Connect with us

G7

LIVE UPDATE Rusia a invadat Ucraina. Occidentul încheie “o zi neagră pentru Europa” cu cele mai puternice sancțiuni adoptate vreodată la adresa Federației Ruse

Published

on

© NATO

Liderii comunității transatlantice, de la președintele american Joe Biden la premierul britanic Boris Johnson și de la cancelarul german Olaf Scholz la președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, au condamnat joi în termeni cei mai duri agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, care încalcă flagrant dreptul internațional, pe care au denumit-o “o zi neagră pentru Europa și o amenințare serioasă la adresa securității euro-atlantice” și au anunțat că invadarea de către armata rusă a țării vecine va avea consecințe pentru Moscova. Rusia a lansat în zorii zilei de joi o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial după ce preşedintele Vladimir Putin a anunţat o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării. “Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03:00 GMT. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene “să depună armele” şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. Vladimir Putin a indicat că responsabilitatea pentru orice vărsare de sânge va fi pe conştiinţa regimului ucrainean, iar răspunsul va fi instantaneu dacă cineva încearcă să confrunte Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a decretat legea marțială în Ucraina ca urmare a atacurilor Rusiei, afirmând că țara sa este în stare de război.


Urmăriți pe larg relatările CaleaEuropeană.ro despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina aici.


UPDATE ora 22.55 Liderii UE au convenit asupra unor ”sancțiuni masive și severe” împotriva Rusiei ce vizează ”sectoarele financiar, energetic și al transporturilor”: Rusia subminează securitatea europeană și globală

UPDATE ora 22.00 Joe Biden îl avertizează pe Vladimir Putin în ajunul summitului NATO: “SUA vor apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO cu forța deplină a puterii americane”

Președintele american Joe Biden a afirmat joi seară că Statele Unite vor acționa cu toată forța lor pentru a apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO, precizând că va suplimenta numărul forțelor americane în Europa și anunțând totodată un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei după ce Vladimir Putin a declanșat invazia militară în Ucraina.

UPDATE ora 20.35 Boris Johnson anunță cel mai mare set de sancțiuni din istoria Regatului Unit: Putin este un ”agresor cu mâinile pătate de sânge care crede în cuceriri imperiale”

Premierul britanic Boris Johnson a prezentat joi, în aceeași zi în care Rusia a declanșat o invazie militară în Ucraina, cel mai mare set de sancțiuni din istoria Regatului Unit, într-o declarație susținută în Camera Comunelor după participarea la summitul de urgență al liderilor G7.

De comun acord cu SUA și UE, Regatul Unit va introduce “noi restricții comerciale și controale stricte la export”, prezentând o nouă legislație pentru a interzice exportul tuturor produselor cu dublă utilizare către Rusia, inclusiv o serie de echipamente și componente tehnologice de înaltă calitate și critice în sectoare precum cel electronic, al telecomunicațiilor și aerospațial.

Boris Johnson a declarat în faţa parlamentarilor că preşedintele rus Vladimir Putin este un ”agresor cu mâinile pătate de sânge care crede în cuceriri imperiale”.

UPDATE ora 20.20 Scholz avertizează împotriva tentativei lui Putin de a “șterge Ucraina de pe hartă” și îi cere liderului rus “să nu subestimeze determinarea NATO de a-şi apăra aliații”

Cancelarul federal al Germaniei, Olaf Scholz, a atenţionat joi împotriva unei tentative a preşedintelui rus Vladimir Putin de a “şterge Ucraina de pe hartă”, prin invazia pe care a declanşat-o asupra acestei ţări.

“Trăim începutul unui război cum nu a mai fost de peste 75 de ani în Europa“, a adăugat el.

Totodată, cancelarul federal german a atenţionat că Occidentul “trebuie să vegheze ca acest conflict să nu se extindă către alte ţări europene”.

“Sunt de acord, alături de preşedintele american şi prietenii noştri europeni, să împiedicăm aceasta prin toate mijloacele de care dispunem”, a spus Olaf Scholz într-un discurs adresat naţiunii germane, cerându-i lui Vladimir Putin “să nu subestimeze determinarea NATO de a-şi apăra toţi membrii săi”.

