Connect with us

LIVE

VIDEO. Klaus Iohannis, la evenimentul dedicat Zilei Culturii Naționale găzduit de Academia Română: Cultura este cea care face o națiune nemuritoare

Published

on

Academia Română A găzduit la 15 ianuarie evenimentul dedicat Zilei Culturii Naționale, cu tema „Identitate națională”. În cadrul evenimentului au luat cuvântul preşedintele Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad, președintele României, Klaus Iohannis, Preafericitul Părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, președintele de onoare al Secției de Științe Istorice și Arheologie, Dan Berindei şi ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu.

CaleaEuropeană.ro a transmis în direct acest eveniment:

Declarația susținută de șeful statului, Klaus Iohannis:

„Stimate domnule Președinte al Academiei Române,
Domnule Președinte Emil Constantinescu,
Preafericite Părinte Patriarh Daniel, 
Domnilor miniștri, 
Onorați membri ai Academiei Române,
Distinși invitați,
Doamnelor şi domnilor,

La început de an aniversăm nașterea poetului național Mihai Eminescu și, în același timp, Ziua Culturii Naționale. 15 ianuarie devine astfel, de fiecare dată, un moment festiv și un bun prilej de reflecție asupra rolului culturii în societatea noastră.

Dați-mi voie însă, la debut de 2016, să exprim, înainte de toate, câteva gânduri care privesc mai degrabă întreaga perspectivă a anului ce abia a început. Putem vorbi despre memoria marelui nostru poet național Mihai Eminescu, despre importanța culturii pentru progresul unei națiuni și nu e loc mai potrivit în acest sens decât cel în care ne aflăm.

Dar tot aici, sub cupola Academiei Române, îmi doresc să vorbim despre mai mult, despre ceea ce am numit deja „România educată” ca proiect național. „România educată” se referă la educație și informare, dar nu numai. „România educată” privește identitatea noastră națională, culturală și socială.

Am auzit evaluări și analize despre ce urmează în 2016, despre cât de aprigă se anunță bătălia electorală, despre provocările la care trebuie să răspundem cu toții – președinte, instituții ale statului, partide, societate civilă. Ca Președinte, sunt perfect conștient de așteptările anului 2016, dar nu le privesc cu îngrijorare, ci cu responsabilitate și încredere. Sper ca toți actorii politici să trateze cu egală responsabilitate aceste așteptări pe care cetățenii le au.

Ani de zile clientelismul, nepotismul, lipsa de respect față de legi, față de cuvântul dat, disprețul față de școală, de cultură, de valori spirituale au fost afișate fără rezerve și, mai mult, au impregnat imaginea publică despre ce înseamnă a avea succes în carieră, în viață și mai ales în politică.

Ce poate face din anul 2016 unul special nu sunt alegerile în sine, ca act politic, ci începutul reașezării societății pe valori, al unei schimbări culturale. Mă refer aici la o cultură a succesului bazată pe performanță, muncă, talent, onestitate şi integritate. Aceasta este o altă expresie a proiectului „România educată”, căruia vreau  să-i dedic anul 2016.

Doamnelor și domnilor,
În contextul zilei de astăzi suntem datori să privim cu atenție realitățile culturii românești, cu oameni, tradiții și patrimoniu, cu specificul, excepționalul și paradoxurile sale.

Ziua Culturii Naționale ne oferă ocazia să cinstim creatorii și să celebrăm cultura în integralitatea expresiilor sale. Bogăţia şi diversitatea manifestărilor noastre culturale reprezintă o sursă inestimabilă pentru dezvoltarea societăţii româneşti, pentru întărirea solidarităţii şi a sentimentului demnităţii naţionale.

Am avut, recent, prilejul de a mă afla în mijlocul a peste 30 de creatori populari distinşi cu titlul de „Tezaur Uman Viu”. Am putut să îmi dau seama, încă o dată, de faptul că ţara noastră are bogate rezerve de tradiţii şi meşteşuguri culturale ce o identifică drept un spaţiu al patrimoniului umanităţii.

Fie că aparțin majorității sau minorităților etnice, culturii academice ori tradiționale, în forme clasice sau dintre cele mai inovative, produse de creatori independenți ori de instituții publice, expresiile diversității noastre culturale sunt o resursă inestimabilă pentru dezvoltarea durabilă a colectivităților.

Într-o lume competitivă și globalizată, atuurile localităților sau regiunilor din România se leagă tot mai mult de ceea ce pot oferi din punct de vedere al calităţii mediului şi al infrastructurii culturale şi educaționale. Într-o societate în continuă mișcare, legătura dintre oameni și locuri e asigurată din ce în ce mai mult de forța valorilor spirituale comune și a patrimoniului cultural.

Nu cu mult timp în urmă s-a încheiat prima fază a selecţiei candidaturilor pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii – 2021. Este impresionant că 14 oraşe din România s-au înscris în această competiţie. Văd în aceasta un angajament al administraţiilor locale în favoarea unui rol crescut al culturii în fructificarea identităţii şi competitivităţii locale.

Cred că, în preajma centenarului Marii Uniri şi a asumării pentru prima dată a Preşedinţiei Consiliului European de către țara noastră, avem datoria să ne ocupăm de patrimoniu și mai ales de oamenii care servesc și reprezintă moștenirea culturală. Nu întâmplător, promovarea identităţii naționale, inclusiv prin prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural, se numără chiar printre obiectivele noastre de securitate națională.

Doamnelor și domnilor,
Din păcate, cultura este astăzi și un spațiu al paradoxurilor.

Avem pe de-o parte filme premiate în plan internaţional și un palmares de care putem fi realmente mândri, iar pe de altă parte o rețea de cinematografe publice care nu este capabilă să le preia difuzarea. Același contrast îl găsim între prestigiul internaţional al dramaturgiei şi teatrele care îşi închid sălile aflate în imobile cu risc seismic, între patrimoniul de excepție şi muzeele care se desfiinţează din lipsă de spaţii sau personal, între monumentele istorice remarcabile şi bugetul insuficient alocat întreţinerii sau restaurării lor.

Avem o infrastructură culturală fragilă, de care nu ne-am îngrijit la timp și am permis ca actul de cultură să se manifeste în spaţii improprii, cu personal din ce în ce mai redus şi slab motivat și în condiţii inadecvate, după principiul – „lasă că merge şi aşa”.

Este momentul să schimbăm o asemenea stare de fapt, care nu onorează cultura românească. Aceasta presupune în primul rând voință în promovarea şi susţinerea culturii, în toate formele sale de manifestare, o proiecție pe termen lung care să vizeze inclusiv resurse, umane şi materiale, o strategie marcată atât prin decizie responsabilă, cât și prin continuitate şi coeziune a sistemului în ansamblu.

În acelaşi timp, nu putem avea o cultură performantă dacă nu investim în educaţie. Potenţialul creator al tinerilor noştri nu va putea fi atins fără implicarea noastră în crearea cadrului potrivit pentru un învăţământ bazat pe performanţă, pe meritocraţie şi pe identificarea şi promovarea la cel mai înalt nivel a adevăratelor talente. Sistemul de educaţie şi cercetare trebuie să aibă mecanismele de a sancţiona abaterile de la principiile integrităţii şi meritocraţiei, precum şi de a susţine cultura calităţii.

Consider că sunt întrunite toate premisele şi oportunităţile pentru a genera, în orizontul anilor 2018 – 2019, un angajament instituţional de a face o adevărată cauză naţională din promovarea creaţiei contemporane, din protejarea şi transmiterea către noile generaţii a patrimoniului cultural. 

Doamnelor şi domnilor,
Aniversăm astăzi nașterea „omului deplin al culturii românești,” așa cum a fost considerat Mihai Eminescu. Manuscrisele eminesciene din tezaurul Bibliotecii Academiei ne amintesc că trebuie să ne cinstim limba, cultura și patrimoniul național.

Prin semnificație și simbolistică, Ziua Națională de la  1 Decembrie și consacrarea zilei nașterii lui Mihai Eminescu ca zi a culturii naționale formează axa identitară a națiunii noastre. Exact acum 150 de ani, după ce cunoscuse Cernăuțiul, Eminescu străbătea în Transilvania locurile care urmau să fie în toamna lui 1918 cetățile Marii Uniri.

Rolul operei lui Mihai Eminescu în desăvârșirea conștiinței de sine a României se leagă, nu întâmplător, de înființarea tot acum 150 de  ani a Societății Literare Române, precursoarea Academiei Române.

Cultura este cea care face o națiune nemuritoare. Ne mândrim cu geniul lui Eminescu, păstrăm și onorăm tradiții și obiceiuri, citim istoria țării noastre și suntem recunoscători înaintașilor noștri care au luptat pentru ca România de astăzi să existe. Dar dincolo de a rememora și respecta trecutul, avem de construit un viitor.

Cu toții ne dorim, cred, să trăim într-o lume mai bună, mai educată, mai corectă și mai decentă. Dar pentru a trăi într-o astfel de lume trebuie s-o creăm zi de zi, împreună și putem face acest lucru prin cultură.

Vă mulţumesc!”

Președintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad: Un element central al culturii noastre naționale este limba română

Președintele Academiei Românei, Ionel Valentin Vlad a ținut o cuvântare în sediul forului de știință și cultură înființat acum 150 de ani, făcând trimitere la valorile fundamentale ce constituie piatra de temelie a identității statului român.

Acesta a ținut să semnaleze importanța acestei zile, nu doar pentru cultura românească, dar și pentru identitatea noastră, făcând o analogie între data în care s-a născut Mihai Eminescu și Ziua Națională a Culturii, ca formă de manifestare a particularității „românismului”.

Pentru evidențierea primului dintre pilonii culturii românești și anume credința creștină, președintele Academiei a apelat la un citat la al părintelui Stăniloaie, care face trimitere la legătura dintre credința creștină și termenul de național/națiune, atrăgând atenția asupra contextului internațional actual. „Natiunile sunt după cuprinsul lor eterne în Dumnezeu. Dumnezeu pe toate le vrea. În fiecare arată o nuanță din spiritualitatea Sa nesfârșită. Le vom suprima noi vrând să rectificăm opera si cugetarea eternă a lui Dumnezeu? Mai degrabă vom tine la existența fiecarei națiuni protestând când una vrea să oprime sau să suprime pe alta și propovăduind armonia lor căci armonie deplina este și în lumea ideilor dumnezeiești.”

„Cel de-al doilea element central al culturii noastre naționale este limba română”. Președintele Academiei a recurs la incursiunea în istorie pentru a realiza topografia modalității în care limba română s-a format, dar și pentru a puncta legătura strânsă dintre credința creștină și conturarea acesteia. De asemenea, activitatea lui Mihai Emiescu este prezentată ca simbol pentru identitatea poporului român. Apelând la spusele lui Nicolae Iorga, Ionel Valentin Vlad menționează că „Eminescu este însuși drumul către sănătatea poporului român.”

„Într-o lume care tinde să se globalizeze, o academie națională și europeană așa cum este Academia Română are astăzi o misiunea urgentă și de mare responsabilitate: să medieze corect între tendințele integrării și idenititatea națională. Rolul predominant este acela de a apăra identitatea națională, adică valorile sale spirituale profune, irepetabile, ținând cont și de tendințele actuale ale dezvoltării umanității. Iată de ce în cadrul programelor de dezvoltare pe termen lung 2015-2035, Academiei îi revine realizarea unuia dintre cele mai de seamă dintre acestea, cel legat de cultura românească privită între național și universal cu obiective bine definite în domeniul școlii și educației, al atragerii înspre cultura populară a țării, în special a tinerei generații, a culturii electronice, a afirmării contribuției oamenilor de cultură și știință români în știința și cultura universală. Legătura între cercetare și educație reprezintă o condiție imperios necesară supraviețuirii unei societăți democratice”.

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu a subliniat în discursul său că partimoniul cultural reprezintă una dintre cele mai importante surse ale identificării naționale, patrimonial nefiind doar un prilej de cheltuire a fondurilor, ci, mai degrabă, un fundament pe care se construiește prezentul și viitorul, iar grija pentru acesta nu este altceva decât o recunoaștere a faptului că este o sursă permanentă de energie.

Vlad Alexandrescu a menționat necesitatea urgenței pentru salvarea patrimonial național deoarece acesta „va exprima, în final, importanța pe care am dat-o, într-un moment al istoriei noastre, respectful față de înaintași și față de moștenirea lor, dar și capacitatea noastră vizionară”.

Patriarul Bisericii Române l-a numit pe Mihai Eminescu „făuritor al limbii române literare moderne” şi a arătat că acesta „a înțeles că între multe daruri moștenite de la înaintași în patrimoniul spiritual al neamului românesc, cel mai mare dar este «limba națională» în care ne exprimăm identitatea și comuniunea între generații”.

De asemenea, Patriarul a precizat că Biserica Ortodoxă Română a avut un rol important în dezvoltarea culturii și a răspândirii limbii române, liturghia în limba română fiind un factor de unificare națională.

Dan Berindei, președinte de onoare al Secției de Științe Istorice și Arheologie: O zi pe an este dedicată culturii naționale. Să transformăm această zi într-o sărbătoare a spiritului

”Solidaritatea națională este imperios necesară.”

„Conștiința de neam, evoluată în conștiință națională, este hotărâtoare. Acesta este și cazul României.După aproape 2000 de ani, nu numai Roma, dar și împăratul roman Traian se mențin în mentalul românilor.”

„Trebuie apărată cultura noastră ca expresie a simțămintelor fraternității, dar totodată conservatoire, în sensul bun al cuvântului și apărătoare a identității noastre, neapărat necesare încă lungă vreme, cel puțin până vom ajunge la nivelul de dezvoltare și bunăstare statelor al țărilor celor mai înaintate.”

O zi pe an este dedicată culturii naționale. Să transformăm această zi într-o sărbătoare a spiritului, dar și a simțămintelor firești de atașament față de această țară, patrie a tuturor locuitorilor ei.”

Ulterior, la ora 12.30, la Palatul Cotroceni a avut loc ceremonia de decorare a unor personalități din domeniul culturii.

.

.

EVENIMENTE

Miniștrii de externe Bogdan Aurescu și Mevlut Cavusoglu marchează 10 ani de Parteneriat Strategic România – Turcia printr-o conferință organizată de CPCEW, SETA, GMF și IDR (LIVE 22 aprilie, 14:00)

Published

on

Miniștrii de externe ai României și Turciei, Bogdan Aurescu și Mevlut Cavusoglu, vor marca joi, la București, împlinirea a zece ani de la lansarea Parteneriatul Strategic între România și Turcia în cadrul unui eveniment ce va avea loc la Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” și se va desfășura în format hibrid.

Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (CPCEW), Fundația pentru Cercetare Politică, Economică și Socială (SETA), The German Marshall Fund of the United States și Institutul Diplomatic Român organizează joi, 22 aprilie, de la ora 14:00, conferința “10 ani de Parteneriat Strategic România – Turcia”.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană.

 

Dezbaterea va fi deschisă de un panel ministerial, în care miniștrii de externe Bogdan Aurescu și Mevlut Cavusoglu vor avea un dialog pe marginea celor zece ani de parteneriat și viitorului acestei relații strategice. Discuțiile vor fi moderate de Iulian Chifu, președintele CPC-EW.

Conferința va mai cuprinde alte două paneluri, unul dedicat relațiilor dintre UE și Turcia, iar celălalt consacrat relațiilor dintre România și Turcia ca aliați în cadrul NATO.

La panelul “Relațiile dintre UE și Turcia” vor lua cuvântul Iulia Matei, secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul MAE, ambasadorul Faruk Kaymakcı, ministrul de externe adjunct și director pentru afaceri europene din MAE Turc, Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, și Talha Köse, coordonator general al think tank-ului SETA la Bruxelles. Panelul va fi moderat de Narciz Bălășoiu, director CPCEW.

În cadrul panelului “România și Turcia – aliați în NATO” vor interacționa Dan Neculăescu, secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul MAE, ambasadorul Gülin Dinç, director general pentru afaceri transatlantice și securitate internațională, Iulian Chifu, președintele CPCEW, și Zafer Meșe, coordonator general al think tank-ului SETA la Berlin. Discuțiile vor fi moderate de Alina Inayeh, director al Biroului de la București al GMF.

Declaraţia Comună a Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia a fost semnată cu ocazia vizitei de stat în Republica Turcia a Preşedintelui României, care  avut loc în perioada 12-13 decembrie 2011, amintește MAE pe pagina sa.

Decizia de stabilire a unui Parteneriat Strategic a avut la bază relaţiile bilaterale foarte bune, dialogul politic intens, precum şi interesele comune ale celor două ţări, la nivel bilateral, regional şi internaţional.

Declarația de Parteneriat Strategic vizează, in esenţă, dialogul politic bilateral şi principalele domenii de colaborare sectorială între România și Turcia.

Relaţiile economice dintre cele două state se situează la un nivel foarte bun. Volumul total al schimburilor bilaterale în  2019 a fost de 6.08 miliarde Euro. La 31 decembrie 2019, erau înregistrate în România 15.832 societăţi comerciale cu capital turc, reprezentând 7% din totalul firmelor cu capital străin, valoarea capitalului social subscris fiind echivalentul a 812 milioane USD. După valoarea capitalului social, Turcia ocupă locul 16 în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor.

Cooperarea economică bilaterală are o tradiţie îndelungată, cu precădere in domeniul energiei, industriei, bancar, construcţii, turism, agricultura.

Continue Reading

EVENIMENTE

New Strategy Center lansează cartea “Post-Pandemic World. Perspectives on Foreign and Security Policy” (LIVE 17 decembrie ora 16:00)

Published

on

© New Strategy Center

New Strategy Center, în parteneriat cu Editura Curtea Veche, lansează joi, 17 decembrie, între orele 16.00-17.30, cartea „Post-Pandemic World. Perspectives on Foreign and Security Policy”, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Lansarea va fi în format online și va putea fi urmărită live pe www.newstrategycenter.ro și, de asemenea, pe platforma Calea Europeană, accesând www.caleaeuropeană.ro și pagina de Facebook Calea Europeană.

Evenimentul va fi organizat sub forma unei dezbateri, moderate de ambasadorul Sergiu Celac și Dr. Olivia Toderean, doi dintre editorii acestui volum.

Veți putea cunoaște opiniile despre efectele pandemiei asupra securității internaționale ale unora dintre autorii acestei cărți, care participă online la lansare, cum ar fi ambasadorul Sorin Ducaru, directorul Centrului Satelitar al UE și președinte de onoare al Consiliului Științific al New Strategy Center, Dr. Antonia Colibășanu, analist al Geopolitical Futures, Dr. Charles Powell, director al ELCANO Royal Institute (Spania), Dr. Adam Eberhardt, director al Centre for Eastern Studies – OSW (Polonia), Dr. Harlan Ullman, senior advisor la Atlantic Council (SUA), Dr. Karsten Friis, director al Departamentului de Cercetare pentru Securitate și Apărare din cadrul Norwegian Institute of International Affairs (Norvegia).

Volumul în limba engleză, al cărui editori sunt doamna Olivia Toderean, diplomat, ambasadorul Sergiu Celac, fost ministru de Externe și președinte de onoare al New Strategy Center și domnul George Scutaru, director general al New Strategy Center, cuprinde 25 de contribuții semnate de oficiali și experți din sfera relațiilor internaționale și securității, atât din România, cât și din străinătate.

Prefața este scrisă de ambasadorul Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, iar postfață este semnată de ambasadorul Mircea Geoană, Secretarul General Adjunct al NATO.

Printre autorii români ai volumului se numără domnul Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe,  domnul Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naționale, foști miniștrii de Externe și ai Apărării, cum ar fi Sergiu Celac, Lazăr Comănescu, Cristian Diaconescu, Mihnea Motoc, domnul Ionel Nițu, președintele NSC, ambasadorii Doru Costea și Gheorghe Magheru,  doamna Oana Popescu-Zamfir, directorul Global Focus Center. Generalul (ret.) Sir James Everard, fost Locțiitor al Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate în Europa (Marea Britanie), Dr. Russell Berman, profesor la Stanford University (SUA), ambasadorul Ichiro Fujisaki, președinte al Nakasone Peace Institute (Japonia), Generalul (ret.) Vincenzo Camporini, fost Șef al Statului Major al Apărării (Italia), domnul Michele Nones, vicepreședinte al Instituto Affari Internazionali (Italia), Dr. Bruno Tertrais, director adjunct al Fondation pour la Recherché Strategique (Franța), Dr. Phillip Petersen, președinte al New Generation Warfare Centre (SUA), sunt doar câțiva dintre experții străini de calibru ce figurează la rândul lor ca autori.

Eseurile abordează o gamă largă de subiecte, de la schimbările din configurația geopolitică globală până la provocările actuale și emergente ale securității mondiale, într-un mediu din ce în ce mai competitiv și controversat. Autorii explorează evenimentele majore care modelează politicile externe, de apărare și de securitate ale statelor, analizând, de asemenea, și rolul noilor tehnologii, al extinderii competiției în mediul cibernetic și în cel spațial, al evoluției amenințărilor de tip hibrid. Unii autori se referă și la eroziunea normelor internaționale și a instituțiilor multilaterale și, nu în ultimul rând, la procesele care constituie o amenințare la adresa sistemului democratic.

Reamintim că în luna iulie a acestui an, New Strategy Center a lansat volumul în limba română „Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie?”, lucrare care conține eseuri ale unor autori români și străini, ce analizează impactul pandemiei asupra mai multor domenii de activitate, de la relații internaționale la economie, de la securitate la impactul social, de la modificările asupra stilului de viață la schimbările în plan tehnologic. Acest volum a fost tipărit tot la Curtea Veche, în cadrul parteneriatului încheiat între această editură și New Strategy Center.

Cartea „Post-Pandemic World. Perspectives on Foreign and Security Policy” poate fi achiziționată de pe site-ul editurii Curtea Veche (https://www.curteaveche.ro/p/post-pandemic-world-perspectives-on-foreign-and-security-policy) sau în format ebook (https://www.curteaveche.ro/p/post-pandemic-world-perspectives-on-foreign-and-security-policy-ebook).

Continue Reading

EVENIMENTE

New Strategy Center, LSE Ideas și Institutul Norvegian de Afaceri Internaționale organizează o conferință dedicată provocărilor la adresa NATO în regiunea Arcticii și cea a Mării Negre (LIVE 10 decembrie ora 16:00)

Published

on

© NATO

Think tank-ul românesc New Strategy Center, alături de London School of Economics IDEAS (LSE IDEAS) și Institutul Norvegian de Afaceri Internaționale (NUPI) organizează în data de 10 decembrie conferința ”NATO Facing Challenges From the Arctic to the Black Sea Region”, dedicată provocărilor la adresa NATO în regiunea Arcticii și cea a Mării Negre.

Conferința va fi transmisă LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană, joi, între orele 16:00 – 20:30.


“În zona arctică, schimbările climatice și extinderea apelor navigabile determină creșterea interesului economic și militar pentru această regiune, în ultimii ani Rusia întărindu-și prezența. În regiunea Mării Negre, unde conflictele înghețate contribuie la instabilitatea acestui spațiu, Rusia continuă procesul de militarizare, proiectându-și de aici forța militară spre Orientul Mijlociu și Nordul Africii”, motivează organizatorii importanța acestei dezbateri.

Mai multe detalii despre conferință sunt disponibile aici

New Strategy Center și Institutul Norvegian de Relații Internaționale (NUPI) sunt parteneri în cadrul proiectului FLANKS – “Enhance knowledge of Russia’s behaviour in the Kola Peninsula and Arctic region, as well as in the Crimean Peninsula and the Black Sea region – and to compare in terms of similarities and differences”, finanțat prin Fondul pentru Relații Bilaterale SEE&NO 2014-2021.

New Strategy Center este un think tank românesc cu o vastă activitate în domeniul securității și relațiilor internaționale, o organizație non-partizană, non-guvernamentală.

New Strategy Center iși concentrează activitatea pe trei direcții principale: furnizarea de analize de specialitate pentru factorii de decizie; desfășurarea unor dezbateri periodice, atât în regim Chatham House, cât și publice, pe teme de interes pentru securitatea națională a României; extinderea activității externe prin încheierea de parteneriate cu instituții sau organizații similare din Europa și SUA, în vederea elaborării de documente de politici și organizării de conferințe internaționale. Regiunea extinsă a Mării Negre și zona Balcanilor sunt domenii de interes prioritar pentru New Strategy Center.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.10 hours ago

Angela Merkel și Olaf Scholz susțin vaccinarea obligatorie, în timp ce anunță noi restricții în Germania: Avem nevoie de un “act de solidaritate națională”

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Președintele francez pledează pentru liste transnaționale și ”drept de inițiativă” pentru Parlamentul European, ”un spațiu democratic unic în lume”

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Raport: UE a oferit sprijin în valoare de 29 mld. euro IMM-urilor și altor beneficiari pentru atenuarea crizei economice provocate de COVID-19

RUSIA13 hours ago

Antony Blinken l-a avertizat pe Serghei Lavrov cu privire la ”consecințele grave” pe care Rusia le-ar putea suporta dacă ”recurge la calea escaladării militare” în Ucraina

Alin Mituța14 hours ago

Alin Mituța propune cinci priorități în Conferința privind Viitorul Europei care pot ajuta România în domeniul sănătății: Avem nevoie de o cooperare structurată europeană

Dacian Cioloș14 hours ago

Dacian Cioloș cere Comisiei Europene să aplice “acum” mecanismul statului de drept: Nu aștepți iliberalismul, ci acționezi împotriva lui

CONSILIUL UE14 hours ago

Apărare europeană: Țările UE au aprobat măsuri de asistență de 7 milioane de euro pentru Armata Republicii Moldova în cadrul Facilității Europene pentru Pace

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Infringement: Comisia Europeană solicită României să se conformeze normelor UE privind drepturile de autor

NATO14 hours ago

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE2 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.4 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA5 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending