriale.

El a asigurat că “o parte din acest efort va continua să fie transatlantic, lucrând cu partenerii noștri americani” și a cerut viteză în elaborarea unor acțiuni comune. “Știți, uneori, Europa poate părea mai degrabă leneșă și birocratică. Va trebui să facem acest lucru în viteză. Urgența războiului din Europa, sper, ne amintește acest lucru”, a conchis Lammy.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

COMISIA EUROPEANA17 mins ago

Made in Europe. Ursula von der Leyen face apel la o ”mentalitate europeană în domeniul apărării” pentru ”a contura viitorul arhitecturii noastre de securitate”, în complementaritate cu NATO

ROMÂNIA50 mins ago

Sebastian Burduja: Suntem cu un pas mai aproape de crearea unui cadru legal pentru producerea de energie eoliană offshore în țărmul românesc al Mării Negre

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

PE a adoptat o lege pentru a reface 20% din suprafața terestră și maritimă a UE până în 2030 și toate ecosistemele degradate până în 2050

U.E.1 hour ago

Ministrul francez de Interne: Rusia este astăzi principalul inamic al Franței în războiul informațional

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Anul alegerilor. Parlamentul European a adoptat noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană prezintă noi inițiative de stimulare a poziției de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie-cheie relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală

BUSINESS2 hours ago

Președintele ARICE: Este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă

ROMÂNIA3 hours ago

Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la OCDE

Marian-Jean Marinescu3 hours ago

Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport

NATO7 hours ago

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

ROMÂNIA24 hours ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO4 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.5 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA7 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 week ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA2 weeks ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

Trending