UPDATE ora 20.00 Țările G7 îl acuză pe Vladimir Putin că a “reintrodus războiul pe continentul european” și anunță “sancțiuni devastatoare”: El s-a plasat de partea greșită a istoriei

Liderii țărilor G7, împreună cu președintele Consiliului European, președinta Comisiei Europene și secretarul general al NATO, au condamnat joi, într-o declarație comună, atacul militar la scară largă pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina și au denunțat faptul că președintele rus Vladimir Putin a “reintrodus războiul pe continentul european”.

“Această criză reprezintă o amenințare serioasă la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, cu ramificații bine dincolo de Europa. Nu există nicio justificare pentru modificarea frontierelor recunoscute la nivel internațional prin cu forța. Acest lucru a schimbat în mod fundamental situația de securitate euro-atlantică. Președintele Putin a reintrodus războiul pe continentul european. El s-a plasat de partea greșită a istoriei”, au transmis liderii G7.

“Suntem uniți cu partenerii noștri, inclusiv NATO, UE și statele membre ale acestora, precum și cu Ucraina, și rămânem hotărâți să facem ceea ce este necesar pentru a păstra integritatea ordinii internaționale bazate pe reguli”, au mai spus liderii G7.

UPDATE ora 17.40 NATO și UE, umăr la umăr pentru condamnarea „acțiunilor barbare” ale Rusiei și coordonarea măsurilor de represalii care vor împiedica Moscova să-și construiască „un viitor”

NATO și Uniunea Europeană rămân unite în condamnarea acțiunilor barbare ale Rusiei și în susținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și a dreptului său la autoapărare, au declarat joi Secretarul General al Alianței, Jens Stoltenberg, și președinții Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, respectiv al Consiliului European, Charles Michel, reuniți la Bruxelles înainte de o reuniune de urgență a G7 și un summit extraordinar al liderilor din UE.

UPDATE ora 15.50 Turcia susține lupta Ucrainei pentru a-și proteja integritatea teritorială și consideră acțiunile Rusiei „o lovitură puternică” pentru pacea și stabilitatea regionale

UPDATE ora 15.30 Emmanuel Macron transmite că Franța va răspunde „fără nicio slăbiciune” în fața Rusiei: Nu cedăm nimic din unitatea noastră

UPDATE ora 14.50 Marea Britanie și aliații săi vor impune un ”pachet masiv de sancțiuni” împotriva Rusiei: Această ”aventură barbară” a ”dictatorului rus” trebuie să se încheie cu eșec

UPDATE 13.20 Liderii NATO se reunesc într-un summit de urgență. Alianța activează pentru prima dată în istorie planurile de apărare pentru flancul estic

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat organizarea unui summit al Alianței Nord-Atlantice pentru vineri, ca răspuns la solicitările președintelui francez Emmanuel Macron și premierului britanic Boris Johnson pe fondul invaziei militare a Rusiei în Ucraina.

“Am convocat pentru mâine un summit virtual al liderilor NATO pentru a aborda calea de urmat”, a spus Stoltenberg, într-o declarație de presă ce a urmat reuniunii extraordinare a celor 30 de ambasadori ai țărilor NATO la nivelul Consiliului Nord-Atlantic.

Înaltul oficial aliat a mai anunțat că țările NATO au decis să activeze planurile de apărare ale NATO pentru flancul estic pentru prima dată în storie, la solicitarea comandanților militari, punctând că NATO și-a consolidat prezența militară pe flancul estic al Alianței, inclusiv în România.

Comandantul suprem al Forțelor NATO, generalul Tod Wolters, va primi mai multe puteri şi va putea, de exemplu, să ceară şi să decidă desfăşurarea de trupe.

Într-o declarație, Consiliul Nord-Atlantic (NAC), principalul organism politic de luare a deciziilor din cadrul NATO, a condamnat “în termenii cei mai fermi posibil atacul îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei, care este complet nejustificat și neprovocat. Gândurile noastre se îndreaptă către toți cei uciși și răniți, precum și către poporul ucrainean”.

Prin declarație, țările NATO au condamnat, de asemenea, “Belarusul pentru că a permis acest atac.”

Consiliul Nord-Atlantic a declarat că invazia rusă în Ucraina este “o încălcare gravă a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU, și este în totală contradicție cu angajamentele Rusiei din Actul Final de la Helsinki, Carta de la Paris, Memorandumul de la Budapesta și Actul Fondator NATO-Rusia”.

Ca atare, “constituie un act de agresiune împotriva unei țări pașnice independente”.

UPDATE ora 13.00 Președinta Parlamentului European și liderii grupurilor politice au adoptat o declarație privind atacul militar al Rusiei asupra Ucrainei și au anunțat o sesiune plenară extraordinară pentru marți, 1 martie 2022

UPDATE ora 12.50 Boris Johnson și Emmanuel Macron ”solicită o reuniune de urgență a liderilor NATO” după invazia Rusiei în Ucraina: ”Este o catastrofă pentru continentul nostru”

UPDATE ora 12.30 Klaus Iohannis denunță agresiunea Rusiei în Ucraina: România beneficiază de cele mai ample garanții de securitate posibile; Se impune consolidarea consistentă a flancului estic al NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că România condamnă ferm agresiunea ilegală şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei și a transmis un mesaj de asigurare că “niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranța sa și a familiei sale”.

Șeful statului s-a adresat națiunii după o ședință urgentă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată după ce Rusia a atacat militar Ucraina, subliniind că este România este “pregătită să facă față oricăror consecințe economice și umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia și Ucraina” și că “în acest context tensionat, se impune fără doar și poate consolidarea consistentă a Flancului Estic”.

UPDATE ora 12.20 Premierul Italiei condamnă atacul ”nejustificat” al Rusiei împotriva Ucrainei: Colaborăm cu aliații UE și NATO pentru a răspunde imediat, cu unitate și fermitate

UPDATE ora 12.10 Volodimir Zelenski anunță ruperea relațiilor diplomatice dintre Ucraina și Rusia: Ne-a atacat așa cum a făcut Germania nazistă în cel de-al Doilea Război Mondial

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat joi ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia, după agresiunea militară împotriva teritoriului ucrainean ordonată în zorii zilei de președintele rus, Vladimir Putin.

“Am rupt relațiile diplomatice cu Rusia”, a spus el, într-o declarație de presă, la câteva ore după ce a decretat legea marțială ca urmare a faptului că Rusia a început invazia în Ucraina.

“Rusia a atacat în mod perfid statul nostru dimineața, așa cum a făcut Germania nazistă în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Începând de astăzi, țările noastre se află în părți diferite ale istoriei mondiale. Rusia a pornit pe calea răului, dar Ucraina se apără și nu va renunța la libertatea sa, indiferent de ce crede Moscova”, a scris el, pe Twitter.

UPDATE ora 11.35 Consiliul Europei condamnă cu fermitate agresiunea Rusiei în Ucraina și anunță măsuri de răspuns la criză: Este un moment întunecat pentru Europa și pentru tot ceea ce reprezintă

Consiliul Europei condamnă cu fermitate agresiunea Rusiei în Ucraina și anunță măsuri urgente de răspuns la criză, a declarat joi secretarul general Marija Pejčinović Burić.

„Condamn cu fermitate atacul militar rusesc împotriva Ucrainei, care reprezintă o încălcare flagrantă a Statutului Consiliului Europei și a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Acesta este un moment întunecat pentru Europa și pentru tot ceea ce reprezintă ea”, a transmis secretarul general al Consiliului Europei.

UPDATE ora 11.30 China susține că urmărește îndeaproape situația din Ucraina și face apel la evitarea unei escaladări

China a transmis joi că urmăreşte îndeaproape situaţia din Ucraina după intervenţia militară a Rusiei şi a făcut apel la evitarea unei escaladări, abținându-se totuși să condamne Moscova, relatează AFP.

“Cerem tuturor părţilor să dea dovadă de reţinere pentru a evita ca situaţia să scape de sub control”, a declarat în faţa presei o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei chineze, Hua Chunying, fără a condamna însă Rusia. În acelaşi timp, ea a respins descrierea unui jurnalist străin conform căreia acţiunile Rusiei din Ucraina sunt o invazie.

UPDATE 10.57 Ucraina a cerut Turciei să închidă strâmtorile Bosfor şi Dardanele care leagă Marea Mediterană și Marea Neagră pentru navele militare ruse

UPDATE ora 10.55 MAE a convocat celula de criză inter-instituțională pentru sprijinirea și acordarea de asistență consulară cetățenilor români din Ucraina

UPDATE ora 10.40 Ucraina a cerut Turciei să închidă strâmtorile Bosfor şi Dardanele care leagă Marea Mediterană și Marea Neagră pentru navele militare ruse

UPDATE ora 10.18 Liderii instituțiilor UE atenționează că nu îl vor lăsa pe Putin să dărâme ”arhitectura de securitate” a Europei și anunță un nou pachet de sancțiuni ”masive”

UPDATE ora 10.15 Polonia cere o „reacție imediată” față de agresiunea Rusiei în Ucraina. Cehia condamnă „o agresiune barbară”, iar Ungaria evocă „cel mai rău scenariu”

UPDATE ora 10.14 Premierul Nicolae Ciucă a convocat un task-force pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a convocat, joi, la nivelul Guvernului, task-force-ul pentru gestionarea situației generate de agresiunea militară rusă din Ucraina.

Principalele responsabilități sunt legate de monitorizarea situației și coordonarea măsurilor la nivelul structurilor guvernamentale pentru asigurarea funcționării tuturor serviciilor publice.

Din acest grup de lucru fac parte ministrul Apărării, Vasile Dîncu, Externelor, Bogdan Aurescu, Finanțelor, Adrian Câciu, Internelor, Lucian Bode, Energiei, Virgil Popescu, Transporturilor, Sorin Grindeanu, Sănătății, Alexandru Rafila, Muncii, Marius Budăi, Secretarul General al Guvernului, Marian Neacșu, și șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mircea Abrudean.

UPDATE ora 09.22 Președintele Klaus Iohannis a convocat CSAT

Președintele Klaus Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru a discuta implicațiile asupra securității euroatlantice în contextul agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Ședința CSAT va avea loc joi, 24 februarie 2022, începând cu ora 11:00, la Palatul Cotroceni.

La finalul ședinței CSAT, președintele Klaus Iohannis va susține o declarație de presă.

UPDATE ora 09.07 România solicită activarea articolului 4 din Tratatul NATO pentru consultări între aliați după ce Rusia a invadat Ucraina

România solicită activarea articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede declanșarea mecanismului de consultare între aliați, după ce Rusia a lansat o agresiune militară împotriva Ucrainei și a invadat țara vecină.

“Ca urmare a agresiunii rusești împotriva Ucrainei, am însărcinat Misiunea României la NATO să solicite, împreună cu ceilalți Aliați, activarea articolului 4 al Tratatului de la Washington – care prevede un mecanism de consultare între Aliați – privind impactul situației actuale asupra securității Aliaților”, a anunțat ministrul de externe Bogdan Aurescu, pe Twitter, solicitări similare venind și din partea Poloniei, Lituaniei și Sloveniei.

Articolul 4 se activează dacă un stat membru NATO consideră că este amenințată integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea.

UPDATE ora 08.48 Forțele Aeriene Române au interceptat un avion militar ucrainean și l-au escortat pentru aterizare la Bacău

Președintele american Biden a calificat operațiunea militară rusă din Ucraina drept un atac “nejustificat” care va provoca “pierderi catastrofale de vieți omenești și suferință umană”, informează Casa Albă.

“Rusia este singura responsabilă pentru moartea și distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite și aliații și partenerii săi vor răspunde într-un mod unit și decisiv. Lumea va trage Rusia la răspundere”, a asigurat Biden, care a vorbit la telefon și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

El a anunțat că va participa la o reuniune de urgență a țărilor G7 și apoi se va adresa poporului american pentru a anunța “consecințele suplimentare pe care Statele Unite și aliații și partenerii noștri le vor impune Rusiei pentru acest act inutil de agresiune împotriva Ucrainei și a păcii și securității mondiale”.

“Ne vom coordona, de asemenea, cu aliații noștri din NATO pentru a asigura un răspuns puternic și unitar care să descurajeze orice agresiune împotriva Alianței”.

Cancelarul german Olaf Scholz a condamnat acțiunile Rusiei, calificându-le drept “o încălcare flagrantă a dreptului internațional” și complet nejustificabile. “Aceasta este o zi teribilă pentru Ucraina și o zi neagră pentru Europa”, a declarat el.

“Rusia trebuie să oprească imediat această acțiune militară”, a adăugat el.

Și premierul britanic Boris Johnson a declarat că Putin “a ales o cale de vărsare de sânge” în Ucraina.

“Sunt consternat de evenimentele îngrozitoare din Ucraina și am vorbit cu președintele Zelenskyy pentru a discuta pașii următori. Președintele Putin a ales calea vărsării de sânge și a distrugerii prin lansarea acestui atac neprovocat asupra Ucrainei. Marea Britanie și aliații noștri vor răspunde în mod decisiv”, a spus el.

Și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a denunțat atacul Rusiei și a promis că va trage Moscova “la răspundere”, iar într-o declarație comună cu președintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat că UE va impune sancțiuni suplimentare.

“Condamnăm în termenii cei mai fermi agresiunea militară fără precedent a Rusiei împotriva Ucrainei. Prin acțiunile sale militare neprovocate și nejustificate, Rusia încalcă în mod flagrant dreptul internațional și subminează securitatea și stabilitatea europeană și globală. Solicităm Rusiei să înceteze imediat ostilitățile, să își retragă armata din Ucraina și să respecte pe deplin integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. O astfel de utilizare a forței și a coerciției nu-și are locul în secolul XXI”, au afirmat von der Leyen și Michel.

“Condamn cu fermitate atacul nesăbuit și neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieți civile”, a declarat și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Acesta a subliniat că acțiunea Rusiei reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și o amenințare serioasă la adresa securității euro-atlantice.

“Solicit Rusiei să înceteze imediat acțiunea militară și să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Aliații NATO se vor reuni pentru a aborda consecințele acțiunilor agresive ale Rusiei. Suntem alături de poporul ucrainean în aceste momente teribile”, a subliniat el.

“NATO va face tot ceea ce este necesar pentru a proteja și apăra toți aliații”, a conchis Stoltenberg.

Reacții puternice au venit și din partea României, prin președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă.

Klaus Iohannis a condamnat joi dimineață, “puternic” și în “termeni cei mai fermi”, agresiunea armată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei și a anunțat o reacție puternică a comunității internaționale. De asemenea, Nicolae Ciucă a condamnat decizia Rusiei de a invada teritoriul Ucrainei, pe care o consideră “un act ilegal de agresiune” şi subliniază solidaritatea cu Guvernul de la Kiev, reiterând totodată că este prioritară protejarea cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ucrainean.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

G7

România, prezentă la reuniunea G7+ axată pe securitatea energetică a Ucrainei: Bucureștiul a facilitat livrarea a peste 200 de generatoare către Ucraina

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marți la reuniunea în format G7+ la nivel de miniștri ai afacerilor externe, desfășurată în sistem videoconferință, întrunire axată pe evaluarea situației infrastructurii energetice critice a Ucrainei, care a suferit atacuri masive și repetate din partea Federației Ruse, respectiv pe stadiul și perspectivele sprijinului acordat Ucrainei de către comunitatea internațională pentru a gestiona consecințele acestor atacuri și a crește reziliența acesteia la nivel societal, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aceasta a fost a doua reuniune în acest format, prima fiind organizată în România la 29 noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO găzduită de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. Reuniunea de la București din noiembrie 2022 a fost prima reuniune G7 găzduită de România și prima la care a participat România, prin ministrul afacerilor externe, arată sursa citată.

 

Reuniunea G7+ a fost co-prezidată de Secretarul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, și de ministrul afacerilor externe al Japoniei, Hayashi Yoshimasa, și s-a desfășurat în prezența ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba.

În intervenția sa, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a apreciat succesul acestui format, lansat la București în luna noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe NATO, format care și-a dovedit relevanța în special prin generarea unui schimb constant de informații și coordonarea eforturilor comunității internaționale vizând asigurarea nevoilor în materie de energie ale Ucrainei.

Ministrul Aurescu a subliniat că atacurile repetate, la scară largă, asupra infrastructurii civile din Ucraina reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar, având obiectivul de a înfrânge reziliența societății ucrainene, iar comunitatea internațională democratică nu poate permite acest lucru. Șeful diplomației române a pledat pentru creșterea asistenței acordate Ucrainei, mai ales în contextul provocărilor iernii.

În ceea ce privește asistența oferită de România pentru consolidarea securității energetice a Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că hub-ul umanitar de la Suceava a facilitat, printre altele, și tranzitul a 40 de generatoare achiziționate de România cu fonduri europene, a zeci de alte generatoare oferite de guvern și autorități locale române, respectiv a peste 160 de generatoare oferite de Franța.

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat, în acest context, și planificarea unei noi reuniuni a trilateralei miniștrilor afacerilor externe ai României, Ucrainei și Republicii Moldova, în luna februarie, după cea de la Odesa, din 15 septembrie 2022, la care au fost invitați și miniștrii energiei din cele trei state și în cadrul căreia au fost convenite linii comune de acțiune pentru dezvoltarea interconectivității și consolidarea securității energetice a Ucrainei și Republicii Moldova, pe termen mediu și lung.

Ministrul român a evidențiat și situația specială a Republicii Moldova, confruntată cu o profundă criză energetică, generată de limitări în ceea ce privește disponibilitatea și accesul la resurse. A precizat că România contribuie în mod direct la găsirea de soluții pentru cele mai presante probleme, cum ar fi asigurarea a circa 80% din necesarul total de consum de energie electrică al Republicii Moldova, precum și asigurarea tranzitului de gaze către acest stat prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.

Totodată, ministrul român de externe a pledat pentru soluții sustenabile, mai structurate și cu caracter permanent la provocările actuale cu care se confruntă Ucraina și întreaga regiune și a arătat că România va continua să sprijine consistent Ucraina și cetățenii săi, în cooperare cu toți partenerii care împărtășesc aceleași viziuni și obiective.

La reuniune au mai luat parte miniștrii afacerilor externe sau alți înalți reprezentanți din statele G7 (pe lângă SUA și Japonia, Canada, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit), precum și din Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Bulgaria, alături de reprezentanți ai Uniunii Europene, Comunității Energetice Europene, BERD, PNUD și Băncii Mondiale.

Continue Reading

G7

Japonia și Canada se angajează să-și consolideze legăturile economice și de securitate, în contextul ”ascensiunii unor puteri autoritare din ce în ce mai contestatare”

Published

on

© Justin Trudeau/ Twitter

Premierul canadian, Justin Trudeau, și omologul său japonez, Fumio Kishida, și-au afirmat joi, la Ottawa, dorința de a consolida legăturile economice, dar și parteneriatul în domeniul securității în regiunea Indo-Pacific, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Am vorbit mult despre modul în care Canada poate fi un furnizor de încredere, nu numai de energie, ci şi de minerale esenţiale, resurse, inclusiv agricole”, a declarat Justin Trudeau în cursul unei conferinţe de presă comune în capitala canadiană.

Conform unui comunicat al Guvernului canadian, cei doi lideri și-au luat angajamentul să colaboreze îndeaproape pentru a dezvolta economiile noastre, pentru a crea locuri de muncă în ambele țări, pentru a consolida sistemul internațional bazat pe reguli și pentru a îmbunătăți securitatea regională, inclusiv prin intermediul recent anunțatei Strategii pentru Indo-Pacific a Canadei și a Strategiei de securitate națională a Japoniei.

În această regiune, Trudeau a arătat cu degetul ”ascensiunea unor puteri autoritare din ce în ce mai contestatare, fie că este vorba despre Rusia sau China (…) tot mai perturbatoare”.

Liderii au discutat despre consolidarea comerțului bilateral, a investițiilor și a inovării, precum și despre consolidarea rezilienței lanțului de aprovizionare și a securității economice pentru a crea locuri de muncă bune pentru clasa de mijloc și noi oportunități pentru întreprinderile noastre. Ei au vorbit despre extinderea cooperării în domenii precum agricultura și produsele agroalimentare, energia, mineralele critice și tehnologiile emergente.

De asemenea, au discutat despre angajamentul lor comun de a menține și de a se baza pe standardele înalte ale Acordului cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul transpacific (CPTPP), care facilitează creșterea și crearea de locuri de muncă pentru ambele țări.

Trudeau și Kishida au anunțat că la începutul primăverii anului 2023 vor avea loc o misiune de primire în Canada, care va întâmpina companiile japoneze care caută noi parteneri și oportunități de investiții în Canada în domeniul vehiculelor cu emisii zero și al bateriilor. Ei au anunțat, de asemenea, planul Canadei de a întreprinde o misiune comercială Team Canada în Japonia în luna octombrie, ca parte a Strategiei Indo-Pacific a Canadei.

Prim-miniștrii au discutat despre prioritățile Japoniei pentru viitoarea sa președinție a G7 și despre importanța continuării coordonării G7 pentru a susține sistemul internațional bazat pe norme, având în vedere provocările globale noi și emergente.

Aceștia vor menține o cooperare strânsă între membrii G7 pentru a denunța agresiunea nejustificată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a proteja suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Prim-ministrul Trudeau a evocat importanța menținerii activității în cadrul Consiliului consultativ pentru egalitatea de gen al G7.

Liderii au împărtășit preocupările cu privire la impactul global mai larg al agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, în special pentru Sudul Global, cu penurii și creșterea prețurilor la alimente, combustibil și îngrășăminte. Aceștia s-au angajat să colaboreze, inclusiv cu partenerii G7, pentru a găsi modalități practice de atenuare a acestor efecte, în special pentru persoanele cele mai vulnerabile, și pentru a aborda implicațiile semnificative ale acestora pentru regiunea Indo-Pacific.

De asemenea, prim-ministrul Trudeau a subliniat importanța angajării membrilor G7 în ceea ce privește problemele din întreaga lume, inclusiv protestele împotriva regimului din Iran și criza umanitară și de securitate din Haiti.

Prim-ministrul Kishida a împărtășit detalii despre noua strategie de securitate națională a Japoniei. Cei doi lideri au discutat despre preocupările lor cu privire la acțiunile Chinei în regiune și au convenit asupra importanței unei abordări coordonate a securității în Indo-Pacific.

Aceștia au vorbit despre preocuparea lor profundă cu privire la amenințarea reprezentată de programele de arme nucleare și de rachete balistice ale Coreei de Nord și și-au reiterat sprijinul pentru o dezmembrare completă, verificată și ireversibilă a armelor nucleare ale Coreei de Nord. Prim-miniștrii și-au reafirmat angajamentul față de efortul multinațional de a ajuta la monitorizarea sancțiunilor Națiunilor Unite împotriva Coreei de Nord, la care Canada contribuie prin intermediul operațiunii NEON.

În turneu pentru a se întâlni cu omologii săi din alte ţări din G7, a cărui preşedinţie a fost preluată de Japonia pentru un an, premierul japonez şi-a vizitat aliaţii din Europa în această săptămână înainte de a se deplasa în America de Nord.

După vizita sa în capitala Canadei, Fumio Kishida pleacă vineri la Washington.

 

Continue Reading

G7

Regatul Unit și Japonia au semnat un pact de apărare istoric, care permite trimiterea de forțe britanice în Japonia. Marea Britanie, prima țară europeană cu care Tokio încheie un astfel de acord

Published

on

© Downing Street 10/ Flickr

Prim-ministrul britanic Rishi Sunak și omologul său nipon Fumio Kishida, a cărui țară asigură în acest an președinția G7, au semnat miercuri, la Turnul Londrei, un acord de apărare și cooperare militară istoric, permițând desfășurarea de forțe britanice în Japonia, în cadrul celui mai important acord de apărare dintre cele două țări în mai mult de un secol, arată un comunicat al guvernului britanic. Înțelegerea va facilita organizarea de exerciţii militare comune, pe fondul agravării situaţiei din regiunea Indo-Pacific, determinată parţial de creşterea puterii militare chineze.

“Acordul de acces reciproc” (RAA) stabileşte regulile privind transportul armelor, atât pentru exerciţii comune cât şi pentru operaţiuni umanitare.

Potrivit Downing Street 10, Regatul Unit este prima țară europeană care va avea un acord de acces reciproc cu Japonia, cel mai important tratat de apărare dintre Regatul Unit și Japonia din 1902 încoace, când a fost semnată alianța anglo-niponă

Regatul Unit și Japonia au convenit asupra acordului de principiu în luna mai. Tratatele de apărare vor fi prezentate în fața Dietei japoneze și a Parlamentului britanic în săptămânile următoare.

“Acest acord de acces reciproc este extrem de important pentru ambele națiuni – consolidează angajamentul nostru față de Indo-Pacific și subliniază eforturile noastre comune de a consolida securitatea economică, de a accelera cooperarea în domeniul apărării și de a stimula inovarea care creează locuri de muncă înalt calificate. În această lume din ce în ce mai competitivă, este mai important ca oricând ca societățile democratice să continue să stea umăr la umăr în timp ce navigăm printre provocările globale fără precedent ale timpului nostru”, a declarat Rishi Sunak, cel care la finele anului trecut afirma că ”epoca de aur” dintre Marea Britanie și China a apus, deși a nuanțat că Beijing-ul reprezintă o “provocare sistemică” și nu o “amenințare”.

Japonia și-a deschis președinția G7 cu o ofensivă diplomatică pe fondul îngrijorărilor legate atât de China, cât și de Rusia, Marea Britanie fiind un aliat cheie în materie de apărare și comerț în lupta împotriva Chinei în zona Indo-Pacific. 

Londra este pentru premierul japonez a treia escală în turneul său de o săptămână în ţări din G7, în vederea pregătirii summitului lor din mai de la Hiroshima

Fumio Kishida a vizitat Italia și Franța în această săptămână înainte de a ateriza la Londra – și intenționează să încheie săptămâna cu vizite în Canada și Washington. În același timp, miniștrii de externe și de apărare ai Japoniei se află deja la Washington, unde au purtat convorbiri cu omologii lor americani, Antony Blinken și Lloyd Austin, alături de care au afişat “alinierea strategică” în domeniul apărării care se extinde până în spaţiu, în faţa preocupărilor crescânde cu privire la China şi tensiunile legate de Taiwan şi Coreea de Nord

Kishida “crede cu tărie” că “securitatea în Europa și în regiunea Indo-Pacific sunt inseparabile”, a declarat miercuri secretarul de presă al premierului japonez, Hikariko Ono, reporterilor, potrivit Politico Europe.

De altfel, la Paris, Kishida a convenit cu președintele francez Emmanuel Macron consolidarea parteneriatului bilateral în privința securității din Asia-Pacific.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Vlad Nistor cere UE să-și consolideze ”structura instituțională pe direcția relațiilor externe” pentru a ajunge ”la maturitate ca actor geopolitic autentic”: Votul în unanimitate limitează capacitatea de reacție rapidă

ENERGIE13 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

NATO13 hours ago

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

COMUNICATE DE PRESĂ13 hours ago

eMAG obține o finanțare pe termen lung de aproape 70 milioane de euro pentru primul său hub logistic regional din afara României

ENERGIE13 hours ago

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu a sprijinit în PE creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările UE: Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici

NATO14 hours ago

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

CONSILIUL UE15 hours ago

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

ENERGIE13 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO6 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.6 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO7 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending